8,806 matches
-
succes, așa cum o dovedea importantă participării publicului. Printre conferențiari, În special istoricii se bucurau de succes. Filosofii au avut mai mari dificultăți de adaptare la noile exigente profesionale, trebuind să citească o Întreagă literatura la care nu avuseseră acces Înainte. Economiștii, În majoritate convertiți În sectorul privat al economiei, erau mai greu de convins să susțină conferințe. Societatea Leibniz, Leibniz-Verein continuatoarea vechii Academii de Stiinte a RDG, se găsea „complet În opoziție și fără un sfânt” (Erich H.). Dacă membrii ei
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
În sens larg. Jumătate din ele pregăteau În economia Întreprinderii sau În științele economice. Dacă disciplinele tehnice continuau să dețină majoritatea - 37,2% dintre studenți urmând o facultate sau o școală inginereasca (43,2% dacă Îi adăugăm și pe inginerii economiști), erau Înregistrate scăderi importante ale efectivelor În primul an de studii În facultățile de ingineri și agronomi. Din 1965 până În 1993, proporția facultăților tehnice a trecut de la 48% la 35%. În același timp, proporția de studenților În economie și În
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
un șef, doi adjuncți (unul pentru științe sociale, celălalt pentru științele naturale și tehnice) și din responsabili de sectoare (Sektorenleiter). O treime dintre ei au ieșit la pensie. Dintre ceilalți, unul se ocupă cu vânzarea de echipament tehnic medical, un economist ocupă o funcție În administrația orașului Berlin, alții erau șomeri sau pe posturi ABM. Fostul lor șef consideră că toți avuseseră parte de o declasare socială. Unii fuseseră nevoiți s-o apuce pe cai foarte complicate: un fost student, care
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
printre sociologi și ale celor care făceau marketing pentru tot soiul de Întreprinderi, de la margarina până la cultura. Deși aveau o situație dificilă, reușeau să-și câștige existența că sociologi, spre deosebire de cei mai mulți dintre filosofi, juriști sau istorici. Gregor Schirmer estima că economiștii erau cei care aveau cele mai multe șanse să reușească, căci ei trecuseră În mod sistematic În sectorul economei private, unde se implicaseră pe cont propriu. Unii puteau fi regasiți În asigurări sau În diferite servicii financiare. Majoritatea economiștilor reușiseră să se
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
Schirmer estima că economiștii erau cei care aveau cele mai multe șanse să reușească, căci ei trecuseră În mod sistematic În sectorul economei private, unde se implicaseră pe cont propriu. Unii puteau fi regasiți În asigurări sau În diferite servicii financiare. Majoritatea economiștilor reușiseră să se plaseze mai ales In institute de protecție a mediului (Umweltökonomie, Ökologie). Mulți dintre ei lucrau și pentru PDS, În mod formal sau informal. După Închiderea academiei, W.H. ocupase un post tip ABM la o revistă de
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
și el un rol În reușită reconversiei: o economista de la Parteihochschule Karl Marx conducea o școală de recalificare (Umschulung) la Berlin, folosindu-și bine cunoștințele de statisticiana. Mitul consultanților din Est. Mai multe interviuri converg În ce priveste opinia că economiștii au fost cei care au avut cele mai multe șanse să reșească, mai ales cei deveniți consultanți de Întreprindere (Unternehmersberaten sau Ostberater, consultanți pentru țările din Est). Cei câțiva economiști care au reușit să aibă relații cu combinatele din Est au putut
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
consultanților din Est. Mai multe interviuri converg În ce priveste opinia că economiștii au fost cei care au avut cele mai multe șanse să reșească, mai ales cei deveniți consultanți de Întreprindere (Unternehmersberaten sau Ostberater, consultanți pentru țările din Est). Cei câțiva economiști care au reușit să aibă relații cu combinatele din Est au putut să se impună că mediatori. Alte persoane intervievate se arătau Însă mai degrabă sceptice față de frecvență unor asemenea cariere: daca existase o anumita euforie la Început legată de
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
politicii externe românești. Alte nume pot fi aflate din colecția Săptămânii, al cărei cerc a fost preluat și lărgit de România Mare (colabora de exemplu E. Pordea, fost deputat european al Front-ului Național lepenist). Ar mai putea fi citat economistul Viorel Român, profesor la Universitatea din Bremen și unul dintre principalii apărători ai politicii protecționist-naționaliste („autarhice”) dusă de regimul Ceaușescu În anii 1980, pe care o justifica În numele intereselor naționale etc. Ținând cont de aceste exemple, unele cunoscute deja dinainte de
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
conservator, al dreptei extreme sau al extremei drepte. Pentru primele, se pot cita lucrările istorice despre impunerea leninismului și studiile sociologice asupra inegalităților sociale. Pentru celelalte, În special cercetările și publicațiile privind „comunismul” și „totalitarismul”. În cursul unei conferințe a economistului Dieter Klein, la sediul PDS din Karl-Liebknecht-Haus de la Berlin, conferențiarul a provocat involuntar un hohot de rîs general cînd a dat de exemplu drept „elită a fostului RDG” pe membrii biroului politic al ȘED. DÎndu-și seama de gafa, s-a
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
drept. Gewifa au coexistat cu facultățile de drept, de economie și de filosofie. Planurile lor de studii erau puternic orientate spre pregătirea juridică și economică, mai putin spre cultură politică (cf. Connely, 1994, p. 458, n. 101). Georg Mayer (1892-1973), economist, Isi Începuse carieră universitară În 1921, fiind mai ales Privatdozent la Universitatea din Giessen pînă În 1933. Concediat de naziști și Închis mai multe luni, Mayer s-a stabilit după război (1947) În zona de ocupație sovietică a Germaniei, unde
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
, Gabriel (23.V.1942, Râmnicu Vâlcea), eseist și traducător. Este fiul Ioanei Liiceanu (n. Marineanu), profesoară de matematică, și al lui Petre Liiceanu, economist. Își face studiile la București, urmând Liceul „Gh. Lazăr”, absolvit în 1960, Facultatea de Filosofie (1960-1965) și Facultatea de Limbi Clasice (1968- 1973). Tot aici este cercetător la Institutul de Filosofie (1965-1975) și la Institutul de Istorie a Artei (1975-1989
LIICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287808_a_289137]
-
deținători și organizatori ai banilor familiei. Abordările cu tentă economică mizează foarte mult pe analiza relațiilor dintre diferite tipuri de bugete familiale (monetar, de timp personal, timp liber etc.) și diferite tipuri de capital marital (monetar și nonmonetar). Din ce în ce mai mulți economiști și sociologi ce se preocupă de familie iau în considerare și problema transmiterii patrimoniului familial, interesându-se de rolul acestuia în crearea și reproducția inegalităților sociale, de atitudinea membrilor familiei față de diverse modalități de moștenire, de relația dintre legiferările din
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
în care solicitările și autosolicitările în rezolvarea problemelor grupurilor familiale vor fi onorate va depinde bineînțeles și de calitatea experților implicați. În prezent, în România se asigură pregătire de specialitate atât în cazul intervențiilor la nivel macro(sociologi, politologi, juriști, economiști etc.), unde e vorba de strategii și politici sociofamiliale la nivel de stat sau mari comunități ori segmente populaționale, cât și la nivel median (sociologi, asistenți sociali etc.), adică strategii și intervenții local-comunitare, precum și la nivelul micro-, al unității familiale
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
REVISTA OLTEANĂ, publicație apărută la Craiova, lunar, sub direcția lui Traian Demetrescu și a lui Grigore D. Pencioiu, de la 15 martie 1888 până la 15 martie 1890 și între 1 mai și 15 iulie 1892, ca supliment literar al ziarului „Economistul”. Revista își datorează existența îndeosebi eforturilor și colaborărilor lui Traian Demetrescu, prezent în fiecare număr. Din numeroasele sale versuri publicate aici, Clavirul și Simfonie de toamnă aduc, odată cu proiecția stărilor eului în peisajul simbolic, accente care îl anunță pe G.
REVISTA OLTEANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289244_a_290573]
-
unui fragment din eseul Profetismul artei al lui Nichifor Crainic, a unor articole precum Alexei Mateevici, poetul Basarabiei de C. Fierăscu și Un învins: Traian Demetrescu de Stelian Constantin-Stelian, pot fi citate un mic studiu al lui Nicolae Mihăilescu, Eminescu economist, ca și relativ frecventele recenzii și cronici literare, scrise în primii ani de Gabriel Drăgan, Petre M. Mihăilescu, C. Banea, N. Ladmiss- Andreescu, iar în 1944 de câțiva scriitori care vor dobândi ulterior notorietate: Ion Caraion, Alexandru Lungu și Virgil
ROMANIA VIITOARE-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289337_a_290666]
-
26.II.1948, Risipeni, j. Bălți), prozator. Este fiul Emiliei (n. Tudorache) și al lui Petru Rusu, țărani. A absolvit Institutul Politehnic din Chișinău (1970) și cursurile literare de pe lângă Institutul de Literatură „Maxim Gorki” din Moscova (1983). A funcționat ca economist, iar din 1987 ca director al Fondului Literar al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova. Debutează editorial cu placheta Pânzele babei (1978), consacrată lumii adolescenților. Culegerile de povestiri Havuzul (1982), Meri sălbatici (1987), Avem de trăit și mâine (1992) sunt consemnări realiste
RUSU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289412_a_290741]
-
Holocaustul perpetuu), Târgu Jiu, 2003. Repere bibliografice: Ion Al. Stănescu, Dicționar al oamenilor de cultură, artă și știință din județul Teleorman, Pitești, 1993, 135; Cristea, Teleorman, 604; Gheorghe Grigurcu, Un poet religios, R, 2003, 11-12; Aureliu Goci, Trubadur și pandur, „Economistul. Ecart”, 2003, 257. I.D.
SAIOC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289436_a_290765]
-
Danemarca, Olanda, Norvegia, Portugalia și Spania, indemnizația pentru concediul de maternitate este de 100% din salariu pe cel puțin trei luni23. Părinții americani, care lucrează, ar fi șocați să afle ce bine sunt tratați părinții de pe cealaltă parte a Atlanticului. Economiștii și oficialitățile publice americane, continuă să-i admonesteze pe liderii europeni pentru că mențin aceste vaste programe de transfer, argumentând că un Înalt nivel de taxație pentru a suporta programe de beneficii sociale rezultă În bani mai puțini pentru a investi
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
vibrantă, lucrătorii sunt mai productivi, șomajul este mai redus, dovada spun ei că economia americană este Încă modelul de urmat pentru Europa și nu invers. Oare au dreptate? Cine este mai productiv? Productivitatea este parametrul citat cel mai adesea de economiști pentru a explica succesul economiei americane și superioritatea ei față de economia Uniunii Europene. Productivitatea este cantitatea de bunuri și servicii produse Într-o oră de muncă. Între 1820 și la sfârșitul celui de-al doilea război mondial, productivitatea a crescut
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
despre locurile de muncă? Există totuși un loc unde parametrii economici tradiționali sunt Încă importanți - numărul de locuri de muncă. și dacă economia americană poate, pe bună dreptate, să fie criticată În ceea ce privește un număr de planuri, după cum admit chiar și economiștii americani, chestiunea locurilor de muncă este fundamentală pentru o economie sănătoasă, indiferent de Întrebările pe care ni le putem pune legate de Împarțialitate și calitatea vieții. Economia americană nu poate greși prea mult, deoarece a produs mult mai multe locuri
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
anilor ’90. Am redus șomajul de la 7,5% În 1992, la 4% În 2000, o realizare extraordinară după orice standard. Cu toate că somajul a crescut din nou la 5,7% (decembrie 2003) după crahul din 2000, nu poate fi negat, spun economiștii, că economia americană a fost un adevărat motor de creare de locuri de muncă și un model de urmat pentru Europa 56. În nenumărate seminarii și Întâlniri, În ultimii opt ani, cu lideri În afaceri, cu economiști și politicieni de pe
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
fi negat, spun economiștii, că economia americană a fost un adevărat motor de creare de locuri de muncă și un model de urmat pentru Europa 56. În nenumărate seminarii și Întâlniri, În ultimii opt ani, cu lideri În afaceri, cu economiști și politicieni de pe ambele maluri ale Atlanticului, colegii mei americani au prețuit Întotdeauna ceea ce a fost numit miracolul american și au folosit orice oportunitate pentru a-și instrui prietenii europeni despre superioritatea know-how-lui În afaceri american, care a dus la
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
mai este valabilă. După cum arată un raport efectuat de USA Today referitor la productivitatea În cele mai mari companii americane, În prezent nouă lucrători produc la fel de mult cât produceau zece lucrători În martie 2001. Concluzia este, spune Richard D. Rippe, economist-șef la Prudential Securities, că „putem produce mai mult fără să adăugăm prea mulți lucrători În plus”61. Uniunea Europeană este prinsă Într-o mare dezbatere despre viitorul muncii. Împovărați cu un șomaj ridicat, taxe mari, sisteme de bunăstare socială greoaie
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
ne bucurăm și pe care Îl considerăm normal În Statele Unite ale Americii. Scepticilor - și sunt mulți - care nu cred că toate acestea sunt posibile, liderii europeni le arată că, cu numai câțiva ani În urmă, necrezătorii, care includeau mulți dintre economiștii de elită și experții politici americani, erau convinși că introducerea unei valute unice comune În Europa nu va reuși. Totuși, euro a câștigat pariul dincolo de proiecțiile cele mai entuziaste ale supoterilor săi și este acum mai puternic decât dolarul - rata
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
rezultatul unui deficit bugetar În creștere și a unui dezechilibru comercial - Încât a publicat un raport, În care atrage atenția că, dacă nu se iau măsuri pentru a inversa această tendință, stabilitatea financiară a economiei mondiale ar putea fi amenințată. Economiștii de la IMF prezic că obligațiile financiare ale Statelor Unite ale Americii către restul lumii ar putea ajunge la 40% din Întreaga economie În numai câțiva ani. Economiștii sunt Îngrijorați că Împrumuturile americane ar putea deveni atât de mari, Încât să forteze creșterea ratei
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]