3,968 matches
-
fir inextensibil și de masă neglijabilă. Forța care produce mișcarea oscilatorie este componenta tangențială a greutății: Gt = G ( a 26 sin α, unde α este elonganța unghiulară a pendulului. Forța sub care are loc mișcarea oscilatorie nu este de tip elastic, iar oscilația pendulului matematic nu este de tip armonic. Din acest motiv, nu mai putem vorbi despre o perioadă proprie a pendulului gravitațional, totuși îi putem determina perioada în anumite condiții. Pentru unghiuri α < 5°, sin α ≈ α. În această
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
gravitațional, totuși îi putem determina perioada în anumite condiții. Pentru unghiuri α < 5°, sin α ≈ α. În această situație, forța sub care se efectuează mișcarea oscilatorie este: , unde ? ? = ?. ? o putem considera ca o forță de tip elastic, pentru unghiuri ? mici, iar mișcarea pendulului gravitațional o putem considera oscilatorie armonică, încât: . Deoarece, accelerația se obține . Cum , atunci putem scrie:, unde l reprezintă lungimea firului inextensibil, iar g accelerația gravitațională. I.7.3. Compunerea oscilațiilor Datorită unei forțe
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
Amplitudinea oscilației rezultante este egală cu valoarea absolută a diferenței amplitudinilor oscilațiilor componente, a1 și a2, fapt pentru care oscilațiile sunt în opozițiede fază. c) Dacă , atunci . În acest caz oscilațiile sunt în cvadratură de fază. I.7.4. Unde elastice unda: fenomen de transmitere a unei perturbații într-un mediu material. O undă este un fenomen periodic în timp și spațiu. longitudinală - vectorul de oscilație, variază în unda elastică: timp, are direcția identică cu direcția de propagare. transversală - vectorul de
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
caz oscilațiile sunt în cvadratură de fază. I.7.4. Unde elastice unda: fenomen de transmitere a unei perturbații într-un mediu material. O undă este un fenomen periodic în timp și spațiu. longitudinală - vectorul de oscilație, variază în unda elastică: timp, are direcția identică cu direcția de propagare. transversală - vectorul de oscilație, variabil în timp, este perpendicular pe direcția de propagare. viteza undelor longitudinale:unde: E → modul de elasticitate a mediului și ? → densitatea mediului viteza undelor transversale: unde: T
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
unității de lungime a corzii . lungimea de undă λ: reprezintă distanța parcursă de undă în timp de o perioadă cu viteza v adică: unda plană: sursa de oscilație este o suprafață plană. direcția de propagare a undelor plane în mediu elastic. unda sferică: sursa de oscilație este punctiforie sau sferică. Când distanțele sunt mari de sursa de oscilație, într-o mică regiune a mediului, porțiuni din unda sferică, pot fi considerate unde plane. Forma suprafeței de undă depinde de proprietățile mediului
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
b) Dacă, atunci, iar oscilatorii oscilează în opoziție fază. principiul lui Huygens: Orice punct de pe o suprafață de undă poate fi considerat ca un nou centru de perturbație de la care se propagă mai departe unde sferice secundare (elementare). clasificarea undelor elastice: sunete cu frecvența: 16 Hz - 20000 Hz, ultrasunete cu frecvența: 20 KHz - 100 GHz și infrasunetele cu frecvența sub 16 Hz transversale unde seismice longitudinale Frecvența undelor seismice este cuprinsă în intervalul 10 - 25 Hz. 30 construirea fronturilor de undă
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
defazajul; și φ1 și φ2 sunt fazele inițiale a celor două unde ce interferă, având aceiași lungime de undă și aceiași perioadă, respectiv pulsație. În figură S1 și S2 sunt surse de oscilații ce au aceiași pulsație dintr-un mediu elastic. Între defazajul Δφ și diferența de drum Δ? este relația: , unde . Amplitudinea A a oscilațiilor care se suprapun în punctul P depinde de amplitudinile oscilațiilor A1 și A2, precum și de diferența de drum , căci Cazuri particulare: a) Dacă , rezultă adică
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
este un multiplu întreg a frecvenței fundamentale. Un dispozitiv special construit poate produce un anumit sunet, poate avea un sunet fundamental de o anumită frecvență υ1 și mai multe sunete de frecvențe: υ2, υ3, υ4, ..... etc. d) Surse sonore - corpuri elastice care aduse într-un anumit mod de excitare produc sunete ce se propagă în aer. Exemple de corpuri elastice: tuburi sonore (fluier, trișcă, flaut, xaxofon, trompetă, trombon etc.), corde (vioară, pian, chitară, țambal etc.), fire, bare, plăci metalice, tije din
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
sunet fundamental de o anumită frecvență υ1 și mai multe sunete de frecvențe: υ2, υ3, υ4, ..... etc. d) Surse sonore - corpuri elastice care aduse într-un anumit mod de excitare produc sunete ce se propagă în aer. Exemple de corpuri elastice: tuburi sonore (fluier, trișcă, flaut, xaxofon, trompetă, trombon etc.), corde (vioară, pian, chitară, țambal etc.), fire, bare, plăci metalice, tije din metal, lame elastice, coloane de aer, etc. Calitățile fizice ale sunetului: înălțimea, intensitatea și timbrul. tuburi sonore - a) cu
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
într-un anumit mod de excitare produc sunete ce se propagă în aer. Exemple de corpuri elastice: tuburi sonore (fluier, trișcă, flaut, xaxofon, trompetă, trombon etc.), corde (vioară, pian, chitară, țambal etc.), fire, bare, plăci metalice, tije din metal, lame elastice, coloane de aer, etc. Calitățile fizice ale sunetului: înălțimea, intensitatea și timbrul. tuburi sonore - a) cu ambele capete deschise sau b) cu un capăt închis și celălalt deschis. Coloana de aer care vibrează va produce un sunet de o anumită
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
tubului, n → numărul de fuse și λ → lungimea de undă a undei staționare a sunetului produs. Cum, atunci relația de mai sus devine: , unde: v - viteza sunetului în aer de 340 m/s. Dacă în tub se folosește ca mediu elastic un gaz de o anumită natură, atunci pentru viteza v de propagare a undelor longitudinale , unde E și ? sunt modulul de elasticitate a mediului elastic și densitatea acestuia. Când se suflă slab în tub, va lua naștere o undă
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
sunetului în aer de 340 m/s. Dacă în tub se folosește ca mediu elastic un gaz de o anumită natură, atunci pentru viteza v de propagare a undelor longitudinale , unde E și ? sunt modulul de elasticitate a mediului elastic și densitatea acestuia. Când se suflă slab în tub, va lua naștere o undă staționară (sunet), formându-se la capete câte un ventru iar în interior un nod. Notând cu ? lungimea tubului, putem scrie, , unde υ - frecvența fundamentală a
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
sunetului care se numește timbru. relația dintre frecvențele undelor staționare (sunete) fundamentale în cazurile tuburilor sonore deschise și închise la un capăt și deschise la celălat capăt în care fiecare tub sonor are aceiași lungime, iar viteza sunetului în mediul elastic este aceiași. La tubul sonor deschis la ambele capete, frecvența fundamentală a sunetului esteși tubul ce are un capăt închis și celălalt deschis frecvența este: ?. Facem câtul lor: Deci, frecvența fundamentală a undelor staționare (sunetului) dată de un tub
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
de mai sus, când m1 urcă uniform accelerat pe planul înclinat, iar m2 coboară simultan pe verticală de sus în jos, forța de apăsare ? pe axul scripetelui fix este: . Dar din trigonometrie se știe că , încât:2 f) Forțe elastice - apar atunci când un solid este supus deformării. Legea deformării elastice a fost stabilită experimental de Hooke: ?, unde- efort unitar, - alungire relativă, încât legea se mai scrie și sub forma: , unde: E - modul de elasticitate a mediului elastic, l0 - lungimea
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
înclinat, iar m2 coboară simultan pe verticală de sus în jos, forța de apăsare ? pe axul scripetelui fix este: . Dar din trigonometrie se știe că , încât:2 f) Forțe elastice - apar atunci când un solid este supus deformării. Legea deformării elastice a fost stabilită experimental de Hooke: ?, unde- efort unitar, - alungire relativă, încât legea se mai scrie și sub forma: , unde: E - modul de elasticitate a mediului elastic, l0 - lungimea inițială, S0 - secțiunea transversală. Cum - alungirea, legea lui Hooke se
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
f) Forțe elastice - apar atunci când un solid este supus deformării. Legea deformării elastice a fost stabilită experimental de Hooke: ?, unde- efort unitar, - alungire relativă, încât legea se mai scrie și sub forma: , unde: E - modul de elasticitate a mediului elastic, l0 - lungimea inițială, S0 - secțiunea transversală. Cum - alungirea, legea lui Hooke se mai scrie:. La întinderea sau comprimarea unui resortsau adică forța elastică Fe este egală și de semn cu forța ext. F. II.3. Scripeți II.3.1. Scripetele
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
alungire relativă, încât legea se mai scrie și sub forma: , unde: E - modul de elasticitate a mediului elastic, l0 - lungimea inițială, S0 - secțiunea transversală. Cum - alungirea, legea lui Hooke se mai scrie:. La întinderea sau comprimarea unui resortsau adică forța elastică Fe este egală și de semn cu forța ext. F. II.3. Scripeți II.3.1. Scripetele fix a) Scripetele fix - format dintr-un disc din metal sau din lemn, având un șanț peste care trece un fir sau un
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
aplicație cu 1m pe suportul forței și în sensul ei. Când lucrul mecanic motor Când ?lucrul mecanic rezistent Metoda grafică de calculare a lucrului mecanic: a) F - constant. b) F - variabil. c) F - variabil. Lucrul mecanic efectuat de o forță elastică: Formula de definiție: II.4.2. Puterea mecanică. Lucrul mecanic efectuat în unitate de timp: Unitatea de măsură. Un watt reprezintă puterea corespunzătoare unui lucru mecanic de 1 j efectuat în timp de 1 s. II.4.3. Randamentul mecanic
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
lucrul mecanic, adică . Energia mecanică este de două feluri: energia cinetică sau de mișcare și are formula:, corpul are mișcare de translație și energie potențială, numită și energie de poziție sau de configurație și are relația:. În cazul deformărilor resorturilor elastice, avem energie 59 potențială elastică:, unde K reprezintă constanta elastică a materialului din care este construit resortul, iar x este deformația sau elongația după direcția OX. teorema variației energiei cinetice:, adică variația energiei cinetice a unui punct material în mișcarea
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
este de două feluri: energia cinetică sau de mișcare și are formula:, corpul are mișcare de translație și energie potențială, numită și energie de poziție sau de configurație și are relația:. În cazul deformărilor resorturilor elastice, avem energie 59 potențială elastică:, unde K reprezintă constanta elastică a materialului din care este construit resortul, iar x este deformația sau elongația după direcția OX. teorema variației energiei cinetice:, adică variația energiei cinetice a unui punct material în mișcarea de translație în raport cu un sistem
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
cinetică sau de mișcare și are formula:, corpul are mișcare de translație și energie potențială, numită și energie de poziție sau de configurație și are relația:. În cazul deformărilor resorturilor elastice, avem energie 59 potențială elastică:, unde K reprezintă constanta elastică a materialului din care este construit resortul, iar x este deformația sau elongația după direcția OX. teorema variației energiei cinetice:, adică variația energiei cinetice a unui punct material în mișcarea de translație în raport cu un sistem inerțial este egală cu lucru
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
Proprietățile centrului de masă: viteza: ? ?? = ?, unde reprezintă impulsul total. accelerația: ? unde ? este rezultanta forțelor exterioare. II.4.8. Ciocniri ciocnirea: interacțiunea de scurtă durată dintre două sau mai multor corpuri. plastică (total neelatică) ciocnirea: perfect elastică a) ciocnirea plastică a două corpuri de mase m1 și m2 și de viteze v 1și? v 2. În acest gen de ciocnire, corpurile se lipesc, își continuă mișcarea cu o viteză comună și se încălzesc. În timpul ciocniri se conservă
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
devine → viteza corpurilor lipite după ciocnire. În timpul ciocnirii plastice, corpurile fac masă comună, se încălzesc, încât , unde ?1?2 ?1+?2 se numește masă redusă și se notează cu mr, încât:poartă denumirea de viteză relativă. Prin urmare:b) ciocnirea perfect elastică a două corpuri de mase m1 și m2 și de viteze v 1ș? v 2. În cazul ciocnirii perfect elastice, vom studia cazul când ciocnirea corpurilor este unidimensională. 63 înainte de ciocnire după ciocnire În ciocnirea perfect elastică cele două legi
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
se numește masă redusă și se notează cu mr, încât:poartă denumirea de viteză relativă. Prin urmare:b) ciocnirea perfect elastică a două corpuri de mase m1 și m2 și de viteze v 1ș? v 2. În cazul ciocnirii perfect elastice, vom studia cazul când ciocnirea corpurilor este unidimensională. 63 înainte de ciocnire după ciocnire În ciocnirea perfect elastică cele două legi ale impulsului și ale energiei se conservă. Prin aplicarea celor două legi, se obține un sistem de două ecuații, care
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
b) ciocnirea perfect elastică a două corpuri de mase m1 și m2 și de viteze v 1ș? v 2. În cazul ciocnirii perfect elastice, vom studia cazul când ciocnirea corpurilor este unidimensională. 63 înainte de ciocnire după ciocnire În ciocnirea perfect elastică cele două legi ale impulsului și ale energiei se conservă. Prin aplicarea celor două legi, se obține un sistem de două ecuații, care prin o anumită rezolvare, se obțin valorile vitezelor: u1 și u2 ale corpurilor după ciocnire: III. STATICA
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]