2,295 matches
-
a li-l explica Grigore Tabacaru, băcăuanii au aflat că au un poet cu totul rar de la N. Davidescu, Adrian Maniu, Cezar Petrescu. în însemnarea de mai sus am afirmat că Bacăul intelectual din perioada interbelică gustă cel mai mult epigrama. Trebuie să adaug: epigrama și șprițul. Avocați, profesori, publiciști, ,,oameni fini, inteligenți’’ (îi definea, amabil, Marius Mircu), majoritatea epigramiștilor era formată din cheflii, care se amuzau înțepînduse pentru slăbiciuni notorii în cercul lor, în primul rînd pentru cele bahice. De
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Grigore Tabacaru, băcăuanii au aflat că au un poet cu totul rar de la N. Davidescu, Adrian Maniu, Cezar Petrescu. în însemnarea de mai sus am afirmat că Bacăul intelectual din perioada interbelică gustă cel mai mult epigrama. Trebuie să adaug: epigrama și șprițul. Avocați, profesori, publiciști, ,,oameni fini, inteligenți’’ (îi definea, amabil, Marius Mircu), majoritatea epigramiștilor era formată din cheflii, care se amuzau înțepînduse pentru slăbiciuni notorii în cercul lor, în primul rînd pentru cele bahice. De pildă, bravurile pe acest
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
cel mai bun arbitru; Activitatea ta neîncetată / Putem s o prețuim cu... decalitrul!” („Stele căzătoare”, în „Moldova”, 1, nr. 20, 26 septembrie 1937, p. 1) Unui alt gazetar, Emil Mititelu, fost director al „Tribunei Bacăului”, i se recunoșteau, într-o epigramă semnată Saru (Sandu Russu), aptitudini similare: „Mulți, punînd în joc statura, socot numele d-lui avocat Mititelu, drept o... poreclă// Cum să nu cred și eu la fel, / Cînd faptul desmințire n-are... / Căci Mititelu, mic e el,/ Dar văd
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
lui Șerban Cioculescu, mai ales datorită pronunțării și-urilor labial, șuierate, din cauza lipsei dinților. Ne-a citit și din poemele sale în proză (Cubul negru și alte cîteva fragmente) comentîndu-le cu poantări fin ironice. A recitat, din memorie, și cîteva epigrame (între care una despre un bețiv care a ingurgitat atîta spirit încît, dacă ar sufla într-o cofă cu apă, ar preface apa în rachiu)” (epigrama figurează în Opere, Ed. Univers Enciclopedic, 2001, p. 316 - n. m.). Iată și o
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
alte cîteva fragmente) comentîndu-le cu poantări fin ironice. A recitat, din memorie, și cîteva epigrame (între care una despre un bețiv care a ingurgitat atîta spirit încît, dacă ar sufla într-o cofă cu apă, ar preface apa în rachiu)” (epigrama figurează în Opere, Ed. Univers Enciclopedic, 2001, p. 316 - n. m.). Iată și o observație care confirmă ceea ce am remarcat scriind despre discul cu poeziile înregistrate la Radio și de care editorii textelor sale n-au ținut seama: „Pronunță moldovenește
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Timpul, Iș. 2005; Anotimpul imposibilei iubiri, roman, vol.II, Ed. Timpul, 2006; Critică și istorie literară: Univers cultural și literar vasluian, Dicționar, Ed. Pim, Iș 2008; Căutătorul de Iluzii, eseu critic, Ed. Pim, Iași, 2010; Literatură umoristică Tăgârța cu minciuni, epigrame, poeme satirice, 2004 Teleleu prin Europa, epigrame, poeme satirice, 2009 ARGUMENT În procesul de instrucție și educație, la disciplina Limba și literatura română, se iscă o sumedenie de dificultăți, dacă luăm În considerație Întinderea informațională pe care ar trebui s-
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
vol.II, Ed. Timpul, 2006; Critică și istorie literară: Univers cultural și literar vasluian, Dicționar, Ed. Pim, Iș 2008; Căutătorul de Iluzii, eseu critic, Ed. Pim, Iași, 2010; Literatură umoristică Tăgârța cu minciuni, epigrame, poeme satirice, 2004 Teleleu prin Europa, epigrame, poeme satirice, 2009 ARGUMENT În procesul de instrucție și educație, la disciplina Limba și literatura română, se iscă o sumedenie de dificultăți, dacă luăm În considerație Întinderea informațională pe care ar trebui s-o stăpânească cea mai mare parte dintre
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
materializat În capodoperele lui Shakespeare, Cervantes, Gongora, Rabelais, Leonardo da Vinci, Michelangelo și, nu il ultimul rand, Dante Alighieri, autorul monumentalei „Divina Comedie”. Speciile literare specifice numanismului, În calitatea lui de curent literar renascentist, sunt cele ale antichității: epopeea, satira, epigrama, biografia si de asemenea, tot În aceeași mișcare se Încadrează specii noi, create, precum nuvela si sonetul. CLASICISMUL Clasicismul este un curent literar manifestat În Franța secolelor al XVII-lea și al XVIII-lea. Principiile estetice ale acestui curent au
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
literatura este rezultatul rațiunii, menită să Îmbine utilul cu plăcutul, să exprime adevărul, identificat cu binele și frumosul. În teoria genurilor literare, clasicismul respectă puritatea speciilor literare; aceasta presupune o anumită specializare a scriitorilor. Speciile lirice clasice sunt: idila, oda, epigrama, rondelul, satira, epistola. Specii epice: epopeea, fabula; Speciile dramatice sunt: tragedia și comedia. Sunt considerate specii superioare: oda, epopeea, tragedia; iar specii inferioare: satira, epigrama, fabula, comedia. Personajul literar clasic reprezintă un tip ideal, cu Însușiri morale Înalte, căutat În
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
speciilor literare; aceasta presupune o anumită specializare a scriitorilor. Speciile lirice clasice sunt: idila, oda, epigrama, rondelul, satira, epistola. Specii epice: epopeea, fabula; Speciile dramatice sunt: tragedia și comedia. Sunt considerate specii superioare: oda, epopeea, tragedia; iar specii inferioare: satira, epigrama, fabula, comedia. Personajul literar clasic reprezintă un tip ideal, cu Însușiri morale Înalte, căutat În rândul nobilimii și al familiei regale. Dominat de o singură trăsătură de caracter, personajul clasic nu evoluează (se confundă cu caracterul ilustrat). Acestea se leagă
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
La epigramă și la epigramist Epigrama asta mică Este un imperiu mare, Fără oaste și hotare, Cu slujbași fără simbrie Ce trăiesc pe datorie Și dau totul pe nimică. Împărat e fiecare, Dar și sclav, în nopți de trudă, Când din fruntea
La epigram? ?i la epigramist by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84174_a_85499]
-
La epigramă și la epigramist Epigrama asta mică Este un imperiu mare, Fără oaste și hotare, Cu slujbași fără simbrie Ce trăiesc pe datorie Și dau totul pe nimică. Împărat e fiecare, Dar și sclav, în nopți de trudă, Când din fruntea lui cea udă Picură
La epigram? ?i la epigramist by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84174_a_85499]
-
Cinstind umorul, plin de fantezie, Iubind satira, poanta, epigrama, Uimește lumea mînuindu-și lama, Reafirmîndu-și, vesel, cerbicia. Atent să nu își risipească faima, Șăgalnic cochetînd cu poezia, Cu criticul pamflet, cu parodia, Urmeaz-un drum ce prinde toată gama. Tumultuos, își mînuiește pana Așa ca... biciul unor urători, Trudind să nu
PREA CITITUL UMORIST by Eugen Deutsch () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84327_a_85652]
-
Păstorel Teodoreanu „Tămâie și otravă” (Bolta rece - 6-II-2009) Nu m-amestec, nu mă bag, Unde-i vorba de ciomag. Dar încerc de data asta Să-mi înșel și eu nevasta, Poate n-o ieși vreo dramă Că mă dau la... epigramă. Nouă umoriști din zece, Care nu mănâncă ciorbă, Zăbovesc la Bolta rece La un păhărel de vorbă. Însă astăzi altul este Și motivul și aleanu’: Va să iasă din poveste Păstorel Teodoreanu. Dacă tot ne-am strâns grămadă, Ascultați-mă
P?storel Teodoreanu ?T?m?ie ?i otrav?? (Bolta rece ? 6-II-2009) by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84177_a_85502]
-
La Mihai Bujeniță Povestea lui de comandor De toată lumea e știută: De câte ori s-avântă-n zbor Își ia cu el și-o... parașută. Comandorul n-are teamă, E pilot cu mult curaj: Pilotând o epigramă, El atacă în picaj. El, despre planeta noastră, Are un răspuns integru: Din înalt o vede-albastră, Iar de jos o vede-n negru. A fost decorat o dată, Astă iarna sau an-vară: Într-o luptă simulată, El a doborât o cioară
La Mihai Bujeni?? by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84176_a_85501]
-
o vede-n negru. A fost decorat o dată, Astă iarna sau an-vară: Într-o luptă simulată, El a doborât o cioară. De m-ar invita în zbor, I-aș răspunde fără teamă: Mie, domnu’ comandor, Dă-mi mai bine-o epigramă. Dacă, totuși, aș zbura, De plăcere, nu din frondă, La ureche l-aș ruga: „Dă-mi o... parașută blondă”. Dar, ia stați puțin pe loc, Ce mă fac de-ar fi să spună: „Blonde nu mai am în stoc, Dar
La Mihai Bujeni?? by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84176_a_85501]
-
nostru (1925-1927), Țara de Jos (1924-1927), Scrisul nostru (1929-1931), reviste ale Academiei. Prin 1925, pe când Tutoveanu conducea revista Graiul nostru, scrie Florentin Popescu în volumul «Viața lui V. Voiculescu» (Editura „Vestala”, București, 502008, p. 105), V. Voiculescu îi adresa o epigramă, preluată de la Ion Apetroaie, vizând volumul Albastru, semnat de prietenul său : Deprins c-o singură culoare Oricând e-n joc cer, zare, astru, Mă prinz că pentru Tutoveanu Și cerul...gurii e albstru. În fondurile documentare ale Bibliotecii Naționale, scrie
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
parte, așa cum am arătat, nici membrii locali ai „Academiei bârlădene”, spune Florentin Popescu, nu l-au uitat pe simpaticul poet în haină militară, evocând ori de câte ori aveau prilejul, ceasurile petrecute în preajma lui în întunecații ani 1917-1918, cum a făcut într-o epigramă pe care i-o dedica în revista Graiul nostru (nr. 9-11, 1925) Iuliu Nițulescu, referitor la o seară literară : Vă spun, pricep mult mai degrabă Pe Doctorul cu fața lui de Crist Căci el fiind un resemnat artist Se mulțumea
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
aprecierilor pozitive, și îl situează pe Voiculescu printre cei șapte mari poeți ai „orei actuale”: Lucian Blaga, Ion Barbu, Tudor Arghezi, Ion Pillat, Adrian Maniu și Nichifor Crainic. În 1927, când și lui Cincinat Pavelescu îi apare un volum de epigrame schimbul de carte dintre cei doi reflectă nu numai prietenia dintre ei, ci și starea de bine, între ei permițându-se amabilitățile care se folosesc în asemenea împrejurări. Pe volumul oferit poetului Cincinat îi scria dedicația: „Doctorului Voiculescu, cel mai
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
1999). 159 cu puterea de a arde până la capăt pentru obiective de interes local sau național. Mărturii directe spun că Radu T. Constantinescu a fost un asemenea om. Paginile sale memorialistice respiră din plin spiritul unei epoci în care ironia, epigrama, farsa apropiau în loc să învrăjbească, spiritul fiind considerat valoare absolută. Tensiunile dintre prieteni dispăreau în fața vorbei de duh, indispensabilă atmosferei din vestitele berării și locante ale Iașilor din prima jumătate a secolului XX. Romantismul și idealul de noblețe intelectuală conferă un
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
sala de conferințe. Împreună cu un coleg încearcă să traducă din germană și rusă, adună material pentru o monografie a mănăstirii Văratec, coordonează un caiet literar al grupei de studenți filologi și începe să-și exerseze spiritul critic în parodie și epigramă. Toate aceste ocupații îl fac să mai uite de condițiile de subzistență destul de precare, de inerentele dezamăgiri sentimentale. Rămâne marcat în continuare de experiența dureroasă a izgonirii din școală (la vârsta de 15 ani!) pe motiv de „origine socială”. Remarcă
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
1999). 159 cu puterea de a arde până la capăt pentru obiective de interes local sau național. Mărturii directe spun că Radu T. Constantinescu a fost un asemenea om. Paginile sale memorialistice respiră din plin spiritul unei epoci în care ironia, epigrama, farsa apropiau în loc să învrăjbească, spiritul fiind considerat valoare absolută. Tensiunile dintre prieteni dispăreau în fața vorbei de duh, indispensabilă atmosferei din vestitele berării și locante ale Iașilor din prima jumătate a secolului XX. Romantismul și idealul de noblețe intelectuală conferă un
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
sala de conferințe. Împreună cu un coleg încearcă să traducă din germană și rusă, adună material pentru o monografie a mănăstirii Văratec, coordonează un caiet literar al grupei de studenți filologi și începe să-și exerseze spiritul critic în parodie și epigramă. Toate aceste ocupații îl fac să mai uite de condițiile de subzistență destul de precare, de inerentele dezamăgiri sentimentale. Rămâne marcat în continuare de experiența dureroasă a izgonirii din școală (la vârsta de 15 ani!) pe motiv de „origine socială”. Remarcă
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
simțuri rîde adesea și cînd nu-i nimic de rîs. Indiferent ce-l stimulează, plăcerea lui interioară iese la iveală. Înțeleptul gîndește că aproape totul este ridicol, omul rațional socoate că aproape nimic nu-i așa". Iar într-una dintre epigrame spune (ceea ce întărește zisa lui Lichtenberg și e important pentru psihologia și etica humorului): Cine nu-i în stare să rîdă de sine însuși nu este, cu siguranță, dintre cei mai buni". Carlyle spune (Sartor Resartus, I, 4): "Un om
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
o tainică afinitate de spirit. Oreste este un tânăr și bun poet. A tradus Hermann și Dorothea și Torquato Tasso. Panu a fost un elegiac și un sentimental. N. Petrașcu preamărește patria. Cincinat Pavelescu, născut în 1872, cultivă cu spirit epigrama și satira. Talentul său are un realism minuțios. Poezia sa este lejeră și plăcută; cântă eternul feminin. Ștefan Petică, mort de tânăr, a avut o senzualitate înaltă, dragoste pentru stranietate și un stil excelent. Ecaterina Pitiș, născută în 1884, are
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]