5,649 matches
-
plătibilă de partea câștigătoare pentru obținerea titlului de proprietate. Nu are nicio legătură cu autoritatea lucrului judecat. În judecata lui Ștefan Tomșa de la 1623, "slujitorul nostru Alexa a făcut față și a luat de la el "ferîie" 12 zloți, pentru vistieria domnească și în viitor, mai mult, să nu fie purtat în judecăți"701. O altă relație documentară, de această dată de la Vasile Lupu, din 1637, menționează la încheierea judecății: Iar acest slujitor credincios al nostru, Apostol pitar a câștigat și a
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
îndeplinirea hotărârii era condiționată de un anumit termen, cei interesați primeau și o înștiințare specială. Aceasta se trimitea, de regulă, când persoane îndrituite cu aplicarea hotărârii nu erau prezente la adunare. În anul l689 de pildă, se solicita prin act domnesc egumenului mănăstirii Brâncoveni ca, în conformitate cu hotărârea Adunării stărilor să strângă și să depună suma de bani stabilită drept contribuție (300 de taleri) în termen de șapte zile, la vistierie 703. Tot din timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu este cunoscut hrisovul
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
în anul 1275, ultimele două au fost fixate la 20 șilingi pentru cavaleri: ibidem, p. 273). Obligațiile generale ale vasalului au fost enumerate de episcopul Fulbert de Chartres, în anul 1020. 89 J. H. Baker, op. cit., p. 273 90 Sfatul domnesc și adunarea stărilor. III. Adunările de stări în țările Europei centrale, în AARMSI, Seria III, Tom XXIX, Mem. 6, București, 1947 (Extras), pp. 166-259. 91 În special opera sa fundamentală: Renașterea și Reforma (passim). 92 L'Assemblée d'états ou
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
medievale, Edit. Burg, Sibiu, 2003, p. 7. 566 Documente privind Istoria României, B. Țara Românească, veacul XIII, XIV și XV (1247-1500), Edit. Academiei R.P.R., București, 1953, pp. 2-3, 286-287 (DIR. B). Pentru amănunte, a se vedea: Gh. I. Brătianu, Sfatul domnesc, p. 66; N. Djuvara, op. cit., p. 121; P.P. Panaitescu, Problema originii clasei boierești, în "Interpretări românești. Studii de istorie economică și socială", ed. a II-a, Prefață, note și comentarii de Șt.S. Gorovei și M.M. Székely, Edit. Enciclopedică, București, 1994
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
278, 285-286. 571 Documente privind Istoria României, C. Transilvania, veacul XI, XII și XIII, vol. I, 1951; veacul XIII, vol. II, Edit. Academiei R.P.R., București, 1953, XIII, II, pp. 300-301, doc. 338 (DIR. C, II). 572 Gh. I. Brătianu, Sfatul domnesc, p. 27, 116. A se vedea și: C. C. Giurescu, D. C. Giurescu, Istoria românilor, II. De la mijlocul secolului al XIV-lea până la începutul secolului al XVII-lea, Edit. Științifică și Enciclopedică, București, 1976, p. 41; P.P. Panaitescu, Drumul comercial al
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
siècle), RRH nr. 1/1976, pp. 35-40; M.D. Matei, Probleme ale genezei și evoluției orașului medieval pe teritoriul României, RI, t. 42, 1989, nr. 12, pp. 1169-1185. 649 În acest sens și pentru cele ce urmează: Gh. I. Brătianu, Sfatul domnesc, p. 71; Șt. Pascu, Institutions centrales, pp. 403-405. 650 Gh. I. Brătianu, op. cit., pp. 120-121, 304. La 5 iunie 1449, au participat vameșii și primarii. 651 Ibidem, pp. 144-145, 305; P.P. Panaitescu, op. cit., p. 159. 652 Gh. I. Brătianu, op. cit
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
cu Elvira Sorohan. În: Cronica veche (Iași), 4, aug. 2014, nr. 8, p. 10-11. SOROHAN, Elvira. O originală monografie a unui sat bucovinean. În: Convorbiri literare, 148, iun. 2014, nr. 6, p. 36-38. Constantin Hrehor. Grănicești. Un sat sub pecete domnească. SOROHAN, Elvira. Mai bine mai tîrziu decît niciodată. În: Convorbiri literare, 149, apr. 2015, nr. 4, p. 52-55. I. Oprișan. Asaltul cetății. Dosarul de Securitate al lui G. Călinescu. București: Saeculum I.O., 2014. SOROHAN, Elvira. Război cu salamandrele, un
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
declanșase decizia Mitropolitului moldovean de a convoca Soborul din 1645 al ierarhilor din cele două țări românești, unde, printre altele, s-a și căzut de acord asupra Răspunsului...: "Pentr-aceaea, iubiții miei fii, tâmplîndu-mi-se estimp în părțile Țărâi Românești, cu treabe domnești și a nărodului, în Târgoviște, cu cea mai de frunte și mai de-a firea vorovind, mai vârtos cu oarecare boiarin cinstit și slovesnic și a toată destoiniciia și înțeleagerea harnic, dirept pravoslavnic creștin, al doilea logotet și frate Doamnei
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
semnatarului demersului, ca și de "haractirul său cinstitor", îi comunica informația că, între timp, ceruse domnitorului Mihail Sturdza, prin anafora, înalta încuviințare ca solicitantul să îndeplinească funcția de "profesor la numitul institut și povățuitor școalei mecanice". Cum și "luminata rezoluție" domnească venise între timp, la 10 februarie același an, Epitropia se afla deplin îndreptățită a-l și oficializa ca "profesor al secției practice acelui institut și povățuitor școalei mecanice, pentru a cărora pregătire, organizație, punere în lucrare și urmare (subl. ns
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
acelei ferme model, menită a asigura facilitățile promise "recomenduitului" încă din acea vară și a evita, în felul acesta, risipirea salariului (de 10.000 de lei anual) alocat de Casa Școalelor 10. Luând act și procedând în spiritul înaltei rezoluții domnești, Epitropia, prin vocea aceluiași mitropolit, comunica lui Vodă Sturdza, la 3 martie 1839, că hotărâse a organiza mai întâi școala mecanică, devansând astfel des invocatul Institut agronomic, după un plan al cărui proiect 11 fusese elaborat și înaintat cancelariei instituției
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
pentru alte "însemnătoare stricăciuni și păgubiri în a sale lucruri și straie, numai spre a face folositoare slujbe țării"21. Evident, demersul său, avizat și justificat instituțional sub semnătura mitropolitului Veniamin Costachi, a beneficiat și de înalta înțelegere și rezoluție domnească, prin care s-a dispus achitarea acelei sume către solicitant din bugetul Casei Școalelor. Cum era și firesc, înfăptuirea obiectivului primar, stabilirea locului și edificarea școlii de arte și meșteșuguri, a trecut pe agenda de lucru a autorităților ieșene, centrale
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
mai îndelungată, concomitent, el a fost atras ori s-a lansat singur în felurite alte proiecte industriale, nu lipsite de importanță pentru o țară ce se arăta tot mai preocupată adevărată obsesie înscrisă ca atare și în preambulul numeroaselor privilegii domnești acordate întreprinzătorilor de "a preface producturile cele crude și de puțin valor, în manufacturi folositoare [...], ceea ce împuținează exportația somelor însemnătoare din țară"8. Între cele dintâi reușite, s-a numărat colaborarea sa la proiectul inițiat de Gheorghe Asachi, în ianuarie
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
și meserii din Iași. Hodocin își va fi îndeplinit cu promptitudine toate obligațiile ce și le asumase față de proprietar, de vreme ce fabrica a putut fi construită și a intrat efectiv în funcțiune în mai puțin de doi ani de la dobândirea privilegiului domnesc, iar la data inaugurării existau deja "nouă fabricanți cu ale lor familii [...] din Würtenberg și <din> alte țări"11, aduși cu siguranță de dânsul. Momentul inaugural a prilejuit o solemnitate deosebită, la care a participat și ispravnicul ținutului Neamț, în
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
întărit credința altor întreprinzători, care l-au succedat în preocupări, în posibilitatea reușitei depline. De altfel, însuși Mihalic avea să revină nu peste multă vreme spre același domeniu al metalurgiei, ispitit fiind nu atât de substanța sau de consistența privilegiilor domnești, oferite îndeobște întreprinzătorilor, cât mai ales de propria-i credință în reușită, fundamentată pe cunoașterea bogatelor resurse naturale ale țării, pe informațiile adunate de-a lungul anilor, incluzând și experiența deja acumulată în materie și, nu în ultimul rând, pe
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
două tabere, fapt ce ar putea explica aparenta-i izolare. Evident, este o simplă ipoteză, neconfirmată însă de vreo cât de mică persecuție sau marginalizare profesională care să întărească, până la proba contrarie, asemenea suspiciune. Neurmând cursul firesc indicat prin rezoluția domnească din 19 ianuarie 1859, plângerea făcută de comisul Mihalic fiind îndreptată atunci spre Vistierie, nicidecum către Departamentul Lucrărilor Publice, reclamantul s-a adresat iarăși autorităților (la 3 februarie), pentru a le semnala abuzul și, mai ales, substratul acestuia. Prin dirijarea
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
trăda (preda n.ns.) praful trebuitor miliției naționale, câte cu 10 lei/oca"9. De astă dată, el cerea departamentului pe care-l slujise cu credință, competență și devoțiune o îndelungată vreme, ca procedând în spiritul amintitei de el rezoluției domnești să-i mijlocească "hărăzirea unei pensii meritate și potrivită cu sevițiile săvârșite în curs de 20 de ani, care vor fi de folos țării chiar și după veacuri (sic!)", pensie menită a-i alina "cele de pe urmă zile ale vieții
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
clama M. Sturdza vor răspunde la îngrijirile întrebuințate spre aceasta, rezultatul va fi de a informălui oameni osăbiți, care, dedați la științe sau la meșteșuguri, după a lor menire, vor putè fi folositori patriei și însuși lor" (***Colecție de ofisuri domnești cătră Obșteasca Obici<nuită> Adunare a Moldovei și Adresele acesteia de la anul 1834 până la 1848, Tipografia Institutul Albinei, Iași, 1848, pp. 166). 14 Ibidem, p. 168. 15 Pentru detalii, vezi îndeosebi: D. Ciurea, Moldova sub domnia lui M. Sturza. De la
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
care s-au realizat mai multe vederi ale Iașului din acel timp" (apud N. A. Bogdan, op. cit., p. 261). 33 "Albina Românească", XVIII (1847), numerele 77-80, din 28 septembrie, 2, 5 și 9 octombrie 1847, pp. 319-333. 34 Colecție de ofisuri domnești..., p. 192. 35 SJIAN, Secretariatul de Stat ..., dosar 754/1840-1860, f. 17. 36 SJIAN, Eforia Iași, dosar 25/1842, ff. 5-7. 37 SJIAN, Secretariatul de Stat..., dosar 754/1840-1860, f. 31. 38 N. Suțu, Notiții statistice asupra Moldovei, Iași, 1852
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
Stat ..., dosar 754/1840-1860, f. 17. 36 SJIAN, Eforia Iași, dosar 25/1842, ff. 5-7. 37 SJIAN, Secretariatul de Stat..., dosar 754/1840-1860, f. 31. 38 N. Suțu, Notiții statistice asupra Moldovei, Iași, 1852, p. 16. 39 Colecție de ofisuri domnești..., pp. 236 și 250. 40 I. Cojocaru, op. cit., pp. 63-64. Data exactă a înlocuirii sale din funcție, ca și numele succesorului său rămân încă controversate. Operând cu informații de arhivă provenite din varii depozite aflătoare la Iași sau București, C.
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
grafice corespunzătoare momentului publicării, de N. A. Bogdan (op. cit., p. 389) și, respectiv, Nicolae Peiu, Dionisie Simionescu (op. cit., pp. 231-232), se păstrează în colecția specială de schițe, planuri, fotografii la Biblioteca Centrală Universitară "M. Eminescu" din Iași. 39 ***Colecție de ofisuri domnești cătră Obșteasca Obici<nuită> Adunare a Moldovei și Adresele acesteia de la anul 1834 până la 1848, Tipografia Institutul Albinei, Iași, 1848, p. 262. 40 1 stânjen = 2,23 m (cf. Nicolae Stoicescu, op. cit., p. 59). 41 Vezi legenda din partea dreaptă-jos a
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
Iași, în 1846, din inițiativa francezului Felix Barberot, și administrată de compatriotul său, Gueldry (Leonid Boicu, Scrieri istorice alese, ediție de Dumitru Vitcu, Casa Editorială Demiurg, Iași, 2011, p. 145). 21 "Fabrica" de lumânări de stearină, înființată în apropierea "grajdiurilor domnești" din Iași, aparținea boierului Theodor Ghica, care preluase, în 1841, dreptul de fondare a întreprinderii de la titularul hrisovului domnesc de încuviințare, Torenburg (ibidem, p. 173). 22 Spațiu gol. 23 Spațiu gol. 24 Spațiu gol. 25 Într-o altă variantă a
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
limba și literatura, muzica, sculptura, arhitectura, arta populară etc., a căror prezentare aparține distinsului filolog Maria Marinescu-Himu. În descrierea relațiilor politice, economice și culturale dintre Grecia și România, autorul acordă o atenție aparte domniilor fanariote, subliniind contribuția celor două Academii Domnești de la București și Iași la dezvoltarea învățământului și a activității editoriale românești din perioada Iluminismului. Un loc însemnat ocupă, de asemenea, istoria Bisericii Române, capitol semnat de elenistul Ilias Fratseas. Bogata materie cuprinsă în cele 254 de pagini ale cărții
Studii istorice by Claudiu Sfirschi-Lăudat () [Corola-journal/Imaginative/8750_a_10075]
-
Apărută În ediție de lux la Editura « Semne», În primăvara anului 2010, cartea cu poeme domnești, pe care ne-o dăruiește poetul Theodor Răpan, este un mirific labirint prin care transcendența metaforei scapă din gravitatea a ceea ce am fost Învățați să denumim „timp fizic”. Învrăjbirea vorbelor, domolirea lor, tot acel fastuos colorit al unui „A fost
Theodor Răpan, DANSUL INOROGULUI (Elogiul Melanholiei). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Melania Cuc () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1539]
-
tel. 0264/595339 CONSTANȚA Librăria Sophia, str. Dragoș Vodă nr. 13, tel. 0241/616365 CRAIOVA Librăria Thalia, Teatrul Național Craiova, tel. 0251/415782 DEVA Librăria Prescom Divers, str. Ana Ipătescu nr. 11, tel. 0254/213782 GALAȚI Librăria Costache Negri, str. Domnească nr. 27, tel 0236/472927 TG. JIU Librăria Mihai Eminescu, str. Tudor Vladimirescu nr. 40, tel. 0253/214910 IAȘI Librăria Casa Cărții, Bd. Ștefan cel Mare nr.56, tel. 0232/270479 Librăria Junimea, Piața Unirii nr. 4, tel. 0232/412712
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
pace, iubindu-ne ca niște frați". În final, nu ezită să recurgă la un gest ostentativ, închinându-se și rostind: "Iertați-mă, oameni buni și boieri dumneavoastră". Boierii, pacificați de oratoria lui Alexandru, abandonează orice precauție și merg la ospățul domnesc. Singurii care absentează de la festin sunt mefienții Spancioc și Stroici. Odată adunați la curte, cei 47 de boieri sunt cuceriți, dacă nu de rafinamentul, măcar de abundența bucatelor (în acea perioadă, după cum punctează naratorul însuși, nu fără o ușoară notă
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]