10,193 matches
-
timpul clipei de tăcere să pot să îmi adun tot scrumul... XV. SE-MBINĂ BEZNĂ CU LUMINA, de Alexandru Florian Săraru, publicat în Ediția nr. 1071 din 06 decembrie 2013. cârcei de suflet mult prea grei, fracturi de timp prea dureroase infarctul chinului implor și moartea clipelor tăioase din spasme vechi și timpurii se naște albul și speranța dar picături de neuitare îmi strică gândul și constantă se-mbină mâine cu trecutul într-un prezent de azi perfid degeaba îl inund
ALEXANDRU FLORIAN SĂRARU [Corola-blog/BlogPost/367581_a_368910]
-
carcasa îmi vor găsi doar anemia în loc de suflet va fi vid, în loc de inimă, o cruce cu sânge va fi scris pe ea, că noul suflet se produce ... Citește mai mult cârcei de suflet mult prea grei, fracturi de timp prea dureroase infarctul chinului implor și moartea clipelor tăioasedin spasme vechi și timpurii se naște albul și speranțadar picături de neuitare îmi strică gândul și constantase-mbină mâine cu trecutul într-un prezent de azi perfiddegeaba îl inund cu lacrimi, căci va rămâne
ALEXANDRU FLORIAN SĂRARU [Corola-blog/BlogPost/367581_a_368910]
-
Acasa > Poezie > Delectare > DAR DIVIN Autor: Iulia Dragomir Publicat în: Ediția nr. 2008 din 30 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Nu știm niciodată când ne cuprinde o mirare dureroasă, ne ia val vârtej și ne trântește cu toate gândurile de marea absență. Și iar te strâng în inimă neasemuit, te apropii de rosturi ca și cum din tine îmi izvorăsc răsuflările. Cuvintele s-au dezbrăcat de sensuri, s-au uns pe
DAR DIVIN de IULIA DRAGOMIR în ediţia nr. 2008 din 30 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367744_a_369073]
-
și frânge foarte ușor. Fireasca nevoie de căldură și sprijin pentru întărirea aripilor și înălțimea zborului tânăr, nu trebuie căutată la ani-lumină depărtare, căci, dacă ele nu sunt oferite când trebuie și de unde trebuie, inocența sfârșește în mod brusc și dureros, prin sfâșierea acelor aripi care sunt singurele menite să te poarte în depărtări. Cucerirea înălțimilor cunoașterii pornește chiar din copilărie, acea secvență a existenței noastre în care suntem cel mai aproape de îngeri și de perfecțiunea ideatică a menirii noastre în
PRIMUL ANOTIMP de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1605 din 24 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367737_a_369066]
-
fel de lojă regală, ai distanță bună față de scena vieții (dar vezi totul clar și-adevărat), ba chiar simți că ai un loc unic și privilegiat. Și asta, fiindcă ești alături de cei înțelepți și departe de măcinișul diurn, real și dureros, al mânjirilor făcute de tâmpiți, abjecți, hoți, demagogi, descreierați și ghiolbani, perverși cocoșați în locuri de sus, de cel mai de sus cu putință, ca maimuțe-le-n copac. Cu gorilele lor cu tot! Sau dimpotrivă, îi găsești mișunând pe
BUCURIE CU BOOKLOOK ! de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367710_a_369039]
-
5, 1-3). Scoși din sânul familiei și din societate și trimiși în locuri pustii, nelocuite, ei erau obligați ca la apropierea întâmplătoare a unei persoane, să strige: “Necurați, necurați!” Într-un cuvânt, leproșii erau niște oameni morți între vii. Această dureroasă soartă o aveau și cei zece bărbați leproși amintiți în Sfânta Evanghelie. Dar auzind de minunile și de marea iubire de oameni a Domnului Iisus Hristos, o sfântă nădejde le aprinde inima când află că Fiul lui Dumnezeu trece prin
DESPRE VIRTUTEA RECUNOSTINTEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366836_a_368165]
-
smerenie”); după titlu, vine, de multe ori, un moto simpatetic, ales, de obicei, din cartea explorata („Amintirile, așa cum mi-au fost relatate, năvălesc asupră-mi că un torent. Au prea multa realitate în ele, o junglă a realității, frumoasa și dureroasă... Că într-un vis îmi imaginez secolele trecute...”; „Nu știu de ce, preferam totuși culoarea gri”); apoi lansarea expunerii: abrupt și frapant („Este ușor sau greu să te lupți cu somnul?”), sau sobru-informativ („Vavila Popovici este autoarea a numeroase volume de
RECENZIA UNUI VOLUM NEEDITAT (INCA) de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 87 din 28 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366977_a_368306]
-
judecată, omul Îl cunoațte pe Dumnezeu prin privarea pedagogică, iconomică, de aceste daruri, prin insuccesele, necazurile, bolile, suferințele personale sau ale celor apropiați, care trezesc în ființa noastră responsabilitatea și încălzesc rugăciunea către Dumnezeu 20. Această cunoaștere este palpitantă, apăsătoare, dureroasă, este o cale mai dramatică de cunoaștere a lui Dumnezeu, Creatorul și Proniatorul nostru - spune Părintele I.C. Teșu în aceeași lucrare. Însă, ceea ce subliniază permanent scrierile duhovnicești ortodoxe este faptul că, spre deosebire de calea pozitivă de cunoaștere a lui Dumnezeu, în
DESPRE RABDARE SI NADEJDE DIN PERSPECTIVA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209]
-
Dumnezeu”68. Sfântul Ioan Scărarul ne încredințează că există două feluri de boli, în ceea ce privește rostul sau finalitatea lor: - boala pentru curățirea de păcate și cea venită pentru smerirea cugetului. Dumnezeu smerește trupul celui trândav la nevoință, printr-o nevoință mai dureroasă - boala 69. Prin aceasta se arată că adevăratul scop al bolilor trupului este sănatatea sufletului. Cu cât sufletul este mai afundat în patimi, cu atât sunt mai intense nevoințele și încercările sale, până când va ajunge să-și redobândească subțirimea și
DESPRE RABDARE SI NADEJDE DIN PERSPECTIVA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209]
-
Nu este mai simplu să vă luați singuri? S-a făcut liniște. Niște aplauze anemice au început în primele rânduri, apoi au crescut și tot au crescut. Am prins curaj. - Nimic nu vi se oferă pe gratis! Aveți această experiență dureroasă. Până acum ați fost băgați în seamă? Copilul dacă nu plânge, mama uită să-i dea țâță! Trebuie neapărat să creăm și cadrul afirmării voastre. Așa nu mai putem continua! Va fi foarte greu, numai dacă vom lupta împreună, uniți
CEL MAI IUBIT PREŞEDINTE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366936_a_368265]
-
mă răcorești cât mai grabnic, te rog, fii bun cu mine. Corpurile celor doi parteneri ocupați cu jocurile erotice se potriviră unul peste celălalt într-o rugăciune tainică, iar fata conducând cu pricepere masculinitatea bărbatului pe făgașul făgăduinței, umplu golul dureros, apăsându-și fesele până pătrunse adânc în tainița sa feminină în mare suferință. - Nu te abține, te vreau în întregime, vreau să te simt cât mai adânc, să-mi răscolești toată dorința de a fi a ta, să pătrunzi prin
PARTEA A II A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 184 din 03 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366997_a_368326]
-
ai fi în mâna mea care ține cărbunele?! -Nu aș fi prietene. Sunt doar fumul crescut eu. Deloc oase să țină carnea. Sentiment glăsuit în culoare. -Eu pun culoare om. Tu pui sentimentul, de acord? -Alb! -Gustul morții. -Galben! -Ura dureroasă a primului geamăt al coapsei. -Roșu! -Jarul unde am ucis ultima pasiune. Locul unde mi-am ascuns teama tălpilor să plângă lacrima vâlvătaie. -Poate plânsul este începutul unui alt drum. Mersul prin flăcări este infernal. Uimitor de drept. -Negrul! -Este
ÎNFLORESC GLAS CULORILOR de DANIEL DĂIAN în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367157_a_368486]
-
sufletelor sechestrate, fără ocrotire, trupurilor interzise, fără mâncare, fără apă, creează modernitate narațiunii, bazată pe tradițională trăire a sentimentelor. Ținând cont de acestea toate și adăugând faptul că materia cărții conține substanță extrasa din confruntare de idei, din destine încercate, dureroase, din gânduri și argumentare, din dialog, din războaie interioare, din atâtea tentații ale lumii de azi, românul Melaniei Cuc ar merita să fie ecranizat cu succes. ( Elenă M. Cîmpan în Vatra Veche, Tg. Mureș, iunie 2009) ,,Numele scriitoarei Melania Cuc
MELANIA CUC de MELANIA CUC în ediţia nr. 193 din 12 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367087_a_368416]
-
acesta, acela este cel mai mare în împărăția cerurilor.” (Matei 18:3-4) Să ne iubim copiii în această zi, dar și în toate zilele noastre, să-i fericim, fiindcă copilăria este scurtă, maturitatea vine cu problemele ei mari, grele, uneori dureroase, dar, în același timp frumoase și interesante; apoi vine vremea când reflectăm asupra tot ce rămâne în urma noastră: Copilărie, ecou lung, prelung repetat, mereu regretat... Unde sunteți dimineți ale copilăriei când totul părea învăluit în mister ? Unde sunteți zile ale
ZIUA COPILULUI de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 152 din 01 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367195_a_368524]
-
a scris de-a lungul timpului, în volumul „Semnul Isar”, Theodor Damian ni se prezintă într-o ipostază complet diferită. Este acea stare elementară în care expresia „a fi sau a nu fi” capătă un contur dramatic și nespus de dureros, atât fizic, cât și sufletesc. Intrând în acest tărâm crepuscular, aflat sub semnul Isar, în cazul său, Theodor Damian încearcă să-și descifreze simțămintele, să le comunice într-o manieră cât mai directă și mai plastică, fără să știe dacă
SEMNUL ISAR DE THEODOR DAMIAN de OCTAVIAN CURPAŞ, PHOENIX, ARIZONA în ediţia nr. 162 din 11 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367228_a_368557]
-
lumii și al lor”, se confesează poeta. În stihurile Victoriței Duțu, firescul gândului și naturalețea expresiei dau valoare conduitei morale a creștinului, conduită din care face parte și rugăciunea. „Rugăciune/ Clopot/ Rugăciune/ Dangăt/ Bate clopotul/ Sună clopotul/ Rugăciune/ Rugăciune.” Sacrificiul dureros și sfânt al Celui din Veșnicii, simbol al forței morale și fizice, se regăsește în dangătul clopotului în fața cerului. Sunetul clopotului evocă ispita înfrântă, doborârea păcatului, conferind versurilor un sens special, o semnificație morală deosebită. Asemenea unui cântec solemn ce
ATUNCI CAND GANDUL PUR IA FORMA DE STIH de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 168 din 17 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367236_a_368565]
-
dă o notă romantică narațiunii. Prin antiteza, în “Tragedie și triumf”, registrul tematic se schimbă radical. Acțiunea este extrem de complexă și construită cu o migala deosebită, Ligia Semăn dând viața unor povești încărcate de dramatism, relatate într-o notă gravă, dureroasă. Asistăm la scene violente, lipsite de moralitate, care uimesc prin notele descriptive naturale, sfâșietoare. Eroii au parte de necazuri, de încercări, de situatii limită, pe care nu le pot depăși decât prin harul lui Dumnezeu. Poate că tocmai de aceea
UN ROMAN AL IUBIRII DE DUMNEZEU SI DE APROAPELE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 159 din 08 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367211_a_368540]
-
ar putea compara cu singurătatea? Boala, războiul, suferința, durerea? Doamna F.M., Căminul de bătrâni: Nimic, nimic, nimic. Nici să-ți aducă lumea și țara întreagă. Singurătatea-i foarte pustie. Îi cea mai grea boală, să știți de la mine. Cea mai dureroasă boală îi singurătatea. Asta-i mai rea decât cancerul. Foarte grea-i singurătatea. Eu spun: pe dușmanul meu ăl mai mare să-l ferească Dumnezeu de singurătate. Singurătatea îi dureroasă tare. Domnul L.O., Căminul de bătrâni: Aceeași problemă-i
O VIAŢĂ PUSTIE? de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 159 din 08 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367219_a_368548]
-
cea mai grea boală, să știți de la mine. Cea mai dureroasă boală îi singurătatea. Asta-i mai rea decât cancerul. Foarte grea-i singurătatea. Eu spun: pe dușmanul meu ăl mai mare să-l ferească Dumnezeu de singurătate. Singurătatea îi dureroasă tare. Domnul L.O., Căminul de bătrâni: Aceeași problemă-i la toți. Noi suferim datorită faptului că suntem singuri. Reporter: Doctorul Ioan Negrulescu, medic psihiatru, se confruntă de multe ori cu probleme generate de singurătatea din sufletul oamenilor. Ioan Negrulescu
O VIAŢĂ PUSTIE? de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 159 din 08 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367219_a_368548]
-
altă efemeră prăpastie)/ Atunci/ Propriul tău vertij poate deveni/ O șansă pentru cuvânt.” „Poezia dospește undeva, în sufletul meu. În viziunea Corinei Petrescu, poezia este ”latentă sinucidere/ în timp;/ cap plecat pe/ propriul umăr,/ bolovan atârnând/ de funia sinucigașului.../ descătușare.../ dureroasă povară;/ duminică uneori;/ fântână a singurătății,/ gând spre ceea ce ar fi putut fi,/ rar de tot,/ o zi de mâine;/ cer albastru de adânc,/ poartă/ spre neuitare,/ spre libertatea/ de a împiedica timpul să curgă/ cu nonșalanța/ unui fulg de
MEDITATII LIRICE IN STIL MODERN de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 170 din 19 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367240_a_368569]
-
o meditație despre lumea de azi a unui modern nesatisfăcut de propria sa modernitate. Este o critică a modernității care nu se mulțumește nici cu proclamațiile suficiente ale postmodernității, nici cu regretele tradiționalismului - o interogație asupra modernității suscitată de presimțirea dureroasă că ori de cate ori ți se deschide în față un drum, altele ți se închid în spate ori în laterală. Când ne închinăm bigot la minunile modernității, cum ne îndeamnă zelatorii modernității și delatorii tradiției, în sufletele noastre se tânguiesc toate bogățiile
„CE SE PIEREDE ATUNCI CÂND CEVA SE CÂŞTIGĂ?” de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 170 din 19 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367247_a_368576]
-
dansul ei neîntrerupt absurd, orb și crud topind culorile înflăcărând stingerile suspendând felin mângâierile respingând apropierile dragostea.... veșnică auroră boreală! Te plictisea jocul nostru ireal ? Tu pe cine ai iubit în trecut? Eu doar trăiesc trăiesc o teamă indescriptibilă inoculată dureroasă răvășită cum poți avea nevoie de mine? Cerșesc mă-nclin îmi lipsești mai puternic decât sfârșirea. Referință Bibliografică: Dependent / Aurel Avram Stănescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 252, Anul I, 09 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Aurel
DEPENDENT de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367294_a_368623]
-
meu dar ce sa întâmplat ? Marco a pățit ceva? Unde mă aflu de fapt și de e nu e el cu mine? Ce mi-ai făcut? Dumnezeule! În timp ce încerca să se ridice tot mai alarmată, a avut iarăși un spasm dureros dar strângând din dinți se ridică șezută în acea barcă și la lumina slabă a lanternei privea în jur cu ochii speriați și confuză. Abia atunci, aluneându-i prosopul care o acoperea, realiză că nu avea nimic altceva pe ea și
PETRECERE NEFASTĂ (3) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2021 din 13 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368497_a_369826]
-
Urechile-mi țiuie de fiecare dată/ Orice zgomot mă scoală de pe scaun, mă aruncă în/ abis” (Transmisie directă) Se întunecă partea idilică a locului și putem chiar să ne întrebăm: o fi oare bine că Bianca ne spune aceste adevăruri dureroase? Ar fi fost oare mai rezonabilă varianta unei tăceri convenabile pentru noi cei de astăzi, dar mai ales pentru cei de mâine? Sunt convins că nu, măcar pentru faptul că poetul este considerat dintotdeauna glasul cetății iar vocea lui, singura
CUVINTE DIN SUFLET ÎN ZBOR PESTE MĂRI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 2315 din 03 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/368563_a_369892]
-
-n suflet, în gânduri și în dor.../ Un trist Om de Zăpadă, agoniind să mor!” Om de zăpadă (p. 112) Volumul ne prezintă două imagini ale omenirii la o distanță de peste două mii de ani, între care găsim asemănări izbitoare și dureroase. Poetul ne prezintă omenirea de azi care nu se deosebește de lumea în care a fost răstignit Iisus, cu farisei și trădători, cu lași și fără suflet, cu păcătoși care arată cu degetul și chiar aruncă cu pietre în cel
ANNA NORA ROTARU-PAPADIMITRIOU ÎN PEREGRINARE SUFLETEASCĂ de VASILICA GRIGORAŞ în ediţia nr. 2308 din 26 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368562_a_369891]