2,064 matches
-
Populația localității a crescut până la 4250 persoane. Localitatea și-a păstrat statutul de sat până în anul 1940, când în luna august sovieticii i-au conferit statutul de oraș și reședință de raion. După 1945 orașul se caracterizează prin expansiune urban edilitară, spor demografic accentuat și dezvoltarea industriei în domeniul încălțămintei, țesăturilor, mobilei, cristalului, construcției de mașini, conserve și lactate, relee și vase, teracotă și sticlărie. La data de 29 iunie 1972 devine oraș de subordonare republicană, peste 2 ani este aprobată
Ungheni () [Corola-website/Science/297405_a_298734]
-
oraș ca mărime după Timișoara și Lugoj în județul Timiș. În ultimii ani, după Revoluția din Decembrie 1989, orașul a parcurs ample transformări de ordin economic, politic și social. Prezentul orașului este marcat de perspective pozitive în privința investițiilor străine, dotărilor edilitare și a dezvoltării orașului în general. Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Jimbolia se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (72,69%). Principalele minorități sunt cele
Jimbolia () [Corola-website/Science/297076_a_298405]
-
reușește în scurt timp să-și construiască prosperitatea. În 1867, după încorporarea Banatului la Ungaria, s-a înființat plasa Deta, cu 13 comune, care aprținea de comitatul Timiș. Tot atunci este recunoscută drept important centru economic. Cunoaște o însemnată dezvoltare edilitară, se construiesc școli, instituții, se efectuează lucrări de canalizare, se toarnă trotuare și se introduce telefonul (1899). În secolul XIX se construiește Hotelul Bellavista, loc de întâlnire a târgoveților români și sârbi din zonă. În 1902 se construiește uzina electrică
Deta () [Corola-website/Science/297202_a_298531]
-
sunt reprezentate o diversitate de teme biblice. Arta paleocreștină este originea stilului bizantin de mai târziu. Arhitectura popoarelor germanice rezultate în urma dezintegrării Imperiului Roman se caracterizează printr-o gamă redusă de mijloace de expresie și lipsa de imaginație a concepțiilor edilitare. O creație reprezentativă pentru această perioadă este Mausoleul lui Theodoric din Ravenna. În ceea ce privește tehnica sculpturii, se pot menționa basoreliefurile și statuetele care ornează lăcașurile de cult din Poitiers (Franța) și Cividale del Friuli (regiunea Friuli-Veneția Giulia din Italia). Pictura se
Istoria artei () [Corola-website/Science/297389_a_298718]
-
urbei. Partea de sud a sectorului central este ocupată de fond construit evoluat istoric cu grad scăzut de amenajări. În partea nord-est riverană r. Răut, precum și în nucleul central, predomină fondul locativ cu 5-16 nivele cu nivel înalt de asigurare edilitară și densitatea peste 200 oameni la hectar. Sectorul „Pământeni” este compus din două formațiuni locuibile - Pământeni-I și Pământeni-II (Dacia) și una industrială - limitrofă str. Victoria. Teritoriul sectorului este mărginit în din partea de sud de către calea ferată, în est - albia
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
în partea de apus a orașului, unde se ridică catedrala nouă, stabilimente școlare, mai multe case de raport și vile cu unul-două etaje. Este valorificată suburbia Pământeni unde se construiește gara de pasageri la tronsonul de cale ferată Bălți-Ungheni, complexul edilitar al reședinței episcopale. În partea centrală au fost păstrate piețele comerciale, separate între ele prin edificarea unor clădiri cu arhitectură modernă. În 1923 fondul locativ constituia 106 mii m. Deoarece terenurile din centrului orașului erau scumpe, se folosea construcția pe
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
În perioada contemporană, căderea regimului comunist s-a asociat cu falimentul masiv al activității industriale, scăderea dramatică a investițiilor pe plan local, creșterea șomajului și scăderea nivelului de trai, precum și cu depopularea semnificativă. După anul 2000 o serie de investiții edilitare și comerciale sprijinite direct de primărie - cu suportul unor credite bancare - apar în oraș, revigorându-i aspectul. Tot în primul deceniu al secolului XXI se conturează proiectul de transformare a municipiului în oraș turistic. În 2009 evoluția acestui proiect face
Piatra Neamț () [Corola-website/Science/296700_a_298029]
-
XVIII-lea în mai multe acte. În perioada medievală, în jurul bisericii a existat un cimitir parohial, întins pe o suprafață mică. Multe morminte feudale au fost distruse prin săparea fundațiilor Hotelului Central (Arcașul) și a unor canale pentru diferite lucrări edilitare. În timpul lucrărilor edilitare efectuate în primul deceniu al secolului al XXI-lea s-a recuperat dintr-un mormânt un șiling polonez din anul 1621, emis la Riga, de către Sigismunt (Zygmunt) III Wasa (1587-1632). Conform unui document din 7 martie 1768
Biserica Sfântul Nicolae din Suceava () [Corola-website/Science/316603_a_317932]
-
mai multe acte. În perioada medievală, în jurul bisericii a existat un cimitir parohial, întins pe o suprafață mică. Multe morminte feudale au fost distruse prin săparea fundațiilor Hotelului Central (Arcașul) și a unor canale pentru diferite lucrări edilitare. În timpul lucrărilor edilitare efectuate în primul deceniu al secolului al XXI-lea s-a recuperat dintr-un mormânt un șiling polonez din anul 1621, emis la Riga, de către Sigismunt (Zygmunt) III Wasa (1587-1632). Conform unui document din 7 martie 1768, ""biserica a fost
Biserica Sfântul Nicolae din Suceava () [Corola-website/Science/316603_a_317932]
-
putut ajunge la un nivel care a permis materializarea unor proiecte de infrastructură necesare unei mari localități. A avut în plan schimbări majore în oraș, inclusiv construirea unor Hale Centrale, punându-și în valoare cunoștințele sale de urbanism. Toate proiectele edilitare care nu au fost finalizate în timpul scurtului său mandat, s-au realizat în timpul succesorilor săi. În timpul vieții sale a contribuit la îmbunătățirea orașului Ploiești, atât din punct de vedere al igienei, cât și în ceea ce privește planificarea urbanistică. Între 1932 și 1935
Toma T. Socolescu () [Corola-website/Science/316317_a_317646]
-
fie refolosit acoperișul original". Municipalitatea a demarat procesul de demolare al Halei Matache în seara zilei de 25 martie 2013, pe timp de noapte și în condițiile venirii unui viscol târziu în oraș, și la doar câteva ore după ce instituția edilitară a cerut părerea cetățenilor privind „demontarea” clădirii și mutarea ei pe un alt amplasament. Demolarea Halei Matache aduce costuri mult mai mari în proiectul Diametralei Buzești-Berzei, decât cazul în care Hala ar fi rămas pe poziția ei istorică (conform studiilor
Hala Matache Măcelaru () [Corola-website/Science/324488_a_325817]
-
1989. Așa cum s-a precizat, ctitorul acestei biserici este unul din cnejii locali din Sânpetru, poate Dan, tatăl lui Ștefan (jurat al Țării Hațegului între 1411 și 1418), poate un altul, poreclit „Hitemre” („Pe Credința mea”). În acest caz, actul edilitar ar trebui plasat anterior anului 1443 când satul a fost divizat în trei părți, beneficiari fiind, la acea dată, Cândeștii din Râu de Mori, și nobili din Unciuc și din Săcel. La o concluzie similară privind vechimea lăcașului au condus
Biserica de zid Sfântul Gheorghe din Sânpetru () [Corola-website/Science/326892_a_328221]
-
Civile, Teatrul Național „Vasile Alecsandri”, cinematorgraful „Patria”, Palatul de cultură, Muzeul de Istorie și Etnografie, Pinoteca „Antioh Cantemiri” etc. În partea nord-est riverană r. Răut, precum și în nucleul central, predomină fondul locativ cu 5-16 nivele cu nivel înalt de asigurare edilitară și densitatea peste 200 oameni la hectar. Partea de sud a raionului central este ocupată de fond construit evoluat istoric cu grad scăzut de amenajări, cu precedent înalt de amortizare fizică și morală, care necesită acțiuni reconstructive serioase. "Zonificarea funcțională
Centru, Bălți () [Corola-website/Science/325055_a_326384]
-
deschide târg pe moșia sa de la Sascut, astfel luând naștere nucleul satului Sascut-Târg. Unirea Principatelor și profundele transformări care au urmat au stimulat viața economică în târgul Sascut. Calea ferată, cu stație în Sascut, a deschis mari perspective economice și edilitare. În zona Sascut-Târg a fost construită prima fabrică de zahăr din România, în anul 1875, Societatea Zaharina Română cu sediul la Paris strada Quai de Grenelle 15, pe un teren de 10 ha cumpărat de la propietarul moșiei de atunci Maria
Sascut, Bacău () [Corola-website/Science/324517_a_325846]
-
Primele informații statistice legate de Aruncuta sunt cele din perioada administrației austriece, explicațiile fiind prezentate mai jos de tabel: a} Informații edilitare și structura populație; b} Structura populației pe grupe de vârstă și sex ; Informațiile statistice din perioada administrației ungare sunt foarte bogate și au un conținut divers, explicațiile mai jos de cele două tabele oferind o imagine mai completă a satului
Demografia comunei Aruncuta () [Corola-website/Science/328277_a_329606]
-
pe grupe de vârstă și sex ; Informațiile statistice din perioada administrației ungare sunt foarte bogate și au un conținut divers, explicațiile mai jos de cele două tabele oferind o imagine mai completă a satului din acea perioadă istorică: a] Informații edilitare, populație și structura pe sexe: b} Structura populației pe grupe de varsta : Situațiile statistice prezentate mai sus scot în evidență că în anul 1890 Aruncuta avea o suprafață de 8482 iugăre cadastrale, adică 4920 hectare, iar după numai 10 ani
Demografia comunei Aruncuta () [Corola-website/Science/328277_a_329606]
-
primar prin prisma urbanismului, astfel că a lărgit multe străzi, inclusiv Calea Victoriei, a construit străzi drepte, le-a îndreptat și le-a lărgit pe cele strâmbe, a construit piețe largi. Și-a publicat vederile în lucrarea "Viitorul Bucureștilor", ed. Tribuna Edilitară, 1934. În mandatul său au fost transformate și modernizate: șoseaua Dudești, strada Colonel Ghica, Șoseaua Colentina, Calea Griviței, Calea Rahovei, Calea Văcărești, Șoseaua Pantelimon etc. Au fost modernizate și mărite Piața Universității și Piața Cercului Militar. S-au executat ample lucrările edilitare
Dem I. Dobrescu () [Corola-website/Science/327094_a_328423]
-
Edilitară, 1934. În mandatul său au fost transformate și modernizate: șoseaua Dudești, strada Colonel Ghica, Șoseaua Colentina, Calea Griviței, Calea Rahovei, Calea Văcărești, Șoseaua Pantelimon etc. Au fost modernizate și mărite Piața Universității și Piața Cercului Militar. S-au executat ample lucrările edilitare de pavaj, apă, iluminare electică și canalizare, de o amploare nemaîntâlnită până atunci. A înființat "Muzeul Comunal pentru salvarea vestigiilor trecutului". Deoarece râul Dâmbovița era sursa de apă potabilă pentru o mare parte dintre bucureșteni, a decis eliminarea scăldatului în
Dem I. Dobrescu () [Corola-website/Science/327094_a_328423]
-
se confrunta orașul în acea perioadă. A reorganizat serviciile publice, introducând și cerând funcționarilor publici mult mai multă disciplină și rigoare a muncii. A inițiat procesul de profesionalizare a corpului de funcționari și a înființat servicii specializate noi (pentru lucrări edilitare, iluminat, apă și canlizare, transport public, etc.) conduse de tineri ingineri și economiști români, renunțând treptat la specialiștii și consultanții străini. Vintilă Brătianu a inițiat lupta contra concesionarea serviciilor publice, dovedindu-se că inițiativele sale majore (construirea Uzinei Electrice Comunale
Activitatea lui Vintilă Brătianu ca primar al Bucureștiului () [Corola-website/Science/329389_a_330718]
-
când Vintilă Brătianu a fost ales primar,acesta avea să constate că nu fusese cumpărat nici un teren, iar cartierele mărginașe: Floreasca, Tei, Între Vii, Balta Albă, Dudești-Cioplea, Rahovei, Ghencea, Panduri, fuseseră umplute cu locuințe insalubre și fără acces la utilitățile edilitare. Vintilă Brătianu încheie în 1908 un contract cu serviciul geografic al armatei pentru ridicarea noului plan topografic al orașului. Pe baza acestuia o Comisie tehnică specială, va finaliza în anul 1911 primul plan de sistematizare a Bucureștilor. Liniile generale ale
Activitatea lui Vintilă Brătianu ca primar al Bucureștiului () [Corola-website/Science/329389_a_330718]
-
și care putea ajunge până la 1.500.000 lei-aur. Totodată el a dispus aprobarea unui nou regulament de funcționare al Casei,aprobat de Consiliul Comunal la 6 noiembrie 1909.. Pe baza acestor noi aranjamente s-au putut începe marile lucrări edilitare: expropieri, deschideri de bulevarde, canalizare, transport în comun, etc. Principalele realizări edilitare ale mandatului lui Vintilă Brătianu au fost: Așa cum s-a arătat mai sus, pe timpul lui Vintilă Brătianu începe practic trasarea și sistematizarea arterelor mari ale orașului, precum și începerea
Activitatea lui Vintilă Brătianu ca primar al Bucureștiului () [Corola-website/Science/329389_a_330718]
-
dispus aprobarea unui nou regulament de funcționare al Casei,aprobat de Consiliul Comunal la 6 noiembrie 1909.. Pe baza acestor noi aranjamente s-au putut începe marile lucrări edilitare: expropieri, deschideri de bulevarde, canalizare, transport în comun, etc. Principalele realizări edilitare ale mandatului lui Vintilă Brătianu au fost: Așa cum s-a arătat mai sus, pe timpul lui Vintilă Brătianu începe practic trasarea și sistematizarea arterelor mari ale orașului, precum și începerea pavării cu piatră cubică a arterelor de penetrație în oraș și a
Activitatea lui Vintilă Brătianu ca primar al Bucureștiului () [Corola-website/Science/329389_a_330718]
-
unui ambient plăcut în București, prin crearea și dezvoltarea zonelor verzi. În această perioadă au fost plantați a peste 50.000 de arbori ornamentali și a fost înființată pepiniera arboricolă de la Grozăvești Cât timp a fost primar Vintilă Brătianu, zestrea edilitară a capitalei s-a îmbogățit cu o serie de construcții de utilitate publică cum ar fi: noua Uzină Electrică Comunală (de la Grozăvești), Uzina de Gaz pentru cartierele Grivița și Tei (inițiere proiect), Atelierele Comunale și Parcul de Vehicule sau noul
Activitatea lui Vintilă Brătianu ca primar al Bucureștiului () [Corola-website/Science/329389_a_330718]
-
Societatea de gaz și electricitate Una din preocupările majore ale lui Vintilă Brătianu, în toate funcțiile publice pe care le-a deținut, a constituit-o îmbunătățirea stării precare de igienă, atât la nivel de comunitate prin executarea de diverse lucrări edilitare specifice, cât și prin măsuri menite să elimine sau să transforme locuințele insalubre, în special din zonele periferice ale orașului. La intrarea sa în funcție, sistemul public de sănătate al comunei dispunea doar de 3 dispensare (pe străzile General Cernat
Activitatea lui Vintilă Brătianu ca primar al Bucureștiului () [Corola-website/Science/329389_a_330718]
-
fiind construite de genovezi la începutul secolului la XIV-lea. Tot aici s-a aflat o bază navală bizantină. Asupra orașului a existat o puternică amprentă a civilizației bizantine de tip provincial. Populația a fost eterogenă, predominant italiană, dar influența edilitară a fost bizantină, chiar și în contextul în care în prevederile consemnate în tratatele dintre genovezi și Țaratul Bulgar sau Bizanț, a fost consemnat dreptul italienilor de a înălța monumente ca „logge” sau lăcașuri de cult. În secolul al XIV
Vicina (oraș) () [Corola-website/Science/335371_a_336700]