6,588 matches
-
astăzi cum șefii de trupe, solicitați în umbră de agenții coloanei a V-a, l-au prevenit imediat pe generalul Metaxas, acesta ordonîndu-le să se prefacă a "marșa". Sumele primite au fost donate Crucii Roșii, iar brigăzile italiene, contrar așteptărilor Ducelui, au întîmpinat o rezistență sălbatică pe toată linia, iar în final au fost bătute. Uimirea celor din anturajul lui Mussolini era atît de mare, încît nu s-a știut să se tragă adevărata învățătură. S-a ajuns pînă acolo încît
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
înalți demnitari fasciști dintre care suveranul putea să-i aleagă succesorul. În atmosfera de suspiciuni reciproce și de rivalități pline de ură în care trăia bîlciul fascist, fiecare dintre corifei se întreba cine putea fi favoritul numărul unu indicat de Duce în plicul secret pentru a deveni viitorul Duce... Printre personalitățile de marcă figura delegatul permanent al Italiei la S.N., fost ofițer de marină trecut în diplomație după succesul răsunător pe care l-am povestit mai sus al spargerii centrului de
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
Italia acceptă un arbitraj. Domnul Politis nu ascundea faptul că el va considera teza italiană ca fiind justă și că îi va da dreptate dacă va fi el cel desemnat ca arbitru. Această veste a fost primită de exaltații din preajma Ducelui cu strigăte de indignare. Ideea că delegatul de la S.N. urma să aibă un succes și să primească și mai multe semne de favoare din partea lui Mussolini, contribuia mult la aceste proteste vehemente de patriotism dezlănțuit. Dar pentru ochii lumii, acest
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
lui 1932, reveneam în fruntea Legației noastre de pe lîngă Quirinal. Guvernul fascist mai avea încă în rîndurile sale cîțiva oameni de primă valoare: Grandi, Federzoni, Bottai acesta fiind singurul care a refuzat (cînd a fost înlocuit în virtutea rotației impusă de Duce) avantajele substanțiale oferite celorlalți colegi ai săi demisionari (ultimul său avatar, acela de sergent în Legiunea Străină luptînd în Indochina, completează interesanta fizionomie a acestui om convins de cele ce face). Or, influența lor pe lîngă Mussolini ceda pasul în fața
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
unele contacte, rare, cu reprezentanții misiunilor străine. Cînd era văzut, mai păstra încă acea frumoasă ținută, neatinsă de îngrășarea nesănătoasă ori obrazul buhăit de mai tîrziu. Dublul ulcer duodenal cicatrizat "prin miracol", folosind expresia chirurgului Bastianelli, nu-l mai supăra. Ducele atribuia echilibrul sănătății sale modului rațional în care făcea sport: echitație, înot, scrimă, una după alta, la Villa Torlonia, înainte de a merge la birou. Văduva sa, în recentele amintiri, face aluzie la aventurile amoroase ale soțului ei, considerate de ea
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
și împotriva lui Hitler. Curtea Italiei se estompa tot mai mult în fața fascismului dezlănțuit. Singura figură a Casei de Savoia care apărea în prim plan, cu o activitate febrilă, a fost acea a tînărului duce de Aosta, fervent admirator al Ducelui, așa cum era și mama sa, ducesa văduvă Hélène, prințesă a Franței. Acest prinț era remarcabil dotat: talentele sale militare erau recunoscute de armată, unde era unul dintre șefii tineri cei mai stimați, în care se puneau mari speranțe. Din nefericire
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
medicii speră că așa am să mă îngraș. Zadarnică speranță, fiindcă nu iau nici un gram, iar dacă ar fi nevoie să-mi cîștig existența aș fi un bun jocheu de categorie ușoară!" Campania din Africa urma să-i dea posibilitatea ducelui de Aosta să-și arate capacitatea de șef și să salveze onoarea armatei italiene printr-o rezistență eroică în condiții disperate. Moartea sa în captivitate, în Kenya, marchează cu o trăsătură finală emoționantă, această existență secerată în toiul unei tinereți
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
mod formal majoritatea Consiliului Fascist, ar fi scutit, de s-ar fi manifestat mai devreme, Italia și lumea întreagă, de surplusul de dezolare și de ruine pe care le-a adus cu ea intrarea în război, în 1940. Presupunînd că Ducele ar fi trecut peste veto-ul regelui care s-ar fi opus la declarația de război, din iunie 1940, făcută Franței și ar fi luat asupra lui, împotriva masei celor credincioși dinastiei, să proclame republica, Casa de Savoia ar fi
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
pentru dezvoltarea politicii sale în Europa, ci o denunța ca pe o organizație răufăcătoare, dăunătoare păcii și vinovată de planuri întunecate, urzite în umbră și secret. România, fiindcă făcea parte din ea, nu mai era un pion folositor pe eșichierul Ducelui, iar calitatea ei de aliat printr-un tratat special nu mai era luată în seamă decît pentru a ne taxa de oameni ce deranjează și care nu și-au ținut cuvîntul. Scadența acestui tratat nefericit se apropia de la o zi
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
probabilă. În cele din urmă, m-am resemnat să fac pasul a cărui inițiativă ar fi putut-o avea guvernul italian și am solicitat o audiență la Mussolini. Primirea a fost cordială ca întotdeauna. Fără vreo introducere, i-am amintit Ducelui că data scadenței tratatului era iminentă și că poate ar fi bine să existe o preocupare în acest sens. Cu o grabă un pic teatrală, Mussolini răspunde: "Să-l semnăm imediat!" apoi, după o pauză de cîteva secunde, cu mîna
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
revenea în mod firesc la Bruxelles unde se fixase, cînd nu era în turnee de conferințe prin Statele Unite, înainte de a încredința tiparului cărțile sale pline de observații originale și documentate despre politica mondială și europeană. Această prezență îl nemulțumea pe Duce și, prin ricoșeu, îl înnebunea pe ambasadorul din Belgia, cu atît mai jenat cu cît regele Italiei, după ce făcuse din Sforza vărul său, acordîndu-i Colanul Bunei Vestiri*, nu-i retrăsese acestuia nici această decorație supremă și nici calitatea de senator
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
Sfînta Gudula și la recepția de la Legația română. O supărătoare ripostă a acestui coleg, cu carcter personal, m-a obligat să mă servesc, la rîndul meu de Nunțiu, bănuitor, pentru a-i aduce la cunoștință că îl voi sesiza pe Duce printr-o scrisoare personală, cu privire la turnura specială ce o lua această afacere, transformînd-o într-un incident ce putea avea atîtea urmări. Această amenițare indirectă, cu retractare grăbită din partea colegului italian, a pus capăt acestei rizibile furtuni într-un pahar cu
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
acestea l-au dat restaurării sale de a-l pune în aplicare. "Planul" prevedea, ca mijloc de a scoate România din criza economică și agrară în care se sbătea după 1929, instaurarea unei dictaturi de tip mussolinian în care rolul Ducelui trebuia să fie jucat de Argetoianu autorul acestui proiect validat de cercurile din capitala statului care se închipuia "cea mai mare putere militară a continentului" și voia să folosească România, Cehoslovacia și Iugoslavia pentru a-și asigura securitatea, asmuțind revanșismul
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
greci, Dodecanezul a fost atribuit Regatului Elen după 1918, dar "reținut" de Italia pînă în 1945. 247 Port din Abisinia unde a fost zădărnicită o primă încercare de debarcare italiană (1895). 248 Ras era echivalentul titlului de principe sau de duce în ierarhia feudală abisiniană. Ultimul împărat, Haile Sélassié, se numea Ras Tafari ducele de Tafarînainte de a-i urma la tron lui Menelik al III-lea. 249 Este vorba de Curzio Malopante. 250 Helsinki. 251 Ultima favorită a lui Mussolini
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
pînă în 1945. 247 Port din Abisinia unde a fost zădărnicită o primă încercare de debarcare italiană (1895). 248 Ras era echivalentul titlului de principe sau de duce în ierarhia feudală abisiniană. Ultimul împărat, Haile Sélassié, se numea Ras Tafari ducele de Tafarînainte de a-i urma la tron lui Menelik al III-lea. 249 Este vorba de Curzio Malopante. 250 Helsinki. 251 Ultima favorită a lui Mussolini, o actriță de cinematograf care i-a împărțit cu mult curaj și demnitate
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
niciodată în empireu, ci își va face călătoria temporal din ipostază în ipostază. Prin urmare ispita de a urmări prototipul individual al lui Decebal în felurite epoci, într-o uriașă perspectivă în care anticul Gracchus să devină Baboeuf și Cicero ducele de Morny, reprezintă mai mult decât o simplă înrîurire literară. De asemeni planul unui dodecameron tragic aplicat la istoria Moldovei, luînd-o cu Dragoș-vodă și ducînd-o până la Alexandru Lăpușneanu, are interesul său. Eminescu înțelegea să urmărească după principiul tragediei eline (cu
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
a chemat în ajutor pe bruteni și necredincioși, dar potrivit hotărîrii lui Dumnezeu, brutenii/rutenii aflîndu-se în conflict cu blacii/românii, regele s-a văzut înșelat în speranțele sale”. Regii Poloniei pînă la Ioan lll Sobieski purtau și titlu de duce al Volohiei ca o reminiscență a legăturii de suzeranitate între românii de la izvoarele Nistrului și Bugului și acest regat! Peste Carpați către vest găsim în Moravia o regiune numită Walaska locuită de walaski adică români. Tacit spune că neamul germanic
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
de papă ,,liber- tatea, imunitatea și stăpînirea pașnică a țării lor”(Hurmuzaki I). Invazia tătarilor din februarie-aprilie 1241 a urmărit distrugerea regatului ungar și s-a desfășurat pe două direcții principale. Ordu și Peta au nimicit cnezatele polone și armata ducelui Henric cel Pios al Sileziei, au atacat Boemia fără reușită și au jefuit Moravia de unde au venit spre sud în Ungaria. Altă coloană sun comanda lui Kadan, Bőcek și Büri au operat pe trei linii în afara Carpaților pînă s-au
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
afla pe Nipru la sud de Kiev, linia lor de apărare fiind tot pe această apă. La întoarcere din imperiul mongol s-a întîlnit cu mai multe solii care și ele veneau de la curtea marelui han printre care era și ducele Olaha, nume ce ne amintește de umanistul ardelean Nicolaus Olahus, cuvîntul unguresc olah pentru român. Toate teritoriile din estul și sudul Carpaților care au fost sub suzeranitate ungară au trecut sub controlul tătarilor. Cronica franciscanului Paulin de Veneția ne lasă
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
prin recunoașterea de către puterile garante a neutralității ei absolute, misiunea oficială cu care fusese însărcinat era însă aceea de a încheia o înțelegere comercială cu Franța, înțelegere care se va realiza la 5 noiembrie 1876 când iscălește la Paris, alături de ducele Decazes, un angajament comercial provizoriu (textul angajamentului, în limbile franceză și română, în MOF., nr. 37, 17 februarie/1 martie 1877, p. 1221). 88. Mihail Kogălniceanu fusese ministru de Externe înaintea lui N. Ionescu (n. a.); în ministerul Manolache Costache Epureanu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
mare (n. a.); 500 de lei. fac ceva. Te rog, dar, înduplecă pe dl. Brătianu a se repezi, el care ar face acolo totul cu mult mai bine decât mine.92 În Italia am cunoscuți 93, dar în Londra absolut nimic. Ducele 94 mi-a făcut nu numai o primire din cele mai bune, dar mi-a vor bit de toate cum mi-ai vorbi dumneata, adică cu amicie și cea mai mare încredere. Voi fi prezentat în curând Mareșalului 95. În
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
neutralității absolute a țării noastre, fără să obțină însă vreo garanție oficială în acest sens. 93. De la Paris C.A. Rosetti a plecat în Italia, unde se afla la începutul lunii noiembrie 1876 (TEL., 7 noiembrie 1876, p. 1). 94. Ducele Decazes, ministrul de Externe al Franței (n. a). 95. Mareșalul MacMahon, președintele Republicii (n. a.). 96. Ambele scrisori ale lui C.A. Rosetti către Nicolae Ionescu au fost publicate inte gral de Bacalbașa mai întâi în Adevărul din 1920 (Constantin Bacalbașa
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
săptămânală. Din corespondența lui Nicolae Ionescu... Două scrisori ale lui C.A. Rosetti“, Adevărul, an. XXXIII, nr. 11 212, 17 octombrie 1920, pp. 1-2). Prima era datată: „Miercuri 6 septem brie, Paris, Rue de Rennes, 97“ și începea cu informația: „Ducele Decazes este la Vichy și nu vine decât la 15 septembrie...“; avea și un post-scriptum: „Nu uitați Englitera și Italia“. În a doua scrisoare, lecțiunea penultimului alineat era deosebită: „Cu presa am început lucrările“ și nu: „În guvern am început
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
mai departe, p. 367. 112. Telegrama - la care Bacalbașa se va referi pe larg mai departe (v. p. 367, nota 97) - a fost trimisă prințului Carol la 19/31 iulie 1877 nu de către țarul Alexandru al IIlea, ci de către marele duce Nicolae, comandantul suprem al forțelor armate rusești, fratele țarului. În general referirile lui Bacalbașa din aceste pagini la Războiul de Indepen dență sunt făcute din memorie, fără o bază documentară și deci cu mare aproximație. 113. V. nota 98, p.
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
doua zi, el a adresat popoarelor Rusiei un manifest în care era anunțată începerea războiului cu Turcia; concomitent, lui Tefik-bei, agentul diplomatic al Turciei la Petersburg, i s-a în mânat declarația oficială de război. Invitat la Chișinău de către marele duce Nicolae, fratele țarului, la 9/21 aprilie 1877, principele Carol - la sugestia lui Kogălniceanu - a refuzat invitația, precizând, într-o scrisoare de răspuns, că părăsirea Capitalei într-un moment în care era posibilă o invazie turcă ar fi fost considerată
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]