3,858 matches
-
expunere a permanentei revizuiri înșelătoare a istoriei se găsește în romanul lui Orwell, 1984. Romanul lasă neclarificate multe aspecte ale procesului de reformulare mincinoasă a istoriei (Klockars 1984a:418); poate că va trebui să așteptăm editarea unei istorii a Marii enciclopedii sovietice, pentru a avea răspunsul la aceste întrebări (vezi Taubman 1980). Însă, chiar dacă ar apărea vreodată un asemenea studiu, i-am putea da crezare? N-ar fi un alt exemplu al modului în care experții fac trecutul să pară compatibil
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
și în cazul genealogiilor scrise. De exemplu, Elizabeta I a încercat să-și reconstruiască arborele genealogic pînă la origine, unde se găsea Adam, în timp ce împăratul Maximilian nu a ajuns decît la Noe (Barnes 1967:118). Într-un articol dintr-o enciclopedie, Barron (1959:103) observă: Încă de la început, activitatea genealogiștilor a avut în Anglia acea tentă de imprecizie amestecată cu minciuna, de care nu s-a dezbărat nici în ziua de azi. Povestirea selectivă a evenimentelor din trecut și manipularea a
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
să asigure o falcă pasivă. Ca să vorbim ca savanții lui Molière, ideea face să stagneze sângele la creier, paralizând violența brațului și accelerând, poate, numai velocitatea piciorului. A trânti un pumn, la supărare, în nasul unui semen, este a trăda enciclopedia și cultura. Un bărbat cultivat nu dă niciodată: el face cocoși de hârtie, lipsiți de facultatea de a provoca hemoragii, și-i aruncă în spațiu. Un bărbat cultivat și binecrescut nu lovește; vârându-și mâna între nasturii jiletcii, ca un
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
favoriza romanizarea, ele nu sunt determinante. Același caracter Îl au unii factori ai romanizării, respectiv cei potențiali, dintre care amintim „ viața romană În sine ”, cu o acțiune „ latentă care poate fi constatată dar nu demonstrată „ (cum scrie N. Gudea, În Enciclopedia civilizației romane). Hotărâtori sunt factorii cu acțiune „vizibilă” necesară, armata și administrația., ele acționează permanent. Contrar celor afirmate de către unii istorici, care nu privesc critic exagerările lui Eutropius despre “ secătuirea„ Daciei de bărbați, mulți tineri daci sunt Înrolați În armata
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
diferitele momente ale civilizației noastre, sub un strat de plastic uniform. Arta, cuvânt-ripolin, cuvânt-palimpsest, în care fiecare epocă, pentru a le impune celorlalte propriile ei credințe, le șterge imperturbabil pe cele ale precedentelor. Minciuni lucrative: "Istoria generală a picturii" sau "Enciclopedia artei universale". Minciună grandilocventă: "Mereu învăluit în istorie, dar asemănător sieși din Sumer până la școala de la Paris, actul creator menține de-a lungul secolelor o recucerire la fel de veche ca omul" (Malraux). Minciună utilă, inclusiv pentru iubitorii adevărului: Muzeul Luvru. În numele
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
sculpturii precum Xenocrat și Antigonos își codificau deja profesia în scris, cum o făcuse Ictinos, arhitectul Partenonului. Dar, din câte știm, erau opere specializate scrise în prelungirea unei practici de atelier, prinse între anecdotă și trucuri ale meseriei. Chiar și enciclopedia pliniană rămâne descriptivă, enumerativă, fără o adevărată judecată de gust sau viziune de ansamblu. Un zid se ridică între acești istoriografi ai Antichității târzii și concepția noastră despre istoria artei; ca și între doxografii meseriilor manuale și ceea ce numim noi
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
nici măcar cuvântul, deși frumusețea lumii nu-l va fi așteptat. Prima lui ocurență e semnalată la noi în 1549, sub pana erudită a umanistului Robert Estienne. El nu desemnează ruralul, ci o specie de tablouri. Două secole mai târziu, în Enciclopedie, articolul peisaj încă desemnează exclusiv "acel gen de pictură care reprezintă câmpuri și obiectele care se întâlnesc pe ele". Aventura cuvintelor redă bine și în ordine faptele. Reproducerea a precedat originalul, in visu a creat in situ. Pictorii au suscitat
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
mijloc, nu provoacă decât indiferență. Răceală și politețe. Dincolo de un anumit grad, deschiderea compasului golește de sens marile noastre retrospective artistice. Există o informatică și o știință mondiale. În schimb, o spiritualitate globală nu există, cum nicio estetică mondială. Cu excepția enciclopediilor, când totul s-a încheiat. Vitrificat. Expus. Dezamorsat. Opera de artă nu are nevoie de un mesaj, dar fără mit pare să se epuizeze. De unde nevoia de înțeles de a o mitiza, plasând-o în afara contingențelor, deasupra tuturor și a
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
fost crescut de un cuplu sărac din clasa muncitoare - tatăl lui adoptiv era geamgiu -, s-a dovedit că tatăl biologic era general, iar mama, o aristocrată. D’Alembert este cunoscut în special pentru colaborarea sa la realizarea celebrei Encyclopédie - o enciclopedie a cunoașterii umane, care a necesitat un efort de 20 de ani, depus împreună cu Denis Diderot, coautorul acesteia. Însă d’Alembert era mai mult decât un enciclopedist. El este cel ce a înțeles ce importanță are atât călătoria, cât și
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
plecare, îi asociem cuvintele-cheie, iar pentru fiecare identificăm o bibliografie selectivă pe baza explorărilor bibliografice în biblioteci, în centre de documentare, la sediile unor instituții medicale implicate de problema cercetată, cu ajutorul Internet-ului etc. Este important să folosim dicționare diferite, enciclopedii, reviste de specialitate. Când am conturat o listă de lucrări putem avea în vedere data apariției lor, pe ce își întemeiază autorii afirmațiile, care este câmpul abordat, ce metodologie au utilizat, care sunt concluziile etc. Explorarea terenului presupune contactul direct
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
The Open University, Cambridge, 1992. McLELLAN, David, Ideologia, Editura Du Style, București, 1998. MERELMAN, Richard, "The development of political ideology: a framework for the analysis of political socialization", în American Political Science Review, No. 63, septembrie 1969. MILLER, David (coord.), Enciclopedia Blackwell a gândirii politice, Editura Humanitas, București, 2006. MILIC, Voijin, "Sociology of knowledge and sociology of science", în Social Science Information, No. 23, 1984. MILL, John Stuart, Despre libertate, Editura Humanitas, București, 1994. MIROIU, Adrian, Fundamentele politicii. Preferințe și alegeri
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
de Gerring după cum urmează: Voi sugera următorul set de proceduri: (1) construcția unei definiții minimale (sau de bază); (2) atingerea unei cât mai mari diferențieri posibile față de termenii vecini; și (3) specificitatea conceptuală" (op. cit., p. 979). 78 David Miller (coord.), Enciclopedia Blackwell a gândirii politice, Editura Humanitas, București, 2006, p. 366. 79 Chiar și încercările teoreticienilor nemarxiști de a ieși de sub "vraja lui Marx", prin postularea unui sens general al ideologiei, nu s-au putut delimita de probleme precum sunt cele
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
cu algele eucariotice în multe privințe (caracteristicile morfologice și ecologice) și mult timp au fost tratate ca alge. Algele au fost reclasificate ca protiste, iar algele albastre verzi datorită naturii procariotice au fost clasificate cu bacteriile în regnul procariotelor Monera (Enciclopedia Britanica). Tulpinile cianobacteriilor procariotice sunt cele mai multe tulpini de alge termofilice. În studiile de bioacumulare cu coloranți (Sadettin și Dőnmez, 2006) au fost utilizate două tulpini de alge izolate din izvoare fierbinți, purificate și identificate ca Synechococcus sp. și Phormidium sp
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
Gowan, History of the Second World War, Purnell 1967 Nigel Kelly, The Second World War, Heinemann Educational 1989 Field Marshal Viscount Slim, Defeat Into Victory, Pam Books 1999 Geoffrey Regan, Bătălii care au schimbat istoria lumii, Carlton Books Ltd.2002/ Enciclopedia RAO 2004 Clive Pointing, Myth and Reality, Cardinal 1991 Charles de Gaulle, War Memoirs, vol. 1: 1940/1942. Collins 1955 Charles de Gaulle, War Memoirs, vol. 2: 1942-1944, Weidenfeld & Nicolson 1959 Charles de Gaulle, War Memoirs, vol. 3: 1944-1946, Weidenfeld
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
Informatique et Bible Abbaye de Maredsous. Responsables scientifique:Pierre-Maurice Bogaert Mathias Delcon, Edmond Jacob, Edouard Lipinski, RobertMartin-Achard, Joseph, Ponthot, Brepols, 1987, p. 485. footnote>.Mai apare uneori și cuvântul bitahon ca derivat al radicalului batahcare exprimă siguranța și încrederea<footnote Enciclopedia Iudaismului, traducere Radu Lupan și George Weiner, Hasefer,București, 2006, p. 158; Vezi și Dicționar Enciclopedic de Iudaism, traducere de Vi-viane Prager, C. Litman și Țicu Goldstein, coordonare: Viviane Prager; Schiță a Istoriei Poporului Evreu, editura Hasefer, București, 2001, p.
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
foarte lung,iar mesajul divin adresat fiecărei generații are mereu în vedere viitorul. Pentru poporul biblic poate că nu era chiar atât de importantă întâlnirea cu Dumnezeu, ci prima faptul că omul se putea încredeîn făgăduelile făcute de El<footnote Enciclopedia Iudaismului, p. 158. footnote>. Se înțelege așadar că obiectul credințeieste în primul rând Dumnezeu chiar și în cazul în care lipsesc prepozițiile amintite. Ex. Be col zot hat eu od velo heeminu benifleotaiv.(„Cu toate acestea, ei au păcătuit încă
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
amintite. Ex. Be col zot hat eu od velo heeminu benifleotaiv.(„Cu toate acestea, ei au păcătuit încă și nu au crezut în minunileLui”) (Psalm 78, 32)<footnote „Faith, faithfulness”, în The Interpreter’s Dictionary of the Bible, An Illustrated Enciclopedia indentifying and explaining all proper names and significant terms and subjects in The Holy Scripture, including the Apocrypha. With Attention to Archeological Discoveries and Researches into the Life and Faith of Ancient Times, AbingdonPress, Nashville, 1991, Volume 2, E-J
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
viață. Ori a crede doar cumintea nu înseamnă altceva decât a te transforma într-un fel despectator al vieții. Așadar credința cognitivă n-a jucat nici un rol învechiul Israel. Dimpotrivă „a crede în” `l presupune neapărat pe „acrede că”<footnote Enciclopedia Iudaismului, p. 158. footnote>, și evident a și face conform crezului rostit. Întrebarea biblică „ce crezi tu?” ar trebui înțeleasă mai curând: „în cine te în-crezi tu”? sau „în numele cui vii tu”? Cui i-ai acordat tu încrederea? Când tânărul
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
că omul trebuie să accepte existența și unicitatea lui Dumnezeu ca și dependența absolută de El și cam în aceasta ar consta esența credinței omuluibiblic<footnote McCullough W.S., „Faith”, în Intepreter´s Dictionary of the Bible. An Illus trated Enciclopedia, Abingdon Press, Nashville, 1991, p. 225. footnote>. A mărturisi credința însemna ca omul să-și recunoască statutul de creatură în raport cu Creatorul său împlinindu-I voia expusăîn legea de pe Sinai dar și de o netă diferențiere între cel creat „după chipul
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
Filosof, teolog, esențialmente mistic, „Grigorie își depășește fratele, Vasile, precum și prietenul, Grigorie de Nazianz, prin amploarea gândirii sale. Doctrina concepută de el va fi un izvor de cunoaștere pentru misticii creștini”<footnote Jean Bosse, „Vasile” (c. 330-379), trad. Beatrice Stanciu, Enciclopedia doctrinelor mistice, vol. I: Șamanism, greci, evrei, gnoză, creștinism primitive, coord. Madeleine Davy, Ed. Amarcord, Timișoara, 1997, p. 308. footnote>. Într-adevăr, comparându-l pe Sfântul Grigorie de Nyssa cu ceilalți doi Capadocieni Vasile și Grigorie de Nazianz îi recunoaștem
Învăţătura Sfântului Grigorie de Nyssa despre întunericul luminos al prezenţei ascunse a lui Dumnezeu. Referire specială la cartea De vita Moysis. In: Din comorile Teologiei Părinților Capadocieni by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/151_a_441]
-
liste ale partidelor. 4 Pentru detalii vezi Dieter Nohlen, "Sistemas electorales y gobernabilidad", în Dieter Nohlen, ed., Elecciones y sistemas de partidos en America Latina (San José, Costa Rica: Instituto Interamericano de Derechos Humanos, 1993), 391-424. De asemenea, vezi Dieter Nohlen, ed., Enciclopedia electoral latinoamericana y del Caraibe (San José, Costa Rica: Instituto Interamericano de Derechos Humanos, 1993). Fără excepție, toate cele 12 state insulare recent independente ale Caraibelor, care au fost colonii britanice, au adoptat modelul britanic (Westminster). 5 Asemenea celor mai noi
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
istorie literară, Philologica, Analele Universității din Craiova, Studii și Cercetări de Onomastică, Studii de Onomastică și Lexicologie) și publicații de informare culturală generală, precum și nouăsprezece cărți (singur sau în colaborare). Obține Premiul Timotei Cipariu al Academiei Romîne pentru lucrarea colectivă Enciclopedia limbilor romanice. Cărți: Enciclopedia limbilor romanice (lucrare colectivă), Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1989; Enciclopedia limbii romîne (lucrare colectivă), Editura Univers Enciclopedic, București, 2003; Limba romînă contemporană. Privire generală, Editura Niculescu, București 1996, ediția a II a, 2000; Dicționarul toponimic
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Universității din Craiova, Studii și Cercetări de Onomastică, Studii de Onomastică și Lexicologie) și publicații de informare culturală generală, precum și nouăsprezece cărți (singur sau în colaborare). Obține Premiul Timotei Cipariu al Academiei Romîne pentru lucrarea colectivă Enciclopedia limbilor romanice. Cărți: Enciclopedia limbilor romanice (lucrare colectivă), Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1989; Enciclopedia limbii romîne (lucrare colectivă), Editura Univers Enciclopedic, București, 2003; Limba romînă contemporană. Privire generală, Editura Niculescu, București 1996, ediția a II a, 2000; Dicționarul toponimic al Romîniei. Oltenia (lucrare
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
și Lexicologie) și publicații de informare culturală generală, precum și nouăsprezece cărți (singur sau în colaborare). Obține Premiul Timotei Cipariu al Academiei Romîne pentru lucrarea colectivă Enciclopedia limbilor romanice. Cărți: Enciclopedia limbilor romanice (lucrare colectivă), Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1989; Enciclopedia limbii romîne (lucrare colectivă), Editura Univers Enciclopedic, București, 2003; Limba romînă contemporană. Privire generală, Editura Niculescu, București 1996, ediția a II a, 2000; Dicționarul toponimic al Romîniei. Oltenia (lucrare colectivă), vol. I-III, Editura Universitaria, Craiova, 1993-2002. Articole: „Despre clasificarea
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
dezbaterile și măsurile legate de această problemă continuînd pînă astăzi. Merită menționate în acest sens Legea nr. 2/1968 privind organizarea administrativă a Romîniei, Atlasul geografic național (1972- 1979), Atlasul cadastrului apelor din Romînia (1994), Indicatorul localităților din Romînia (1974), Enciclopedia geografică a Romîniei (1997-1999), Dicționarul geografic al Romîniei (vol. 1-2, 2008-2009) întocmit de Institutul de Geografie (împreună cu Direcția Topografică Militară), în concordanță cu recomandările organismului specializat al Națiunilor Unite (United Nations Groups of Experts on Geographical Names - UNGEGN). Cunoașterea și
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]