3,006 matches
-
are epifania că s-a descoperit pe sine în ființa ei. Toate acestea ne conduc la ideea că Valentina-Vali este o singură fată, când diavol, când înger, când securistă, când funcționară în învățământ, optica asupra ei fiind determinată de natura duală a scriitorului, el însuși un geamăn după data nașterii. Despre dualitate vorbim și atunci când analizăm fundalul istoric pe care se proiectează povestea din roman: doctrina comunistă, ca teorie socială, este pusă față în față cu ceea ce însemna comunismul pentru omul
DEDUBLAREA ÎN ROMANUL RĂZBUNAREA GEMENELOR DE AL. FLORIN ŢENE de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 1728 din 24 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379384_a_380713]
-
și îndesat, la fel de intens, frumusețea, mizeria, dragostea, ura, imortalizate câteșipatru într-un spectacol, când sublim, când macabru, al naturii dumnezeești, ce nu a ținut cont întotdeauna de neputința Ființei umane și de tot ceea ce presupune aceasta fundamental în structura ei duală. Și, până la urmă, de ce ar fi fost luată în considerare o asemenea entitate golită constant de rațiune și afect de-a lungul istoriei sale complexe, atâta timp cât omul însuși i-a rânjit, cum altfel decât arogant și cu perfidie, în față
ULTIMA IARNĂ ÎN BĂRĂGAN… de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380925_a_382254]
-
mod fatal, la orizontalitate, la firea sa terestră, nu li se poate smulge acestora, dar, concomitent, adevărul ultim al destinului său se află în verticalitatea ascensională. El știe acest lucru, sau, dacă nu și-a conștientizat, oricât de vag, natura duală, sfâșiată, o intuiește, totuși, a fi astfel, o percepe, tulbure și dureros. Încât, la un moment dat, comunicarea însăși, cu sine și cu ceilalți, este refuzată: Nu trebuie numit ceea ce vă privește; Nu trebuie numit ceea ce mă privește ! * O soluție
POEZIA LUI MARCEL TURCU SAU DESPRE SUPRAREALISMUL METAFIZIC de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 672 din 02 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344988_a_346317]
-
singură sărbătoare, un cântec ce leagă trup, suflet și cosmos, un imn adresat solidarității astrale, eliberării durerii, luminii, o sărbătoare ce începe cu tine și se-ncheie cu ține, ființă tragică, nenorocita ce ești, o sărbătoare în urma căreia, însă, tot duală rămâi: în văzduh - flacăra, jos, pe pamant - cenușă. 10 Vislumbro una sola fiesta existencial, se dice a sí mismo el viejo, saliendo de la pesadilla nocturnă y entrando, vacilante, taciturno, a la pesadilla que precisamente comienza, una sola fiesta, solamente una
POEMELE BĂTRÂNULUI / POEMAS DEL VIEJO de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 842 din 21 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345938_a_347267]
-
spui care din ele este lizibilă./ eu văd doar zece degete înfrigurate, șerpuind prin geometria/ aerului, rănindu-l. Această dihotomie spiritual-sufletească, asumată patetic este ruga umanului în fața spiritualului. Cele zece degete înfrigurate sunt răspuns la marile frământări ale ființei, structură duală și reversiblă a eului dominator. ...nu mi-e foame./ vreau liniște și o coajă de pâine uscată./îmi hrănesc păsările fără ochi/ timpul le iubește.( Stare 9) spune poeta dorindu-și eliberarea din convenționalul gregar, nesemnificativ. Descătușarea visată va atinge
CU ÎNCREDERE, DESPRE POEZIE DE DOAMNA IOLANDA MALAMEN (PREFAŢĂ LA VOLUMUL GEOMETRIA SUFLETULUI ) de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 851 din 30 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345998_a_347327]
-
sufletului” - trupul. Echitabil ”armistițiu” propuneți: Îi propun târg echitabil să-mi mai lase un răgaz rebelul, în miez de noapte să nu mă mai țină treaz. Zău! Să nu se plictisească, din silabe, dulci poeme, viața să îmi construiască.” Natură duală a lucrurilor o surprindeți foarte bine în poezia ” Între NU și DA”. Orice element al vieții este cuprins între două posibile viziuni extreme, una pozitivă, una negativă (între ele aflându-se totuși o multitudine de variante gri) Unii oameni se
OLGUŢA TRIFAN ŞI ”ARMISTIŢIUL” CU GÂNDUL REBEL DE A SCRIE VERSURI DE PROF. GEORGIA LANDUR VINTILĂ de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1468 din 07 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376643_a_377972]
-
are epifania că s-a descoperit pe sine în ființa ei. Toate acestea ne conduc la ideea că Valentina-Vali este o singură fată, când diavol, când înger, când securistă, când funcționară în învățământ, optica asupra ei fiind determinată de natura duală a scriitorului, el însuși un geamăn după data nașterii. Despre dualitate vorbim și atunci când analizăm fundalul istoric pe care se proiectează povestea din roman: doctrina comunistă, ca teorie socială, este pusă față în față cu ceea ce însemna comunismul pentru omul
CRONICĂ LA ROMANUL LUI AL.FLORIN ȚENE-RĂZBUNAREA GEMENELOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1729 din 25 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372154_a_373483]
-
Acasa > Poezie > Amprente > NOAPTEA UNUI MILENIU Autor: Mugurel Pușcaș Publicat în: Ediția nr. 1702 din 29 august 2015 Toate Articolele Autorului Vine noaptea, iubito... Inorogi poartă-n coarne ( Renăscuți din lumina unor vremi dispărute... ) Steaua noastră, duală, adumbrind peste toamne, Strict urmându-și cărarea, fantomatica rută. Noaptea-i trenă de stele...Trupul tău se coboară Peste plumb și mileniu, în cămașă de nuntă, O vioară-o să-ți cânte de alean si durere, Peste vremi nucleare, într-
NOAPTEA UNUI MILENIU de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1702 din 29 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372233_a_373562]
-
taina vieții ce vine... O vioară va plânge peste negrele-ți plete, Amintirea a tot ce am fost pentru tine. Reveni-voi doar mâine!...Timpul tău e același - Drumul?... Frunze de laur, fără răni, fără moarte, E iluzia vieții, o duală revansă... Din clepsidra ce-a stat, îți urez bună noapte. foto sursa internet Mugurel Pușcaș ( Liga Scriitorilor din România ) Referință Bibliografică: NOAPTEA UNUI MILENIU / Mugurel Pușcaș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1702, Anul V, 29 august 2015. Drepturi de
NOAPTEA UNUI MILENIU de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1702 din 29 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372233_a_373562]
-
valabile pentru toate ciclurile de școlaritate), prezentarea de mai jos respectă tipologia consacrată a itemilor 337, însă cu exemple adaptate și precizări (restrictive), acolo unde realitatea demersului instructiv-educativ din grădiniță impune acest lucru. 12.4.1. Itemi obiectivi: cu alegere duală cu răspuns de tip da/nu, adevărat/fals, corect/in-corect (eventual, în corelație cu anumite elemente simbolice: bilă albă pentru corect, bilă neagră pentru incorect; :) pentru adevărat, :( pentru fals etc.); de exemplu: • Poezia Gândăcelul este scrisă de Elena Farago. Cuvintele
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
de o "radiație". Că în doctrinele Gnozei, substanța lumii este înfățișata că un fel de lumină, în aramaica Or Kadma, "Prima Lumină""221. Din această perspectivă Enion este scînteia de diamant. Timpul-Los este deci limitat, în vreme ce Spațiul-Enitharmon este nelimitat: situație duală proprie Creației. De aici și puterea beatifica a lui Enitharmon. Numele ENI-tharm-ON conține tocmai "infinitul" Tatălui-Tharmas a cărui cunoaștere a dus la fragmentarea ființei lui Enion, care, însă, și-a dat ființă, prin iubire maternă, Celuilalt (gr. on = ființă). De
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
și inteligibil este tematizată de Kant prin chiar reconstrucția sa teleologică din a treia Critică. Spuneam mai devreme, că scopul condiționat al subiectului empiric (persoana) este fericirea. La Kant, descoperim o teorie a fericirii așezată pe două niveluri, în funcție de determinarea duală a unității de existență a omului. Direct, fericirea apare în lotul persoanei, fiindcă este scopul acesteia, indiferent de actul pe care îl pune la cale și îl realizează. Dar fericirea apare și în lotul per-sonalității, în măsura în care însuși scopul ultim și
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
cu a fi scop absolut), ci un scop eteronom, prin urmare, precedat și condiționat de un alt scop, care nu poate fi decât din "lumea principiilor moralității", expresie ea însăși a autonomiei voinței (rațiunii practice) unei ființei raționale. Această distribuire duală a fericirii și subordonarea sa față de moralitate își au temeiul în conceptul libertății. Tocmai din perspectiva acestuia înțelegem că fericirea este scop ca atare numai pentru subiectul empiric; pentru cel inteligibil, ea este mai degrabă un mijloc. Altfel spus, fericirea
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
subiectul empiric impurifică legea morală, nu poate avea loc fără intervenția unei conștiințe morale absolute, Kant susține că principiul moralității, însăși legea morală, îi este propriu și ființei supreme, lui Dumnezeu. Doar că, nefiind vorba de o unitate de existență duală, ca în cazul omului, Dumnezeu acționează numai din datorie. Tocmai această înălțare a conștiinței omenești dincolo de limitele subiectului sensibil, conștiința asupra măsurii propriei condiții și acceptarea, în sens strict moral, a intervenției unei conștiințe morale desăvârșite, îi deschide omului calea
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
concentrat în câteva "note": a) omul reprezintă o unitate de existență ce își are scopul în sine însăși (aceasta decurge din statutul lui de scop final al "lumii", al "existenței", al "creației"); b) unitatea de existență a omului este, totuși, duală; în alcătuirea sa sunt două "elemente": persoana, adică omul determinat ca ființă sensibilă, care aparține lumii fenomenale și este interesat în a-și realiza fel de fel de scopuri determinate, "ultimul" fiind fericirea; personalitatea, omul ca ființă inteligibilă, care în
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
este pre-condiționat de legea morală, omul ca locuitor al lumii inteligibile, al "imperiului scopurilor"; c) cunoașterea și acțiunea sunt reglate rațional, prin rațiunea pură teoretică, respectiv prin rațiunea pură practică; amândouă presupun unitatea de existență a omului în determinarea sa duală; tocmai de aceea, omul nu poate cunoaște decât fenomene (nu lucruri în sine) și nu-și poate acorda total maxima acțiunii sale la legea morală; d) există o relație organică între oameni, întemeiată pe rațiune; expresia și fundamentul acestei relații
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
al experienței de migrațiune asupra mentalităților și comportamentelor populației (p. 50). Erori de acest fel le găsim și în alte ipoteze. Doar încă un exemplu: tipul orașelor ca factor determinant. Toleranța ridicată este întâlnită mai ales în orașele cu experiență duală: atât pentru muncă, cât și pentru alte rațiuni (adică excursiile în Occident, intenția de migrare și un membru al familiei care a avut o asemenea experiență a Occidentului - n.m.). Este tipic în acest sens cazul orașului Brașov, cu o pondere
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
localități. Probabil că nici nu are sens statistic datorită micimii „subeșantioanelor”: Brașovul (54 persoane), Bacăul (63), Constanța (58) etc. Problema de fond este însă alta. Brașovul este substanțial mai tolerant decât altele pentru că populația sa are „o experiență de migrațiune duală”? sau a altor factori „ascunși” în „experiența duală”? Mai credibil este că Brașovul prezintă o toleranță mai ridicată nu pentru faptul de a fi avut mulți „călători”, ci pentru că are o tradiție culturală a multiculturalității, remarcate de mulți specialiști. Sau
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
datorită micimii „subeșantioanelor”: Brașovul (54 persoane), Bacăul (63), Constanța (58) etc. Problema de fond este însă alta. Brașovul este substanțial mai tolerant decât altele pentru că populația sa are „o experiență de migrațiune duală”? sau a altor factori „ascunși” în „experiența duală”? Mai credibil este că Brașovul prezintă o toleranță mai ridicată nu pentru faptul de a fi avut mulți „călători”, ci pentru că are o tradiție culturală a multiculturalității, remarcate de mulți specialiști. Sau, simplu, că în „subeșantion” erau persoane mai educate
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
economia reală. Actorii principali sunt băncile, întreprinderile, populația. Fiecare dispune de un instrument: politica dobânzii bancare, ratele de valorificare a capitalurilor, veniturile salariale. În aceeași operă a sa, Keynes pune în evidență, încă o dată, dependența economiei de natura umană, instabilă, duală, împărțită între optimism și pesimism. "În afară de instabilitatea cauzată de speculații, există și instabilitate cauzată de caracteristica naturii umane..."943. Ruptura intervine, în aceste condiții, ca o izbăvire, ca un mod de a reintra într-un normal pe care euforia ca
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
invers. Omul este creat pentru a-și conștientiza, înainte de toate eu-l, starea interioară, lumea proprie dominată de propriile reprezentări și construcții, și numai după aceea deprinde tendința de socializare, de integrare participativă, creatoare, în grup. Omul este o ființă duală, a cărui conștiință se află mereu în zbatere, interior-exterior și exterior-interior. Aducând discuția în context economie ne aflăm mereu într-o alegere între egoism și generozitate. Ne realizăm ca indivizi în colectivitate, prin muncă și efort de integrare, dar ne
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
Aducând discuția în context economie ne aflăm mereu într-o alegere între egoism și generozitate. Ne realizăm ca indivizi în colectivitate, prin muncă și efort de integrare, dar ne urmărim, în ascuns, în permanență, cu egoism, propriile scopuri. Această natură duală a ființei umane se înscrie, în mod firesc, în dualitatea lumii în care trăim. Există întuneric și lumină, frig și cald, bine și rău, fericire și tristețe, viteză și repaus. În acest context, intervenția din exterior a socialismului nu a
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
the smuggler) în societate este unul care ajută toate grupurile sociale pentru a fi ascultate și a-și face cunoscute drepturile. Priceperea smuggler-ului este de a recunoaște că noi trăim într-o societate pluralistă și polarizată (chiar dacă este sau nu «duală») și că putem să influențăm”<footnote Blanc, Maurice, Smith, David, Storrie, Tom, „Towards Grassroots Democracy. Participation and Power”, în Theoretical Approaches Towards Democracy in Organizations, Copenhagen International Sociological Association, 1996, p. 18. footnote>. Practicarea managementului resurselor umane devine o artă
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
smuggler) în societate, este unul care ajută grupurile sociale deposedate pentru a fi ascultate și a-și face cunoscute drepturile lor. Priceperea smuggler-ului este de a recunoaște că noi trăim într-o societate pluralistă și polarizată (chiar dacă este sau nu duală) și că putem s-o influențăm. Priceperea sa constă, de asemenea, în a combina știința cu competența tehnică în tranzacțiile sociale. Expertiza științifică trebuie să fie, în același timp, socială și tehnică”<footnote Blanc, Maurice, Smith, David, Storrie, Tom, op. cit
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
și în care se află surse de influență suplimentare. Din această perspectivă, înțelegerea tulburării mintale a unui copil necesită înțelegerea influențelor exercitate de toate variabilelor contextuale. Pentru a evalua nivelurile multiple de influență, trebuie de asemenea pus accentul pe natura duală a acesteia, copilul și părintele influențându-se reciproc. Prin urmare, natura bidirecțională a acestor influențe - determinismul reciproc (Bandura, 1985) - devine un aspect crucial în interpretarea modului în care anumite efecte interactive ale acestor influențe joacă un rol concret în crearea
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]