32,222 matches
-
și sociale alternative și prin folosirea strategiilor și tacticilor netradiționale” (Reisch, 2005, pp. 287-288). Organizație cu bază comunitară (community based organization, CBO) - ONG ai cărei membri sunt localizați preponderent la nivelul unei comunități locale. Proces social - schimbare socială caracterizată în esență prin precizarea stărilor, inițiale, intermediare și finale ale schimbării, fără sau cu slabă specificare a actorilor implicați. Promotor local - agent de dezvoltare comunitară care contribuie la mobilizarea resurselor pe un proiect de acțiune comunitară. El nu este creator. Primește din partea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
mi-ai arătat manuscrisul, dar ai scris va spus, va decretat, și ai uitat să desparți v-ul de a. "Vezi, de aceea nu ajungeți voi nicăieri, îi spune fiul ei cu reproș, vă legați de fleacuri, nu mergeți la esențe. Eu îți povestesc de un nou concept, descoperit de mine, și tu îmi spui că nu am despărțit v-ul de a. Nu înțelegeți nimic din ce se petrece în jurul vostru", în acest punct discuția dintre ei se blochează. Nu
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
Același termen a fost preluat ulterior și de către europeni printr-un reprezentant de marcă, și anume Carl Hundhausen. Astăzi avem mai multe definiții ale relațiilor publice, dintre care cea mai cunoscută este cea a lui Rex Harlow, care reprezintă în esență o sinteză a peste 472 de alte definiții date PR-ului: "PR este o funcție distinctivă a managementului, care ajută la crearea unei punți comunicaționale, a unei acceptanțe și cooperări reciproce dintre o organizație și mediul exterior, a unei convergențe
Campanii şi strategii de PR by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Administrative/904_a_2412]
-
of Public Relations, care consideră că "relațiile publice sunt un efort deliberat, planificat și susținut de a stabili și de a menține înțelegerea reciprocă între o organizație și publicul ei"6. Există foarte multe definiții ale acestui concept, care, în esență, spun cam aceleași lucruri. În continuare vom mai prezenta câteva definiții, care, din punctul nostru de vedere, ne pot oferi o imagine de ansamblu asupra a ceea ce se consideră astă-zi a fi relațiile publice. Sinteza revistei Public Relations News: "Relațiile
Campanii şi strategii de PR by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Administrative/904_a_2412]
-
date. Principalele instrumente și metode formale de analiză prin intermediul cărora sunt obținute informații de către consilierul PR sunt următoarele: > Ancheta Această metodă are la rândul ei două forme de bază: a. ancheta simplă; b. ancheta pe bază de eșantion. Este în esență un demers științific, susținut în vederea testării anumitor ipoteze. În ceea ce privește ancheta simplă, aceasta este folosită mai mult de către jurnaliști. Consilierul PR va folosi mai mult ancheta pe bază de eșantion. Principalele etape ale anchetei realizate pe bază de eșantion (din punct
Campanii şi strategii de PR by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Administrative/904_a_2412]
-
fanatic. D. Mesaj de simbioză"68. După cum am afirmat și anterior, mesajele promovate de o campanie de PR sunt în strânsă legătură cu sloganele promovate. În multe dintre campaniile de promovare a unei imagini publice pozitive, sloganele reprezintă o sinteză (esență) a mesajelor care urmează a fi promovate. După ce consilierul PR are deja fixate tipurile de mesaje pe care dorește să le promoveze, el trebuie să se gândească la un tip de strategie prin intermediul căreia mesajele sale să fie cât mai
Campanii şi strategii de PR by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Administrative/904_a_2412]
-
doză de risc. Pentru cumpărarea lor nu este nevoie doar de dorința irațională, ci, mai degrabă, de o explicare a calităților respectivului produs. ACCA, precum AIDA, este un simbol format din primele litere a patru cuvinte, care reprezintă, de fapt, esența modelului. A = Atenție înseamnă a atrage atenția potențialului client asupra unui produs sau serviciu; C = Comprehension (înțelegere) înseamnă a descrie produsul, a apela la latura rațional-cognitivă a potențialului cumpărător, a-l face pe cumpărător să înțeleagă toate aspectele legate de
Campanii şi strategii de PR by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Administrative/904_a_2412]
-
mângâindu-i cu privirea fiecare părticică a trupului-i zeiesc. Dar vă jur pe sfânta mea cruce că o făceam Într-un mod cât se poate de nevinovat!... Eram vertical În aparență, aș spune chiar puțin cam mândru, dar, În esență, mă Întindeam și mă zvârcoleam ca musca prinsă-n plasa paingului nemilos. Lui Teofil, colegul de bancă și confesorul meu de taină, Îi vorbisem despre amorul meu secret, despre chinul și neputința mea, despre zbaterea mea continuă, iar el, ca
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
pe mine nu mă interesează!? Se priviră cu înțeles și într-o tăcere desăvârșită, timp de o oră, fetele se așternură cu toată seriozitatea pe studiu. După timpul stabilit, se ascultară reciproc. Nu reproduseră lecția în mod mecanic, dar în esență se putea intui că stăpâneau noțiunile de bază înscrise în capitolul respectiv. Olga auzi pendula din sufragerie; bătuse o singură dată. - Privi ceasul de la mână, era șapte jumătate. Vai, draga mea, cum a trecut timpul, trebuie să plec, mama s-
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
socotit cândva neterminat. Și Ina ar fi dorit limpezirea situației create, dar unele nedeslușiri obturau această discuție înmugurită în inima ei de o cortină invizibilă, oprind Încercarea de a fi abordată. Cariul, acel vierme cunoscut ce roade până și în esențele tari ale arborilor, ajunsese să lucreze spornic și în ființa lor. Discuția demară cu fraze disparate formate din cuvinte și propoziții îndelung frământate între două dimensiuni incerte de bucurie umbrită și de umbre cu semne de lumină... - Știi, Ina, începu
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
încă în cadrul sesiunii. A-și recunoaște vina și a accepta pretențiile părții care a reclamat-o după încheierea acordului de mediere, înseamnă că procedura medierii s-a desfășurat și, așa cum s-a mai arătat achiesarea la pretențiile părții reclamante constituie esența înțelegerii dintre ele. Practic este o împăcare între părțile în conflict. b) în cazul judecății a renunța înseamnă că reclamantul renunță definitiv la dreptul său subiectiv de a-l mai acționa în judecată pe pârât. În ceea ce privește condițiile recunoașterii care pun
Medierea un mod amiabil d e a pune capăt disputelor din cadrul Asociaţiilor de Proprietari by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Administrative/1591_a_3106]
-
Conceptul și funcțiunile filosofiei dreptului. Filosoful italian scrie: „Filosofia dreptului, după cum rezultă din numele său, este acea ramură sau acea parte a filosofiei care privește dreptul (Ă) În măsura În care filosofia are ca obiect dreptul, În aceiași măsură dreptul este studiat În esența sa universală.” Deosebirea dintre filosofia teoretică și filosofia practică Îi permite să contureze specificul celei din urmă, când precizează faptul esențial. „Filosofia practică studiază primele principii ale acțiunii și se Împarte În Filosofia morală și Filosofia dreptului. Adeseori se Întrebuințează
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
astfel de Uniuni trebuie să fie baza de drept a oricărei politici, Împotriva oricărei cazuistici politice marcate de: probabilism, rezervă mentală și alte proceduri sofistice. Timpul nostru istoric a materializat, parțial, predicțiile lui Immanuel Kant. O organizație internațională apelând În esență la adevărurile general-umane, a făcut În zilele noastre din valoarea universalului finalitatea ei de prim rang, ale cărei eforturi uriașe se află la antipodul ficțiunii și utopicului, chiar dacă principiile ei sunt contrazise, Încă o vreme, de istorie. În cadrul lucrării Spre
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
este transcendentală”. Piatra unghiulară a metodei kantiene este conceptul de sinteză, deci metoda critică exprimă forța constructivă și apreciativă a capacității (facultății) umane de cunoaștere. Neokantienii vor insista asupra faptului că apriorismul kantian are un caracter logic, apriori Înseamnă, În esență, că principiul precede pe cele cărora le este fundament. Mircea Florian explica această idee: „Apriori presupune o prioritate logică sau de valoare, nu În timp sau reală. Tot ce este universal și necesar (rațional) (Ă) este Înaintea particularului și contingentului
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
exterioară obiectului, În sens de obiect abstract al gândirii, ci să-i dea temeiurile, structura și valabilitatea. Între orientările, șapte la număr, ale Școlilor neokantiene „metafizica critică” reprezentată de Otto Liebmann și Friedrich Paulsen, se axează pe chestiunea kantiană fundamentală - esența și condițiile valabilității. Friedrich Paulsen (1846 1909) a creat o operă fundată pe ideea centrală a filosofiei moderne: antagonismul dintre religie și știință. Al. Boboc a văzut - mai accentuat decât alți interpreți neokantieni, În filosofia kantiană fundamentele filosofiei viitorului; În
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
contrapondere a voinței de putere, dă posibilitatea conviețuirii pașnice În societate; nedreptatea are efectul de nedespărțit de Însăși natura sa, că provoacă dușmănie și război”. În opoziție cu dimensiunea pozitivă altruistă și comunitară a datoriilor și virtuților, este dezvăluit În esența sa egoismul, prin care Paulsen Înțelege „restrângerea voinței la micile interese ale eului izolat”, care are efecte tulburătoare sau distrugătoare asupra vieții ambianței „În măsura În care nu se poate evita să se impună ca nedreptate și ostilitate; egoismul se manifestă tulburător și
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
orice ordine sau succesiune, fiecare din maniere fiind la fel de legitimă ca și cealaltă - fie unei realități obiective (luate ca fenomene naturale, supuse, ca atare, legilor naturii exterioare), fie ființei noastre subiective, ale cărei emanații sunt, de fapt, acțiunile noastre. Această esență subiectivă a ființei noastre este, În noi, certitudinea supremă care se impune ca o referință imediată și ineluctabilă tuturor activităților noastre teoretice sau practice și ne face, În mod efectiv, să participăm la o altă lume, distinctă de aceea a
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
o referință imediată și ineluctabilă tuturor activităților noastre teoretice sau practice și ne face, În mod efectiv, să participăm la o altă lume, distinctă de aceea a naturii obiective. Atunci când vorbim despre natura „noastră”, noi Înțelegem propriu-zis un principiu de esență subiectivă care depășește natura În sensul fizic și care o Înglobează Într-un anume sens - sub rezerva continuă a acestei posibile Încrucișări a punctelor de vedere. Conștiința naturii noastre subiective, În sensul transcendental, se aliază În mod obligatoriu și se
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
problemei practice sau etice (quid agendum), problemă care, raportată la obiect, ar putea părea În mod evident dezgolită de semnificație, În orice moment subiectul trebuie să acționeze, adică să se comporte Într-o manieră sau alta și să-și manifeste esența, chiar dacă acest comportament ar putea fi, negativ definit, drept o abținere. Și, cum depinde În mod incontestabil de subiectul Însuși de a acționa Într-un fel sau altul, el este determinat să Își aleagă prin conduita sa o regulă care
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
În prezența unei multiplicități a motivelor, adică a elementelor psihologice, la fel de naturale precum și susceptibilitatea de a reactualiza mereu, nu i-am putea nicidecum acorda unuia puterea de a le anula pe celelalte. Scrutarea fondului naturii umane duce la constatarea că esența intimă, precum și legea ei supremă nu constau Într-una sau alta dintre tendințele conținute de observația empirică, ci tocmai În ceea ce constituie realitatea proprie a subiectivității, adică În calitatea unui principiu absolut care depășește orice realitate dată sau faptul constatat
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
Aceasta ne determină să spunem din nou că antiteza (care nu există decât În lumea empirică) Între diversele personalități subiective trebuie să fie depășită: regula acțiunii trebuie să fie universală, adică aplicabilă la toți subiecții, pentru a fi adecvată la esența subiectivității și pentru a avea, prin urmare, o valoare etică. Iată ce constituie, de fapt, eternul adevăr al regulii evanghelice: „Ceea ce nu vrei să ți se facă, nu fă nici tu altuia!”, maximă care a fost exprimată În diferite moduri
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
sensul lor tehnic). Decelăm, prin urmare, adevărul inerent celei de-a doua forme a Eticii care, dealtfel, conține pentru sine, singură sau În combinație cu prima, numărul cel mai mare de partizani. Respectul, nu doar pasiv ci și activ, al esenței spirituale a personalității, respect obligatoriu ca principiu pentru Înflorirea acesteia, constituie, așadar, adevăratul conținut al principiului etic, cel care, În forma sa, implică și universalitatea ce decurge din recunoașterea identității de esență a tuturor subiecților. De vreme ce omul aparține și regnului
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
Respectul, nu doar pasiv ci și activ, al esenței spirituale a personalității, respect obligatoriu ca principiu pentru Înflorirea acesteia, constituie, așadar, adevăratul conținut al principiului etic, cel care, În forma sa, implică și universalitatea ce decurge din recunoașterea identității de esență a tuturor subiecților. De vreme ce omul aparține și regnului natural, regula definită nu trebuie Înțeleasă de o manieră pur abstractă, ci trebuie completată ținând cont de Întreaga complexitate a ființei umane. Și asta pentru că ființa nu reprezintă numai spirit, ci și
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
dinăuntru, iar ea plasează elementul psihologic al actului În primul plan. Din contră, Dreptul consideră și evaluează mereu comportamentul mai multor subiecți deodată, Între care stabilește un raport (nu e posibilă existența dreptului fără un raport juridic). Urmărește, așadar, În esență, să determine sfera comportamentului posibil din diverse părți, adică limita pretențiilor reciproce posibile ale lor. Din cauză că limita se găsește obligatoriu În natura fizică, Dreptul se preocupă Înainte de toate de elementul fizic al acțiunilor umane și chiar pleacă de la acel punct
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
Astfel se Înțelege de ce se vorbește, În limbajul juriștilor, despre „personalitate juridică” și despre „suveranitate”. Totodată, Înțelegem de ce este dificil de a ne reprezenta un „stat non pozitiv”, În vreme ce, dimpotrivă, putem să ne reprezentăm foarte ușor dreptul ca fiind - În esența sa logică - net distinct de caracterul său pozitiv. Pozitivitatea dreptului, ca și pozitivitatea moralei nu trebuie să fie confundate cu idealitatea lor. În ambele forme ale socialității există o lege absolută a cărei validitate deontologică se Întinde mai presus de
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]