2,129 matches
-
Aug. Doinaș, Radu Stanca, Constant Tonegaru și Ioanichie Olteanu. Dintre prozatori, colaborează I.D. Sârbu, Ioana Postelnicu, iar lui E. Lovinescu i se include în sumar un fragment din romanul Mălurenii. Radu Stanca dă și două acte din „tragedia baladescă” Hora domnițelor. De remarcat, în cadrul rubricii „Cronica ideilor”, recenziile lui I.D. Sârbu cu privire la Filosofia culturii de Tudor Vianu și la O nouă traducere din Platon. Poziția teoretică a revistei este susținută de consistentele contribuții ale lui Victor Iancu din Actualitatea atitudinii estetice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289189_a_290518]
-
originalele aflate la Muzeul Literaturii Române din Iași, relevante și pentru alcătuirea unui portret al lui Titu Maiorescu, mentorul cenaclului Junimea. V. s-a remarcat și ca autor de piese de teatru pentru copii și tineret (Bing-bang-bing, Comoara, Cele trei domnițe, Dincolo de singurătate), puse în scenă între 1972 și 1983 la Iași, Constanța, Sibiu, Oradea etc. SCRIERI: Dincolo de poveste, Iași, 1979; Bărzăunul și restul lumii, Iași, 1981; Vornicul Țării de Sus, Iași, 1984; Poteci fără întoarcere, București, 1987; Comoara, Iași, 1988
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290403_a_291732]
-
1973, 43; Dan Mănucă, „Junimea și junimiștii”, CRC, 1973, 51; Virgil Vintilescu, „Junimea și junimiștii”, O, 1974, 14; Constantin Radu Maria, „Bing - bang - bing”, TTR, 1975, 7; Ioana Angelescu, „Junimea și junimiștii”, AIX, t. XIII, 1976; Viorel Horj, „Cele trei domnițe”, F, 1978, 2; Ioan Holban, Un roman istoric, „Flacăra Iașului”, 1984, 11 752; Ion Apetroaie, „Vornicul Țării de Sus”, CRC, 1984, 27; Tudorel Urian, „Vornicul Țării de Sus”, O, 1984, 48; Nicolae Ioan Pintilie, Un roman parabolă, CL, 1985, 4
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290403_a_291732]
-
A! Frica! L. Pirandello Uriașii munților Plaut Menehmii Y. Reza Artă Ruzante Comedia vacilor Ion Sava Paricidul Vreau să număr stelele! E.E. Schmitt Libertinul M. Sorescu Pluta meduzei R.J. Sorge Cerșetorul D. Solomon Erasmus A. Strindberg Visul R. Stanca Hora domnițelor J. Swift Conversația cultă a clănțăilor la ceai Sofocle Antigona Seneca Medeea Terențiu Eunucul Cornel Udrea Oameni de unică folosință Amintește-mi să te uit! Matrimoniale colosale B. Vian Cei ce făuresc imperii M. Vișniec Ușa, Nina O. Wilde Salomeea
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
repetară: De-acum/ noi nu mai cunoaștem nici foame, nici sete/ și nici oboseala de luptă sau drum./ Și du-ne, Stăpâne, de-acum unde vrei:/ Cu tine noi nu suntem oameni, ci zei!" Voievodul sau cavalerul este așteptat de domnițe în "cerdacuri sihastre" și ele spun "/ că-n țările de jos, în vechiul burg,/ încins cu holde arse de pelagră/ fantoma lui se plimbă, în ceasul murg/ și poartă în loc de ochi o floare neagră. ("Trandafirul negru"). În "Mistrețul cu colți
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
a impresiilor, concretizată prin culoarea ușor difuză de acuarelă. Se poate vorbi despre "dimensiunea imaginii" mișcată de timp de un anumit sentiment al suspendării în afara trecerii, sau inclus în el. "Ciudat, această toamnă e ca o ctitorie/ De doamnă și domnițe subțiri sosind din fum/ Se deslușesc în aer sfințite patrafire/ Și bântuie o legendă din cum în nu știu cum/ De unde, nu știu unde și încotro. Latin/ și georgic se aude un cântec peste toate". O contopire a cerului cu pământul își face loc
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
ți l-au scos/ Astăzi luna n-o să vie/ Ce frumos, la ciori, din pod/ atârnat de bagdadie/ râdea primul idiot!/ Lasă/ grimasă." 7 V. Carianopol trece de la suprarealism la poezia de tradiție. Încă din 1937, întâlnim, în "Cartea pentru domnițe", elemente tradiționaliste ("Printre ai mei", "Răvaș lui Ion", "Rugăciune"). În "Cântece românești" și în "Lirice" (1973), reproduce același univers, în care intuim ca motive: ștergarul, ia, ulciorul, precum și un coșbucian sentiment al întoarcerii primăverii cântată jovial și solar: "Așa cum e
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
dar negustorul nu mai apărea; toți comercianții bărbați din zonă se strânseseră lângă mine și insistau să-l aștept la tarabă; se jurau că „e p-aci, umblă de nebun pân piață, azi l-a angajat patronu’... da’ vine imediat, domniță“; după o jumătate de oră mi-am dat seama că nu făceau decât să-l acopere pe chiulangiu: cu toții îmi evitau privirea, stăteau cu ochii ușor plecați, de parcă n-ar fi îndrăznit să mă mintă în față... Managerul pieței a
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
margini se modifică și, bineînțeles, percepția lor. Pe măsură ce centrul se consolidează și se extinde, se extind și marginile, respectiv mahalalele. în virtutea acestei reguli, după Primul Război Mondial, vor fi considerate mahalale și satele Șerbănești, Gherăiești, Podul de Fier, Bariera Mărgineni, Domnița Maria, unele autonome, o vreme, în raport cu administrația „comunei urbane” și, mai apoi, cu cea a municipiului.4) Odată înglobate, ele modifică poziția față de centru a vechilor mahalale, care revendică un tratament nou. De altminteri, trebuie subliniat că, pe măsura urbanizării
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
să știi adresa poetului, apoi în funcție de aceasta să stabilești gara. „Amăgire” a fost publicată prima dată în martie 1916, cînd Bacovia avea încă domiciliul în Bacău. După „Mersul trenurilor” din acea epocă, localitățile susceptibile de a fi M... sînt Maria (Domnița Maria), situată la km 300 de București, cu 2 km înainte de Bacău), Moinești (km 325), Munteni (km 335) și Mircești (km 361), toate din Moldova. Cel mai probabil, gara M... e Domnița Maria, iar satul C... Călugăra, un loc cunoscut
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
localitățile susceptibile de a fi M... sînt Maria (Domnița Maria), situată la km 300 de București, cu 2 km înainte de Bacău), Moinești (km 325), Munteni (km 335) și Mircești (km 361), toate din Moldova. Cel mai probabil, gara M... e Domnița Maria, iar satul C... Călugăra, un loc cunoscut poetului încă din adolescență. Și unde s-a spus (dar pînă acum n-am găsit dovezi în arhive) într-un an școlar ar fi funcționat ca suplinitor. Cea mai scurtă definiție a
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
dar bun și curajos în realitate; trăiește în pădure printre animale și alături de cel mai bun prieten, un măgăruș. Ca un adevărat cavaler, este trimis de către rege în misiune, cerându-i-se să-și dovedească loialitatea și să salveze o domniță aflată în pericol. La fel ca Făt-Frumos din poveștile românești sau cavalerul din legendele medievale, Shreck, creatura verde, imensă, greoaie și urâtă, dovedește curaj și inteligență. În mod surprinzător, domnița cea frumoasă nu se mărită cu regele, căruia îi era
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
-i-se să-și dovedească loialitatea și să salveze o domniță aflată în pericol. La fel ca Făt-Frumos din poveștile românești sau cavalerul din legendele medievale, Shreck, creatura verde, imensă, greoaie și urâtă, dovedește curaj și inteligență. În mod surprinzător, domnița cea frumoasă nu se mărită cu regele, căruia îi era făgăduită, ci cu Shreck, de dragul căruia se preschimbă într-o variantă feminină de căpcăun, nostimă și la fel de verde și de urâtă. Comparația dintre Sir Gawain și Shreck ar putea șoca
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
alias Cavalerul Verde) să fi plănuit acest fapt, făcând-o și pe soția sa părtașă, pentru a testa calitățile cavalerului. Este la fel de surprinzător pentru iubitorii de povești să vadă un căpcăun în rolul lui Făt-Frumos sau pe blânda și fragila domniță folosind artele marțiale împotriva inamicului. Și, în cele din urmă, dar nu mai puțin important, scopul acestor două texte este atât didactic (deși lecția oferită de Shreck pare mai mult corectitudine politică), cât și distractiv. În felul acesta, deși despărțite
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
pare, în negru, având un dragon brodat pe partea din față a costumului. Aceasta explică de ce țăranii, care asociau negrul cu moartea și forțele răului și dragonul cu diavolul, l-au poreclit Vlad Dracul. Soția sa, mama tânărului Vlad, era domnița Cneaja, descendentă a unei importante familii aristocrate din Moldova. Astfel, născut și educat pentru o perioadă în Transilvania, prințul Vlad a domnit în Valahia, țara sa de origine, dar, de nevoie, s-a refugiat în Moldova. Acolo s-a împrietenit
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
care s-a războit împăratul au jurat că, dacă va naște împărăteasa o fată, ei "o fură și o batjocuresc". Împăratul încearcă să împiedice acest lucru. De aceea, construiește un turn mare cu ziduri groase în care o ascunde pe domniță. Într-o zi, stând fata la fereastră și uitându-se la câmpul înflorit și verde "a poftit la o floare frumoasă". A rugat pe o roabă să se ducă să i-o culeagă. Cum a mirosit-o, fata a rămas
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
o floare, ca o picătură de rouă, ca zorile dimineții, ca un bob de piatră scumpă, și încă mai frumoasă"). Toate vrăjitoarele împărăției s-au strâns "cioatcă", au înfierbântat frigările și-au purces să descânte de "Ducă-se pe pustiu domnița cea nouă!" Vraja s-a făcut simțită, tulburând cursul vieții fetei de împărat. Legenda pledează pentru necesitatea respectării anumitor perioade pentru conceperea copilului și chiar explică poziția de excepție a eroului (sau a eroinei) printr-o naștere întâmplător survenită sau
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
Un flăcău orfan, ce se născuse în ceas bun și era ursit să ajungă ceva, se duce la curtea împăratului. Slujba lui de căpetenie era să dea în fiecare dimineață câte un mănunchi de flori la fiecare din cele 12 domnițe. Aceste domnițe erau ursite să nu se poată mărita, până nu se va găsi cineva care să ghicească legătura ursitei lor și să facă pe vreuna din ele să iubească. Nebune după joc, în fiecare noapte rupeau câte o pereche
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
orfan, ce se născuse în ceas bun și era ursit să ajungă ceva, se duce la curtea împăratului. Slujba lui de căpetenie era să dea în fiecare dimineață câte un mănunchi de flori la fiecare din cele 12 domnițe. Aceste domnițe erau ursite să nu se poată mărita, până nu se va găsi cineva care să ghicească legătura ursitei lor și să facă pe vreuna din ele să iubească. Nebune după joc, în fiecare noapte rupeau câte o pereche de conduri
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
să iubească. Nebune după joc, în fiecare noapte rupeau câte o pereche de conduri de mătase albă, dănțuind. Împăratul făgădui pe una dintre fete aceluia care va afla unde își tocesc condurii fetele noaptea. Însoțindu-le nopți de-a rândul, domnița cea mică se îndrăgosti de flăcău și atunci farmecul căzu, palatul pieri ca o nălucă, iar flăcăul se căsători cu fata cea mică. Basmul Inelu fermecat [Ioniță] are ca nucleu epic secvența pețitului, iar inelul reprezintă aici simbolul legământului dintre
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
metonimice pentru Eros și Logos; carne, sânge, rană - metonimii ale ființei biologice; mâinile, figurând prin metonimie dexteritatea, picioarele, agilitatea etc.) sau a materiei/substanței din care este făcut un obiect, în locul obiectului: Sălbaticul vodă en zale șin fier (G. Coșbuc); Domniță din țară bârsană, / Lumină sunt, inimă, rană. (L. Blaga); pe unde, Doamne, vei mai fi fiind? / Nuți este carnea sufletului jind? / Nuți este sângele a neuitare?/ Un lemn de cruce ai în fiecare; / pe unde, Doamne, vei mai fi fiind
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
isteț, apărut în 1956. De asemenea, la Editura Casa Școalelor, în 1925 și 1927, au fost publicate în colecția „Teatru școlar” mai multe feerii pentru uzul serbărilor școlare (Prinosul îngerilor, Slujnica Maicii Domnului, Steluțele de aur) și basme sumar dramatizate (Domnița adormită din palatul fermecat, Volbură-Vodă, Meșterul Papuc, Doftorul Știe-Tot, Urciorul fermecat), toate jucate cu succes în fața micilor spectatori. Volumul Teatru școlar (1936) va relua câteva dintre ele. Schițele și nuvelele semnate de H. dezvăluie o sensibilitate aparte, vibrând în fața existențelor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287415_a_288744]
-
Evers, Charles de Richter, Henry Warren, Karl May ș.a. SCRIERI: Schițe, București, 1909; Un vis, București, 1911; Fără noroc și alte nuvele, București, [1914]; Suflete zbuciumate, București, [1921]; A fost odată ca niciodată..., București, 1922; Împărăția de zăpadă, București, 1924; Domnița adormită din palatul fermecat, București, 1925; Prinosul îngerilor, București, 1925; Slujnica Maicii Domnului, București, 1925; Steluțele de aur, București, 1925; Volbură-Vodă, București, 1925; Doftorul Știe-Tot, București, 1927; Meșterul Papuc, București, 1927; Urciorul fermecat, București, 1927; Scene banale, București, [1927]; Teatru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287415_a_288744]
-
la Observator, publicând în Anuarul acestuia mai multe lucrări despre petele solare, protu beranțe și tot felul de fenomene celeste, precum și în revista „Natura”, articole despre popularizarea acestui domeniu. După slăbirea vederii, a trecut la catedră. A predat la Liceul „Domnița Ileana” matematica și astronomia, discipline pentru care a publicat o serie de manuale. Poliglotă, cunoștea foarte bine germana, engleza și franceza, limbi cu ajutorul cărora a făcut traduceri încă din copilărie, cunoscătoare a pianului, cu talent la pictură și literatură, a
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
CANTACUZINO, Ioan (20.I.1757, Istanbul - 3.VII.1828, Kantakuzinka, Ucraina), poet. Este fiul clucerului Răducanu Cantacuzino și al domniței Ecaterina, fiica domnitorului Moldovei, Ioan Mavrocordat. Nu este de mirare că s-a bucurat de favorurile cârmuitorilor Mihail Suțu și Nicolae Mavrogheni. Era, de altfel, un om abil și influent și a pus multă iscusință în misiunile diplomatice pe care
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286068_a_287397]