3,414 matches
-
Poate fi consultată și lucrarea mai veche a unui eminent specialist britanic În problemele Europei Centrale: Hugh Seton-Watson, A History of the Roumanians, Cambridge, 1934. În sfârșit, sinteza colectivă Istoria românilor, 8 volume (din zece preconizate), București, 2001-2003, apărută sub egida Academiei Române, discutabilă Întreprindere de istorie „oficială“, pe un ton destul de naționalist, reluare a unui proiect din anii comunismului. 2. P.P. Panaitescu, Interpretări românești, București, 1947, ediția a II-a, 1994, capitolul „Problema originii clasei boierești“. 3. În problema vasalității față de
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
din Flt., fie de la Comitetul Județean pentru cultură din Suceava, fie de la Cercul literar din Flt. - de oriunde, ca dânsa să se ducă la Prof. Pop - directorul Secției de folklor a Academiei - cu care e prietenă, ca să ia aceasta sub egida ei - „Șezătoarea”. E așa de greu de realizat așa ceva? Doamna Ungureanu așteaptă mereu și nu-i vine nimic . Nu se poate duce cu mâna goală să ceară ea ceva pentru Fălticeni. Inițiativa trebuie să pornească din acest oraș. Apoi vom
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
afla de la ea multe amănunte despre Rubin, pictor de talent fără școală, ca și Todirel Tatos. Verișoarele erau mândre de el. Cât privește pe Doina Bucur (Florica Ionescu, născută Pursch) știu că a dat vreo 2 concerte la Flt. sub egida „Ligii”, că era violonistă virtuoasă și că mama ei era româncă (mi se pare soră cu mama lui Ciurea, de la care puteți afla mai multe). Tatăl ei Oscar Pursch era compozitor talentat, fiul lui „Papa Pursch” șeful muzicii militare (Rgt
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
culegere de „Mărturii fălticenene” foarte posibilă și realizabilă și, mai ales, frumoasă. O vom Îmbogăți și cu ilustrații, ca să fie cât mai interesantă și atrăgătoare. Nu credeți că ar putea fi dată „Cărții românești” spre publicare ca fiind elaborată sub egida Muzeului Fălticenilor? Nu credeți că ar câștiga prin aceasta un spor de prestigiu și Muzeul Dstră și cartea? Muzeul o elaborează la propunerea noastră și „Cartea românească” o tipărește. Vă rog să Vă gândiți și la această formulă, iar eu
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
Dl. prof. Virgil Tempeanu. Aștept rezultatul intervenției Dstră și pentru alte colaborări. În legătură cu „Mărturiile”, vreau să mă opresc mai mult și să Vă mai Împărtășesc din gândurile mele. Problema trebuie să rămână definitiv În forma aceasta: „Mărturiile fălticenene” apar sub egida Muzeului, pentru a se cunoaște că nimeni nu urmărește nimic și că la volum contribuie toți care se simt legați sufletește de orășelul modest, cu oameni buni, cinstiți și talentați. Cu acest gând ne vom adresa tuturor, inclusiv D-lui
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
și o serie de alte noțiuni, extrem de curente „dincolo”, în lumea liberă, precum: privat, concurență, piață liberă, avere, interes și altele, și e instructiv - uneori chiar și amuzant! - să ne consultăm dicționarele elaborate sub comunism, chiar și cele realizate sub egida Academiei - a „acelei” Academii! -, în care multe noțiuni ce țin de economia liberă, de ideologie, de spiritualitate sunt sau eludate, expediate sumar, sau interpretate tendențios. Iar azi, într-o Românie în sfârșit liberă, aceste noțiuni, eludate sau ocultate sub comuniști
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
Mexic. Numai că vițeii ei, crescând, au început s-o ia tot mai mult spre gri deschis. Dezamăgire. Iar cercetările pentru găsirea adevăratei vaci roșcate salvatoare au fost reluate. Și toate acestea se petrec în secolul al XXI-lea, sub egida prestigiului unor oameni inteligenți, informatizați și hiperconectați. Lumea se consolează gândindu-se că acești lunatici sunt niște excentrici, niște marginali. Eu unul cred că sunt revelatori ai unei personalități de bază. Ei călătoresc într-un omnibuz care vrea s-o
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
Istoricul de artă Marcel Aubert scria și el: „Europa secolului al XIII-lea este caracterizată printr-o exigență a ordinei și a tendinței spre unitate, unitate de gândire, de religie, de cultură și de artă. Această unitate a prosperat sub egida Bizanțului și a apărătorilor Creștinătății: Ungaria, Serbia, România care au respins valurile de năvălitori ai noilor barbari, Mongoli, Saraceni, Turci...” Așadar, când arătăm care este valoarea efortului militar făcut de Țările Române în Evul Mediu, nu e vorba de o
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
informației istorice, adică a cunoașterii unor aspecte de un deosebit interes din istoria mai veche și mai nouă a României, a relațiilor ei internaționale, a istoriei partidelor politice, cu deosebire a istoriei Partidului Comunist din România, a organizațiilor aflate sub egida acestuia, a activității unui mare număr de lideri, activiști, simpatizanți, colaboratori ai P.C.R. Iată pe scurt despre ce este vorba: Printre institutele de cercetare istorică din țară, Institutul de studii istorice și social-politice de pe lângă C.C. al P. C. R. avea în preocupările
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Rusia proiectase deja împărțirea României vechi cu Germania și Austria, Carpații Orientali fiind limita virtualei frontiere cu Austria; 3) în acest context, Bulgaria putea deveni ceea ce se intenționase prin pacea de la San Stefano - Bulgaria Mare, încorporând și Dobrogea, pusă sub egida rusă. Insistențele rusești pentru întărirea liniei Siret-Focșani-Galați - la care ne-am referit mai înainte - spune mult despre aceste planuri rusești. Defecțiunea Armatei Române, după victoriile strălucite din Ardeal, a arătat pe deplin modul în care aliatul rus a pus umărul
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
îi e frică de Emil Cioran? Dar de Mircea Eliade? Dar de ceilalți? Există un complex al autohtonității în fața literaturii române din afara granițelor? Scriitorii din diaspora rămân cumva în afara evaluărilor. Dacă te uiți în Dicționarul publicat în ultimii ani sub egida Academiei constați că lipsesc nu neapărat scriitorii afirmați înainte de 1990, ci mai ales cei de după. Un Vitalie Ciobanu, un Emilian Galaicu-Păun, alții, fie nu sunt prezenți, fie au o prezentare injustă. E aici și efectul de... contemporaneitate. Depinde cine a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
reguli de desfășurare a luptelor, au transformat coridele în spectacole populare, crescând substanțial interesul diverse-lor categorii. În acest context aveau să apară și "arene'' special amenajate, prima din acestea fiind menționată la Havana, la 1796, la intersecția străzilor Monte și Egido. Au urmat la 1818 arena de pe Aguila, la 1825 cea de pe Campo de Marte, la 1842 pe Regla, cu 6.000 de locuri, la 1853 faimoasa arenă din Belascoin, activă până în 1897. Arene au fost construite și în provincie, la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
pe caz de boală. Fără studii în domeniul artei, avea înclinații spre pictură, sculptură și iconografie. Era fire veselă și foarte deschisă, un pătimaș al artei și al frumosului. Debutase în 1981, participând la toate expozițiile ce erau organizate sub egida Cântarea României, până în 1989 când s-a și pensionat. Pentru prima dată după o lungă absență de pe simezele expozițiilor din țară, a revenit participând la Festivalul de la Timișoara. La fel ca și mine luase un premiu, motiv pentru care se
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
realizeze prima eradicare a malariei într-o țară europeană. O serie numeroasă de cercetări efectuate în centrele de la Gorban și Tomești, dar mai ales studiile întreprinse în Secția Rockefeller de la Spitalul "Socola", de către Ciucă, Cornelson, Ungureanu, Ballif și colaboratorii, sub egida O.M.S., au consolidat prestigiul medicinii profilactice și igienei ieșene. Ani de zile, teste efectuate în dublu-orb concomitent cu cercetători londonezi (P.G. Shutte, M. Marion) au impus lucrările lui Cornelson, Ungureanu, Ballif și colaboratorii lor pe plan universal. Din 1946
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
Lettere, Firenze, 2008, pp. 333-345. Zimmermann, Ț. C. Price, Paolo Giovio: The Historian and the Crisis of the Sixteenth Century, Princeton University Press, Princeton, 1995. Colecția editorială "Istorie culturală, mentalități, antropologie istorică" își propune să reconstituie prin cărțile publicate sub egida ei, pe de o parte, practicile și modelele culturale, respectiv spațiul și timpul în care ele s-au concretizat ori lecturile diferite care au fost făcute realității sau reprezentărilor acesteia. În consecință, are în vedere articulațiile dintre istoria intelectuală și
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Oprișan la editura pe care o conduce, ajungând în prezent la volumul al 25-lea (și, probabil, până la sfârșit vor mai fi necesare încă de trei ori pe-atâtea), în fine, există un prim volum al bibliografiei critice, realizat sub egidă academică (pe când continuarea?), dar strădaniile operative par să aparțină deocamdată inițiativelor individuale. Iată, bunăoară, Adrian Dinu Rachieru (un critic incisiv și foarte atent la ceea ce se întâmplă în jurul său) ne oferă acum o suită de studii pe această temă, organizate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
muncă nobilă de tălmăcire dar unii au scris ei înșiși poezii originale sub semnul autorului Luceafărului: de la George Murnu sau Victor Eftimiu la Teohar Mihadaș ori Hristu Cândroveanu ș.a. Cu prilejul împlinirii a 150 de ani de la nașterea poetului, sub egida Fundației Societății Academice Moscopolitane, a apărut un substanțial volum de articole, creații beletristice (versuri și proză) închinate lui Mihai Eminesu în limba aromână, dar și un bogat sumar de poezii și pagini de proză (de fapt articole din publicistica gazetarului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
promovată de critica socialistă a lui Gherea"), Mihai Cimpoi fiind de părere că "Eminescologia românească suferă cu adevărat de un complex al inferiorității metodologice și, în mod paradoxal, se lansează obsesiv în îndelungate deliberări și precizări teoretizante, de regulă sub egida unor modele din afară". În privința postumiadei, sunt trecute în revistă cele mai importante ediții critice, având în modelul Perpessicius un reper temeinic de elaborare. Tot aici este abordată chestiunea Receptării universale și aceasta în creștere valorică, odată cu extinderea cunoașterii poetului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
secol, el s-a manifestat ca teoretician al educației mai ales în deceniul al treilea, cînd și-a publicat cele mai multe din scrieri (5). În tot cursul vieții a fost unul din marii animatori ai principalelor manifestări ce aveau loc sub egida acelei forme de manifestare a educației noi numită școala activă. De altfel, scrierile sale constituie o încercare de sintetizare teoretică a realizărilor școlii active, sinteză la care adaugă propriile sale contribuții, mai puțin originale decît ale marilor săi contemporani: Dewey
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
experimental mondial de alfabetizare (P.E.M.A.) care cuprindea o serie de proiecte pilot pentru 11 țări, cu scopul principal de a testa conceptul de alfabetizare funcțională (5, p. 69). Proiectele au fost finanțate de P.N.U.D. și executate sub egida UNESCO. Concomitent cu acțiunea de alfabetizare, țările în curs de dezvoltare angajau mari fonduri financiare pentru dezvoltarea învățămîntului un sfert și chiar o treime din bugetul țării unele insistînd pe cel primar, altele pe cel secundar și superior. Deși în
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
școala trebuie să rămînă elementul esențial al educației (6, p. 39). În deceniul al optulea, lumea conștientiza tot mai mult necesitatea unor schimbări de esență în domeniul învățămîntului. UNESCO a inițiat și stimulat numeroase dezbateri, după cum a și publicat, sub egida sa, unele lucrări pe această temă (7). Elementul comun pe care astfel de lucrări îl pun în evidență îl constituie interesul cu totul deosebit pe care lumea contemporană îl acordă educației, preocuparea generală pentru reforma sistemelor de învățămînt. Educația a
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
managementului alegerilor individuale și al referendumurilor, urmând să alcătuiască recomandări mai generale privind legea electorală, proceduri și limite, și să caute să promoveze înțelegerea publică a sistemelor electorale locale, naționale și europene 25. Majoritatea prevederilor ulterioare s-au aflat sub egida Comisiei 26. În al doilea rând, Legea impunea restricții asupra donațiilor în numerar sau valoarea în produse, individuale sau totale, la peste 5.000 de lire sterline în primă instanță și 1.000 lire sterline ulterior. În cazul donațiilor mici
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
unor importante ținuturi sîrbești. Deși nici deosebit de populară, nici prea eficientă, administrația habsburgică a fost totuși importantă pentru dezvoltarea viitoare a regiunii. Noile aranjamente, care erau de natură atît militară cît și civilă, treceau teritoriul nou anexat, inclusiv Oltenia, sub egida unui Consiliu al Camerei Judiciare, ale cărui cartiere generale se aflau la Belgrad și la Timișoara. Secțiunea sîrbă era împărțită în cincisprezece districte a căror administrație superioară se afla în mîinile oficialilor habsburgi, dar ale cărei niveluri inferioare erau formate
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
caracterizat prin slăbiciunea și instabilitatea sa ca persoană, acoperind totodată o perioadă de războaie și dezastre naționale. Tînărul șef de stat avea să fie martor al înlocuirii documentului din 1838 printr-o nouă constituție. În 1869, a fost convocată sub egida regenței o adunare națională. Să notăm că, deși Serbia era încă sub suveranitate otomană, nici Poarta, nici marile puteri nu s-au amestecat în activitatea acestui organism. Constituția emisă acum îi asigura domnitorului o poziție puternică în stat. Adunarea avea
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
aici detalii atrăgătoare din tot travaliul său social și artistic, pe care poate să le găsească orice om de bună credință, mai avizat decât mine și să o facă deplin, numai să vrea. Am purces doar la a lansa, sub egida Asociației Prietenii Operei „Ion Goia”, în parteneriat cu Universitatea „Al. I. Cuza” Iași și cu omniprezenta Asociație „Universul Prieteniei”, un Manifest pentru Enescu, publicat anterior în generosul cotidian Ziarul de Iași și, prin bunăvoință, și în Adevărul. Am republicat același
Pledoarie sentimentală enesciană by Mihai Zaborila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91554_a_93565]