4,139 matches
-
ELENA TOADER UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE "GR.T. POPA" IAȘI FACULTATEA DE BIOINGINERIE MEDICALĂ EDUCAȚIE MEDICALĂ TEHNOLOGICĂ Editura Junimea Iași 2009 ( c) ELENA TOADER (c) EDITURA JUNIMEA, IAȘI ROMÂNIA CUPRINS INTRODUCERE ISTORIC EVOLUȚII ȘI TENDINȚE ÎN TEHNOLOGIA MEDICALĂ ETICA ȘI TEHNOLOGIA
[Corola-publishinghouse/Science/1506_a_2804]
-
ELENA TOADER UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE "GR.T. POPA" IAȘI FACULTATEA DE BIOINGINERIE MEDICALĂ EDUCAȚIE MEDICALĂ TEHNOLOGICĂ Editura Junimea Iași 2009 ( c) ELENA TOADER (c) EDITURA JUNIMEA, IAȘI ROMÂNIA CUPRINS INTRODUCERE ISTORIC EVOLUȚII ȘI TENDINȚE ÎN TEHNOLOGIA MEDICALĂ ETICA ȘI TEHNOLOGIA MEDICALĂ Tehnologia medicală o nouă definiție a vieții și a morții ? Tehnologia medicală o medicină modernă sau un răspuns la necesitățile sociale
[Corola-publishinghouse/Science/1506_a_2804]
-
și sub patronajul A.R., s-au deschis școli de agricultură, ca de pildă cele de la Tecuci, datorită donației făcută de Take P. Atanasiu, și de la Roman, pe proprietatea lui Ioan Agarici, precum și internatul de fete de la Măgurele, donație a Elenei și a lui Ioan Oteteleșanu. Deosebit de valoroasă s-a dovedit a fi donația bancherului bucureștean Jacques M. Elias, din a cărui avere mobilă și imobilă, lăsată în întregime A.R., s-a înființat o „fundație de cultură națională și de
ACADEMIA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285146_a_286475]
-
un ciclu perpetuu de reîncarnări, în funcție de comportarea ei în cursul existenței. După cum se vede, tot Pitagora și Platon. Așa se explică deci mai lesne faptul că, înainte de a-și exercita meseria de peripateticiană la Tyr, ea a putut fi acea Elena căreia i se datorează războiul troian, pentru a deveni mai apoi ocazia filosofică a impostorului Simon care propovăduiește mulțimilor având alături compania galantă și ademenitoare a Elenei - un argument suplimentar pentru a seduce poporul de rând... Moartea lui Simon este
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
a-și exercita meseria de peripateticiană la Tyr, ea a putut fi acea Elena căreia i se datorează războiul troian, pentru a deveni mai apoi ocazia filosofică a impostorului Simon care propovăduiește mulțimilor având alături compania galantă și ademenitoare a Elenei - un argument suplimentar pentru a seduce poporul de rând... Moartea lui Simon este comparabilă celei a Răstignitului prin nimbul de glorie cu care se aureolează. Există două versiuni, lucru frecvent în doxografia în care filosofii lasă posibilitatea unei alegeri. Scopul
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
Rutine:prezenta,calendarul naturii,înviorarea, mic dejun,ne pregătim pentru activități OPȚIONAL 1-„Prietenii culorilor” ĂLA:ȘTIINȚĂ: „Ce stim și am vrea să știm despre familie?” JOC DE ROL: „Dea familia” Joc distractiv: „Dragă vecină” ADE: DLC „Părinții mei”, de Elenă Dragos-memorizare DEC(E.P) „Casa mea”desen MIERCURI ADP: Primirea copiilor;Întâlnirea de dimineață „Casa mea” (prezentarea ei) Rutine:prezenta,calendarul naturii,înviorarea, mic dejun,ne pregătim pentru activități ĂLA: CONSTRUCȚII: „Blocul/casă în care locuiesc” JOC DE MASĂ: „Alegeți
Aplicaţii ale noului curriculum în învăţământul preşcolar. In: Aplicații ale noului curriculum în învățământul preșcolar by Mariana Avornicesei, Mihaela Petraș, Tatiana Onofrei () [Corola-publishinghouse/Science/257_a_532]
-
Române din Iași, sau altor publiciști entuziaști. Printre realizări se află cele două texte ale lui Sadoveanu - unul de publicistică, Manole și cucul, altul de proză, Caliacra -, prezența lui Victor Eftimiu și republicarea unor pagini de Duiliu Zamfirescu, precum și articolele Elenei C. Meissner, din care se degajă un anumit pragmatism. D.C.-E.
MAMA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287973_a_289302]
-
, Cora (22.I.1888, Târgu Bujor - 11.II.1924, București), prozatoare și publicistă. Este întâiul dintre cei cinci copii ai Elenei și ai lui Dimitrie Friedman și a primit la naștere prenumele mamei. Familia - mai puțin tatăl, care s-a stins prematur în 1904 - va adopta în anii războiului numele Irineu. Probabil tot atunci viitoarea scriitoare își alege și prenumele Cora
IRINEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287619_a_288948]
-
Duca era adeptul întrebuințării limbii antice „curate“ în școală, pronunțându-se împotriva „agramatismelor“ și barbarismelor limbii populare, pledând pentru menținerea purității limbii vechi; Eufrosin Poteca, coraist convins, se manifesta în favoarea limbii vii și împotriva folosirii „recoltei de deșeuri“, deci a elenei antice. Vezi Cornelia Papacostea-Danielopolu, Les contacts des intellectuels roumains..., p. 11-12. limbilor respective“18. Într-o altă ordine de idei, chestiunea fusese subliniată și de Nestor Camariano, care vedea aceeași preocupare la savanții români și greci, transpunerea actului de cultură
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
discretă pagina literară, care însă nu reușește să impună, de-a lungul timpului, si o literatura „feministă” propriu-zisă. Publică poeme Claudia Millian, căreia i se iau și interviuri. Sărina Cassvan, figură proeminenta a mișcării de emancipare a femeii, scrie despre Elenă Văcărescu sau despre contesă de Noailles, alte poete prezente aici fiind Maica Smara, Dahlia Nour, Maria Baiulescu, Maria Bart-Săvescu. Poetul neîncoronat al revistei este Ion Minulescu (Rânduri pentru păserile călătoare, Rânduri în cinstea celei care a plecat, Rânduri pentru plopii
GAZETA FEMEII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287195_a_288524]
-
GHERGHINESCU-VANIA, D.[umitru] (12.XI.1900, Cârceni, j. Mehedinți - 5.X.1971, Brașov), poet. Este fiul Elenei și al lui Constantin Gherghinescu, învățător. A urmat Liceul „Traian” din Turnu Severin. După studii de drept în București (licența în 1925), este magistrat la Sighișoara, judecător la Târgu Mureș, Agnita, Arad. În Brașov, unde se stabilește, va fi consilier
GHERGHINESCU-VANIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287247_a_288576]
-
Eleanor și Franklin D. Roosevelt. Literatura universală este prezentă prin traduceri din scrieri de Jorge Amado, Cehov și Nina Popova (Femeia în URSS). Sub semnătura Micaelei Catargi, e inserat un articol care reconstituie atmosfera ce animă salonul de la Paris al Elenei Văcărescu. Sunt publicate necrologuri consacrate lui Mihail Sebastian și actorului Constantin Tănase. Au mai colaborat Sorin Carnabel (cronica cinematografică), Sorana Gurian, Radu Boureanu, Ioan Massoff, Sidonia Drăgușanu. N.S.
FEMEIA SI CAMINUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286980_a_288309]
-
, Iuliu Traian (13.X.1861, Șiria, j. Arad - 24.VIII.1909, Viena), prozator. Este fiul Elenei și al lui Atanasie Mera. Familia sa, originară din Moldova, se stabilise la Șiria, unde tatăl era preot ortodox. Urmează liceul la Timișoara și la Brașov, nimerind, în acest al doilea oraș, în perioada când cultul pentru Junimea era în
MERA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288090_a_289419]
-
GOANȚĂ, Ștefan (11.III.1933, Nuntași, j. Constanța), prozator și dramaturg. Este fiul Elenei și al lui Dumitru Goanță, învățători. Urmează, între 1951 și 1960, studii de filologie la București, pe care le întrerupe pentru a se angaja ca muncitor necalificat pe șantier, bibliotecar, muncitor zootehnist, actor ocazional, în Sibiu, Ploiești, Suceava. Din 1955
GOANŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287302_a_288631]
-
mai multe interviuri au fost realizate la Moscova, la cererea mea, cu foști profesori și studenți ai școlilor de partid. La Moscova, interviurile au fost realizate În toamna anului 1995 de Irina Diadunova și au fost traduse În franceză de Elenă Sablina. Lista persoanelor intervievate: Lavritcev Veniamin Merkurievici (fost student la Scoala Superioară de Partid din Nikolaev, fost profesor la Scoala Superioară de Partid din orașul Gorki/Nijnâi Novgorod și la Academia de Științe Sociale a PCUS; după 1991, a lucrat
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
În Rusia, În Monique de Saint Martin și Mihai Dinu Gheorghiu (1992, pp. 203-210, În special pp. 205-206). Conform interviurilor pe care le-am solicitat la Moscova În toamna anului 1995, realizate de Irina Diadunova și traduse În franceză de Elenă Sablina, cu Lavricev Veniamin Merkurievici, G. Marassanov, Ghennadi Nikolaevici Cesnokov, Valentin Krelin. Acestor interviuri li se adaugă cele pe care le-am realizat la Berlin cu foști studenți ai Școlii Superioare de Partid de la Moscova (Peter Kirschey) sau ai Academiei
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
românească cea mai cunscută a imposturii științifice legitime de dinainte de 1989 a fost cea a atribuirii unor Înalte titluri academice Elenei Ceaușescu, „savanta de renume mondial”. Autorii mai mult sau mai putin savanți ai teoriilor conspiraționiste n-au beneficiat, spre deosebire de Elenă Ceaușescu, de titluri acordate de instituții internaționale legitime. Literatura internațională asupra efectelor sociale ale schimbărilor din 1989 folosește În mod curent termenii winners și loosers. În România, anchetele de opinie au indicat multă vreme că o majoritate a populației consideră
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
urbei; un străunchi după mamă, Manolachi Drăghici, a publicat în 1857 Istoria Moldovei pe timp de 500 de ani până în zilele noastre (lucrare parțial memorialistică), după ce tradusese Iconomia rurală și dumesnică și întocmise o carte de bucate, Rețete cercate; bunica, Elena Drăghici, a tradus în 1858 romanul Adolphe al lui Benjamin Constant. Avocat și magistrat la Roman, unchiul Emanoil Arghiropol („moșu Manole”) compunea proză (Nuvele române) și a scos două periodice, „Jurnal pentru toți” (Iași, 1868-1869) și „Romanu” (1879-1892), unde I.
IORGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287605_a_288934]
-
texte cu caracter literar. Dintre acestea se rețin câteva traduceri în franceză din Ion Creangă (povestirea Moș Ion Roată și Unirea), Barbu Delavrancea (un fragment din drama Viforul), I. Al. Brătescu-Voinești (povestirea Puiul). Tot aici apar note de călătorie ale Elenei Văcărescu, pagini memorialistice despre Pușkin aparținând lui Zamfir C. Arbore și fragmente din romanul Haiducul de Bucura Dumbravă. La secțiunea de critică, pe lângă recenziile de la rubrica „Bibliografie”, sunt publicate și o serie de comentarii folcloristice semnate de Mihail Solca, Ion
REVUE DE ROUMANIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289277_a_290606]
-
scurte ale lui Paul Constant, publicate în 1946-1947 aproape număr de număr. Extrem de „angajată”, de un tezism tot mai strident e, în schimb, critica literară din coloanele R.v. Cu o orientare mai degrabă filoslavă și prosovietică, așa cum o arată comentariile Elenei Eftimiu (Recitind pe Dostoievski, O aniversare: Ana Karenina, Byron și Pușkin ș.a.), sau „progresistă”, cum lasă să se înțeleagă articolele lui Eugen Jebeleanu (Din mica istorie a rezistenței scriitoricești), Ion Biberi ( Condiția scriitorului în statul democrat) și Mircea Mancaș (Literatura
ROMANIA VIITOARE-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289338_a_290667]
-
C. Chițimia despre importanța primei tipărituri de la Târgoviște din anul 1508 în context european); manuscrise slave în bibliotecile din România (I. Iufu - manuscrisele slave în bibliotecile din Transilvania și Banat; Zlatca Iuffu - manuscrisele slave din bibliotecă și muzeul mănăstirii Dragomirna; Elenă Lința, Paul Mihail și Zamfira Mihail despre cele mei vechi manuscrise slave în colecții din țara noastră); manuscrise și tipărituri românești în biblioteci din străinătate (Maria Rădulescu - manuscrise românești și tipărituri românești în limba slavona în Biblioteca Națională din Sofia
ROMANOSLAVICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289351_a_290680]
-
SĂLCEANU, Grigore (23.IV.1901, Galați - 19.VII.1980, Constanța), poet, dramaturg și traducător. Este fiul Elenei și al lui Nicolae Sălceanu, meseriaș. Învață la Liceul „V. Alecsandri” din Galați și la Liceul „Spiru Haret” din Tulcea, absolvind Liceul „Mircea cel Bătrân” la Constanța, unde se stabiliseră părinții. Din 1922 devine student al Facultății de Litere și
SALCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289444_a_290773]
-
Popescu, Ion Th. Ilea, mai putin cunoscuții Mihai Ilovici, N. Graur, Traian Mateescu, G. St. Cazacu, Virgil Treboniu, Cristian Sarbu. Proza dau Neagu Rădulescu, Aurel Chirescu, Aurel Marin. Mai substanțială este partea de eseistica și critica literară, care alătura colaborările Elenei Văcărescu, ale lui Petre Stați și Gheorghe Bulgar. Traduceri se fac din José Maria de Heredia, Jean Moréas, Charles Baudelaire. V.T.
LUCEAFARUL LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287866_a_289195]
-
LUMEA, revistă apărută la București în 25 mai 1925, cu concursul Elenei Văcărescu. Proiectată să aibă periodicitate lunară, nu a depășit primul număr, redactat de N. Țincu. L. își propune să se deschidă „tuturor scriitorilor originali” și să arate „începătorilor greșelile de fond și formă”, publicând nuvele, romane, poezii, știință (filosofie, sociologie
LUMEA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287893_a_289222]
-
Unul din cei doi jurnaliști, pe cînd petreceam, își vîra amîndouă mîinile sub fața de masă, lipea unul de altul cele două arătătoare frecîndu-le unul de altul, în limbajul universal, și șoptindu-mi după cîteva vodci băute, - "Costea, - adresîndu-mi-se mie, - Elena voastră și Raisa (nevasta lui Gorbaciov) toje!"... că sînt la fel una cu alta, aceeași pacoste. Mă mirasem că lucrul se putea vedea tocmai de acolo. Siberia mirosise... Pe urmă, localul se închisese; pe urmă, Sava, rămas fără votcă, făcea
Baikalul by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17150_a_18475]