6,536 matches
-
punerea în practică, la momentul oportun, a unui "program complex de sprijinire a mișcărilor ilegale de rezistență din țările aflate dincolo de Cortina de Fier"481. CSN 7 reflecta mentalitatea multor americani care refuzaseră, în 1947, să accepte caracterul permanent al dominației sovietice asupra Europei de Est. Trei luni mai tîrziu, această viziune a Consiliului Securității Naționale a fost îmbrățișată, în mod surprinzător, de Iugoslavia. Pe 28 iunie, Cominformul a solicitat eliminarea lui Tito de la conducerea țării. Acesta din urmă a refuzat
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Reușita oricărei politici românești "depindea fundamental" de succesul relațiilor sovieto-americane. Departamentul arăta, totuși, că Washingtonul se poate folosi de anumite elemente locale, precum antipatia poporului român față de sovietici pentru a întîrzia "consolidarea comunismului" și a submina, în cele din urmă, dominația sovietică 484. Proiectul conținea cîteva obiective pe termen lung și altele pe termen scurt, pe care C. Montagne Pigott, însărcinat cu afaceri la București, le-a criticat în răspunsul dat pe 26 martie. Guvernul american se gîndea la o Românie
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
în considerare comentariile lui Pigott și ale omologilor acestuia din celelalte capitale est-europene, Comisia de Planificare Politică a Departamentului de Stat a întocmit un proiect referitor la politica ce urma a fi adoptată de americani în raport cu țările est-europene aflate sub dominație sovietică. Proiectul, finalizat pe 25 august, a ajuns pe data de 31 să fie dezbătut în ședința subsecretarilor și în septembrie s-a aflat în atenția CSN, care l-a intitulat CSN 58. Pe 26 octombrie, Conferința de la Londra a
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
documentul a fost intitulat CSN 58/2 și înaintat de către Consiliu președintelui, spre aprobare 496. Preocuparea fundamentală care a precipitat elaborarea proiectului CSN 58/2 a fost găsirea unor modalități prin care Statele Unite să reducă și, în final, să înlăture dominația sovietică din Europa de Est. În ultimele luni, sovieticii fuseseră destul de curajoși. Puseseră bazele unei Germanii de Est independente, înființaseră Consiliul de Ajutor Economic Reciproc (CAER) și făcuseră pentru prima dată experiențe cu bomba atomică. În CSN 58/2 se arăta clar
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
2 se arăta clar că țările-satelit au o "importanță secundară". În lupta bipolară pentru putere, ele aveau rolul de "adjutante ale puterii sovietice", care se extindea în Europa 497. Și totuși, răzvrătirea lui Tito părea să indice o fisură în dominația pe care o exercitau sovieticii asupra țărilor-satelit. Ruptura dintre Belgrad și Moscova i-a făcut, fără îndoială, pe cei din CSN să creadă că este "momentul propice" ca SUA să treacă la acțiune, pentru a anihila influența sovietică asupra țărilor
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
58/2. Celor de la Washington le trebuiseră aproape trei ani de la încheierea Tratatului de Pace cu România pentru a adopta o politică adecvată pentru țările-satelit. Acum, SUA aveau să promoveze titoismul ca pe un prim pas către înlăturarea definitivă a dominației sovietice asupra Europei de Est. CAPITOLUL III Reglementări privind exporturile și decrete de naționalizare, 1947-1949 Opiniile Departamentelor de Comerț și de Stat cu privire la reglementările pentru exporturi CSN 58/2 promova titoismul printr-o luptă în plan ideologic și economic. Washingtonul
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Comerțului a prezentat Consiliului un memoriu pe aceeași temă. CSN a deferit ambele documente Comisiei de Planificare Politică, pentru ca aceasta să le analizeze și să facă recomandări. În cadrul acestei analize, Comisia a luat în considerare cîțiva factori. În primul rînd, dominația sovietică asupra economiei țărilor-satelit era suficient de puternică pentru ca Europa de Est și Uniunea Sovietică să poată fi privite ca un întreg economic. În al doilea rînd, principalul obiectiv economic al Moscovei era acela de a-și dezvolta potențialul militar. Și în
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Europă de Est liberă și independentă 662. Un an mai tîrziu, în mai 1951, Departamentul de Stat a prezentat un al treilea raport. Războiul din Coreea își pusese amprenta pe modul de a gîndi al americanilor. Uniunea Sovietică exercita o dominație atît de puternică asupra țărilor-satelit încît se putea folosi de ele ca de niște luptători-surogat împotriva Statelor Unite. Kremlinul angajase cu bună știință Coreea de Nord în război. Mai mult decît atît, se prea poate ca prin Vocea Americii, propaganda americană să fi
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
război. Mai mult decît atît, se prea poate ca prin Vocea Americii, propaganda americană să fi promovat titoismul, însă politica economică a Washingtonului, fie că era vorba de embargo sau asistență, nu putea permite unui stat-satelit să se desprindă de dominația sovietică 663. Analizînd măsura în care Moscova domina țările din Bloc, Departamentul de Stat conchidea că România este statul "cel mai sovietizat dintre toți sateliții"664. Și întrucît promovarea titoismului nu mai părea un obiectiv viabil pe termen scurt pentru
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
a putut beneficia de o mai mare accesibilitate la sprijinul naval american. CSN 174 sublinia necesitatea ca SUA să susțină mișcările naționaliste din țările-satelit, întrucît aceasta era "cea mai puternică pîrghie prin care se poate ridica moralul popoarelor aflate sub dominația sovietică". Cu toate acestea, se atrăgea atenția că o astfel de tactică ar putea fi dăunătoare. Naționalismul era o sabie cu două tăișuri, care, pe lîngă faptul că stîrnea sentimente antisovietice, dezbina chiar popoarele înseși. Ungurii erau împotriva slavilor și
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
slovacii împotriva cehilor, iar polonezii împotriva germanilor. Aceste conflicte puteau crea o serie de probleme operaționale pentru propaganda americană. Un exces de naționalism putea "periclita obiectivele urmărite de Statele Unite pentru perioada de după eliberare"695. În CSN 174 se accepta realitatea dominației militare sovietice asupra statelor-satelit, fără a se aștepta din partea țărilor est-europene să se ridice împotriva comunismului și să-l doboare 696. În document se sublinia, însă, necesitatea ca Statele Unite să-i forțeze pe sovietici să cheltuiască mai mulți bani și
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
a se asigura că majoritatea românilor conștientizează tarele Americii și ale Legației 702. Prin această publicație, Bucureștiul urmărea să contracareze proliferarea emisiunilor propagandistice de la Vocea Americii. Obiectivul pe termen lung al acestei propagande era acela "de a elibera România de sub dominația sovietică și de a o face să se întoarcă la familia națiunilor libere și democratice". Washingtonul spera ca, pînă atunci, propaganda să stimuleze rezistența pasivă față de ideologia comunistă și dominația Kremlinului". Pentru atingerea acestor obiective, propaganda era menită să convingă
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
al acestei propagande era acela "de a elibera România de sub dominația sovietică și de a o face să se întoarcă la familia națiunilor libere și democratice". Washingtonul spera ca, pînă atunci, propaganda să stimuleze rezistența pasivă față de ideologia comunistă și dominația Kremlinului". Pentru atingerea acestor obiective, propaganda era menită să convingă poporul român că America se preocupa, încă, de viitorul, libertatea și bunăstarea lui economică. În același timp, ea avea și rolul de a-i încredința pe români că influența retrogradă
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
174, care a avut loc în luna iulie 1954 a scos la iveală cîteva probleme majore privind implementarea acestor prevederi. Obiectivul pe termen lung al politicii adoptate de SUA pentru Europa de Est era acela de a reinstaura independența statelor aflate sub dominație sovietică. Iar pe termen scurt se urmărea sprijinirea mișcărilor naționaliste și sistarea relațiilor între Uniunea Sovietică și țările-satelit. Sovieticii zădărniciseră, însă, eforturile guvernului american de a atinge aceste obiective. Dat fiind că CSN 174 interzicea folosirea oricăror mijloace care puteau
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
concentrat cu precădere atenția asupra apropiatului summit de la Geneva, pentru a influența pe această cale evoluția evenimentelor din țările-satelit. În luna iulie, Comitetul pentru Relații Externe al Senatului a susținut audieri pe această temă și a hotărît să includă problema dominației comuniste asupra țărilor-satelit pe ordinea de zi a summitului de pe 18 iulie 787. Totodată, Nelson Rockefeller, consilier special al președintelui, a desemnat o comisie specială de academicieni și oameni de afaceri care să studieze posibilitatea de exploatare a vulnerabilității Blocului
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
venit și el în sprijinul acestei idei, solicitînd o revizuire a CSN 174793. După patru luni de muncă, pe 18 iulie 1956, Consiliul de Securitate Națională a adoptat CSN 5608/1. Noua politică urmărea același obiectiv, eliberarea statelor satelit de sub dominația sovietică. Ea lua, însă, în considerare evenimentele recent petrecute în Blocul Sovietic. Împăcarea lui Hrușciov cu Tito demonstra că Moscova acceptă faptul că există "diferite căi către socialism". Această concepție a ieșit, de altfel, în evidență la cel de-al
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Robert Thayer ca nou ambasador al Americii la București, în locul lui Shantz. Thayer dorea din tot sufletul intensificarea contactelor româno-americane, în speranța de a "crea o fisură între români și sovietici"829. Acesta credea că românii doresc "să scape de sub dominația (Uniunii Sovietice), dar au nevoie de puțin ajutor din partea noastră în domeniul afacerilor și al comerțului... pentru că acum sînt totalmente dependenți de sovietici"830. Gheorghiu-Dej era întru totul de acord. Însă nu toate oficialitățile de la Washington împărtășeau acest entuziasm. Guvernul
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
rînduri. Sub presiunea Moscovei și a guvernelor de la Londra și Paris, în martie 1955, SUA și-au revizuit politica de aderare la Națiunile Unite. Încă de la sfîrșitul celui de-al II-lea Război Mondial, Statele Unite susținuseră că țările aflate sub dominație sovietică nu întrunesc condițiile Articolului 4 din Charta ONU, care cereau noilor membri să-și poată îndeplini obligațiile ca state iubitoare de pace. Washingtonul argumentase mereu că statele-satelit nu dispun de libertate de acțiune 833. La cea de-a doua
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Negocierile bilaterale erau compatibile cu CSN 5602/1, care permitea comerțul. Prin intermediul acestora se putea implementa și CSN 5608/1, o strategie care încuraja diferențierea între state și care privea comerțul ca pe un mijloc de desprindere a României de dominația sovietică. Delegațiile americană și română și-au început tratativele pe 15 octombrie 1956, la București. După nouă zile, la cererea Washingtonului, România și-a trimis trei reprezentanți în Statele Unite, ca observatori ai apropiatelor alegeri prezidențiale. Aceasta făcea parte din înțelegerea
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
ostracizare a regimurilor dominate de sovietici avusese ca efect secundar reducerea contactelor directe între SUA și popoarele dominate". Revoltele din Polonia și Ungaria erau o dovadă că "frămîntările maselor și ale partidelor" din estul Europei constituiau o amenințare serioasă pentru dominația sovietică. America trebuia să "exploateze" deosebirile dintre state. Și una din cele mai bune căi era sporirea contactelor dintre Statele Unite și națiunile satelit 897. Pentru aceste contacte, CSN avea pentru prima oară în vedere România. Acesta a remarcat că deși
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
consecință, pe 15 aprilie 1959, senatorii John F. Kennedy din Massachusetts și George S. Aiken, din Vermont, au înaintat Paragraful 1697, un amendament care să-i dea președintelui dreptul de a aproba acordarea de asistență economică anumitor țări aflate sub dominație comunistă, dacă el considera că acest lucru este important pentru securitatea națională. Președintele subliniase necesitatea ca Statele Unite să aibă posibilitatea de a ajuta sateliții comuniști care "se împotrivesc dominației sovietice"935. Pe data de 3 august, Comitetul pentru Relații Externe
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de a aproba acordarea de asistență economică anumitor țări aflate sub dominație comunistă, dacă el considera că acest lucru este important pentru securitatea națională. Președintele subliniase necesitatea ca Statele Unite să aibă posibilitatea de a ajuta sateliții comuniști care "se împotrivesc dominației sovietice"935. Pe data de 3 august, Comitetul pentru Relații Externe a prezentat Senatului noul proiect. În urma unor dezbateri aprinse, acesta a aprobat amendamentul pe 12 septembrie, cu un vot de 49 la 40936. Trei zile mai tîrziu, Nikita Hrușciov
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
revanșa. Delbert Latta, din Ohio, a propus un amendament la Legea agricolă din 1961 care interzicea exportul oricăror mărfuri agricole subvenționate către "alte națiuni decît cele prietene". "Națiuni prietene" erau toate țările, cu excepția Uniunii Sovietice și a statelor aflate sub dominația sau controlul mișcării comuniste 963. Congresul a aprobat Amendamentul Latta, iar Departamentul Comerțului și-a anulat planurile. Ostilitatea Congresului față de ideea extinderii comerțului între Est și Vest se reflecta și asupra amendamentului la Legea de război. Deși amendamentul fusese aprobat
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
organică" între Europa de Est și Uniunea Sovietică. Ziarele au preluat imediat subiectul. Sonnenfeldt era apropiat de Kissinger, așa încît "doctrina Sonnenfeldt" a devenit un subiect național. În cazul în care observațiile consilierului erau conforme cu adevărul, aceasta însemna că Statele Unite acceptau dominația sovietică în Europa de Est1791. Grupările etnice est-europene din America au cerut explicații. Observațiile lui Sonnenfeldt indicau cumva o schimbare majoră în politica externă americană? Tito și Ceaușescu și-au exprimat nedumerirea cerînd Casei Albe asigurări 1792. Dat fiind că
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
și că principiile morale constituie baza ideală de exercitare a puterii și influenței americane"1931. Practic, Carter vedea o deosebire între încălcările drepturilor omului de către o țară guvernată de o dictatură conservatoare și cele practicate de un stat aflat sub dominație comunistă. El credea că protestele americanilor împotriva încălcărilor drepturilor omului săvîrșite de regimurile conservatoare poate fi mai eficientă "decît a celor din țările comuniste, unde represiunea este atît de puternică încît nu poate fi controlată sau înlăturată cu ușurință"1932
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]