KorAP: Find »[drukola/base=excluziune & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...81 82 83 ...86 >

2,131 matches

Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424

socială mai mare” (Comisia Europeană, 2001). Rolul educației în contextul mai larg definit la Lisabona este de a susține o dezvoltare durabilă prin dezvoltarea capitalului uman, iar politicile de acces la educație sunt menite, pe de o parte, să reducă excluziunea socială și sărăcia și, pe de altă parte, să conducă la dezvoltarea socială la nivelul statelor membre. Obiective și priorități privind accesul la educație în Uniunea Europeană Obiective generale În cadrul Comisiei Europene și a Directoratului General pentru Educație și Cultură sunt

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
42). Printre provocările politicilor educaționale din țările membre ale Uniunii Europene se numără așadar reducerea dezavantajelor și asigurarea accesului la educație pentru grupurile defavorizate. Unele state membre urmăresc creșterea investițiilor în educație ca o soluție-cheie pentru prevenirea sărăciei și a excluziunii sociale pe termen lung. Acest lucru implică dezvoltarea unor intervenții efective încă de la o vârstă fragedă (în principal, printr-un sistem adecvat și comprehensiv de protecție a copilului), adaptarea sistemului educațional astfel încât școlile să răspundă cu succes la nevoile și

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
prea lent, în condițiile în care în România sistemul educațional a fost unul dintre cele mai centralizate din Europa. Obiectivele privind educația din PNAinc Planul sectorial privind educația prevăzut în PNAinc conține obiective de prevenire și absorbție a sărăciei și excluziunii sociale, specifice acestui domeniu, majoritatea fiind deja incluse, într-o formă mai mult sau mai puțin explicită, în strategiile și programele naționale aflate în curs de derulare. Astfel: referitor la problematica accesului la învățământul primar și gimnazial, strategia guvernamentală prevede

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
a oportunităților și rigorilor sistemului democratic. Acest tip de măsuri răspunde nevoilor segmentului de populație săracă de 18 ani și peste, care, așa cum am specificat și în secțiunea destinată politicilor educaționale europene, constituie un grup defavorizat cu risc crescut de excluziune socială. Prin adoptarea acestui tip de măsuri, se poate reuși atât o creștere a șanselor acestui segment de populație pe piața muncii, cât și o creștere a calității vieții copiilor provenind din astfel de familii, cu efecte asupra participării lor

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
de învățământ, București. HYPERLINK "http://www.edu.ro" www.edu.ro. MEC; IȘE, 2002, Învățământul rural din România. Condiții, probleme și strategii de dezvoltare, ediția a II-a, Editura MarLink, București. Neagu, Gabriela; Stoica, Laura; Surdu, Laura, 2004, „Educație și excluziune socială în societatea românească”, Calitatea Vieții, nr. 3-4, OECD, 2000, Analiza politicii naționale în domeniul educației, Copyright MEC; publicat inițial cu titlul Reviews of National policies for education: Romania, Copyright OECD, 2000. PNUD, 2001, Raportul Național al Dezvoltării Umane, România

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
doar spectatorii unor împliniri economice, sociale și culturale naționale, respectiv internaționale. În timp, distanța dintre spectatorii și beneficiarii dezvoltării a crescut până la a deveni de nedepășit prin forțe proprii într-un mediu concurențial. Dacă în spațiul național se vorbește despre excluziunea unor grupuri de indivizi din diferite domenii ale vieții sociale, dar mai ales de pe piața muncii, în context internațional există clasificări care grupează țările în funcție de diferiți indicatori ai bunăstării. În prezent, distanța dintre bogații și săracii lumii este atât de

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
societăților moderne dezvoltate pus în discuție și de Giddens (2001). Recursul la schemele private de asigurare, ca și retragerea din sfera publică a unui segment de privilegiați exprimă, în accepțiunea lui Lasch, preluată de Giddens, „revolta elitelor”, ca formă de excluziune voluntară a celor bogați de la viața și obiectivele societății. Giddens atrage, astfel, atenția asupra faptului că excluziunea socială se petrece la ambele capete ale distribuției veniturilor, cu efecte la fel de nedorite asupra dezvoltării societății. Rezultatul acestor retrageri este erodarea coeziunii sociale

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
și retragerea din sfera publică a unui segment de privilegiați exprimă, în accepțiunea lui Lasch, preluată de Giddens, „revolta elitelor”, ca formă de excluziune voluntară a celor bogați de la viața și obiectivele societății. Giddens atrage, astfel, atenția asupra faptului că excluziunea socială se petrece la ambele capete ale distribuției veniturilor, cu efecte la fel de nedorite asupra dezvoltării societății. Rezultatul acestor retrageri este erodarea coeziunii sociale. Interesul pentru cei cu venituri mari este de dată mult mai recentă în discursul obișnuit al guvernanților

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
primilor se regăsesc cei care văd în ea o modalitate de asigurare a unui nivel minimal acceptabil pentru „săracii ce lucrează” și menținerea forței de muncă cel mai înalt vulnerabilă pe piață în contact cu cerințele acesteia, prevenind, astfel, capcana excluziunii. Oponenții atrag atenția asupra faptului că există riscul de a reveni, astfel, la modelul de protecție socială de tip „legea săracilor” (Clark, 2000) și de a accentua caracterul stigmatizant al suportului social. Argumentul de fond al opozanților este faptul că

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
mare în cazul școlilor I-IV în care predomină elevii romi. Concluzii Secțiunea precedentă, care argumentează calitatea inferioară a educației în școlile cu un procent ridicat de elevi romi, constituie unul dintre pilonii considerării segregării școlare ca o formă de excluziune socială. Agentul excluziunii este, în acest caz, sistemul școlar, prin modalitățile de selecție a elevilor în școli sau în interiorul clasei. În măsura în care accesul la o educație de calitate este o condiție esențială a integrării sociale și o masură a includerii, segregarea

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
școlilor I-IV în care predomină elevii romi. Concluzii Secțiunea precedentă, care argumentează calitatea inferioară a educației în școlile cu un procent ridicat de elevi romi, constituie unul dintre pilonii considerării segregării școlare ca o formă de excluziune socială. Agentul excluziunii este, în acest caz, sistemul școlar, prin modalitățile de selecție a elevilor în școli sau în interiorul clasei. În măsura în care accesul la o educație de calitate este o condiție esențială a integrării sociale și o masură a includerii, segregarea în educație, prin

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
în școli sau în interiorul clasei. În măsura în care accesul la o educație de calitate este o condiție esențială a integrării sociale și o masură a includerii, segregarea în educație, prin calitatea inferioară a educației pe care o presupune, e o măsură a excluziunii sociale. Segregarea romilor în educație este o măsură a excluderii nu doar în relație cu circumstanțele actuale și standardele de viață ale copiilor romi, ci mai ales în legătură cu oportunitățile de a beneficia ulterior de o participare activă pe piața formală

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
ales în legătură cu oportunitățile de a beneficia ulterior de o participare activă pe piața formală a muncii, precum și în diverse sectoare ale vieții social-politice sau culturale. O altă linie de argumentație a modului în care segregarea în educația romilor conduce la excluziune socială are în vedere privarea de acces a romilor la rețele sociale care își pot dovedi utilitatea în accesul la slujbe sigure și bine plătite pe piața muncii. În acest sens, este știut faptul că rețelele sociale informale (foștii colegii

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
să aibă o participare deplină în diverse contexte ale vieții publice (spre exemplu, o petrecere a copiilor sau participarea la activități în afara școlii, împreună cu alți copii din școli nesegregate). În 1995, Silver (apud Sen, 2000, p. 7) include în lista excluziunii „respectul, împlinirea și înțelegerea”, dimensiuni excluzionare pe care segregarea în educație le face în mod clar evidente. Chiar înainte de această precizare privind dimensiunile excluziunii sociale, Adam Smith arată ca sentimentul de rușine vizavi de prezentarea în public este o masură

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
alți copii din școli nesegregate). În 1995, Silver (apud Sen, 2000, p. 7) include în lista excluziunii „respectul, împlinirea și înțelegerea”, dimensiuni excluzionare pe care segregarea în educație le face în mod clar evidente. Chiar înainte de această precizare privind dimensiunile excluziunii sociale, Adam Smith arată ca sentimentul de rușine vizavi de prezentarea în public este o masură a incapacității de a participa deplin la contextele de viață publică. Segregarea în educație este nu doar o formă de excluziune socială (din rațiunile

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
precizare privind dimensiunile excluziunii sociale, Adam Smith arată ca sentimentul de rușine vizavi de prezentarea în public este o masură a incapacității de a participa deplin la contextele de viață publică. Segregarea în educație este nu doar o formă de excluziune socială (din rațiunile descrise mai sus), ci și o formă de reproducere intergenerațională a excluziunii sociale prin transmiterea deprivărilor multiple condiționate de educație de la o generație la alta. Este probabil ca menținerea școlilor segregate pe termen scurt și mediu, să

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
în public este o masură a incapacității de a participa deplin la contextele de viață publică. Segregarea în educație este nu doar o formă de excluziune socială (din rațiunile descrise mai sus), ci și o formă de reproducere intergenerațională a excluziunii sociale prin transmiterea deprivărilor multiple condiționate de educație de la o generație la alta. Este probabil ca menținerea școlilor segregate pe termen scurt și mediu, să aibă în plan școlar o serie de consecințe negative: creșterea incidenței neșcolarizării pentru generațiile viitoare

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
unui nivel cât mai ridicat de dezagregare teritorială a datelor constituie un obiectiv important în statistica socială atât a Uniunii Europene, cât și a Organizației Națiunilor Unite: indicatorii incluziunii sociale, principalul instrument statistic de măsurare a nivelului de sărăcie și excluziune la nivelul țărilor Uniunii Europene, cuprind în setul comun un indicator de „coeziune regională”, iar pentru setul indicatorilor terțiari (cei specifici național) se recomandă înregistrarea disparităților intranaționale existente; Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului urmărite sub egida Organizației Națiunilor Unite sunt

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
evoluția fenomenului este monitorizată anual. Harta sărăciei (Pop et al., 2004), cea mai recentă contribuție în domeniu, analizează distribuția sărăciei gospodăriilor la nivel de localitate (combinând datele recensământului din 2002 cu cele de anchetă) și completează analiza cu indicatori de excluziune socială și cu o actualizare a indicelui dezvoltării comunitare. Studiu de caz - măsurarea incluziunii sociale la nivel european și în România Recent, a fost inclusă printre sistemele de măsurare în România și perspectiva incluziunii sociale promovată la nivel european. Uniunea Europeană

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
pe zi Transferuri sociale Ponderea transferurilor sociale (cu și fără pensii) în veniturile totale, sărăcie și sărăcie severă înainte de transferuri sociale (cu și fără pensii), raportul pensiilor față de salariul mediu și între pensii, în funcție de tipul pensiei, pensia reală Piața muncii Excluziunea de pe piața muncii Statutul ocupațional al populației, rata de activitate, rata de ocupare Șomaj înregistrat și somaj înregistrat de lungă durată Excluziunea persoanelor ocupate Câștig salarial real, persoane cu câștiguri salariale sub sau la nivelul salariului minim, populație ocupată în

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
și fără pensii), raportul pensiilor față de salariul mediu și între pensii, în funcție de tipul pensiei, pensia reală Piața muncii Excluziunea de pe piața muncii Statutul ocupațional al populației, rata de activitate, rata de ocupare Șomaj înregistrat și somaj înregistrat de lungă durată Excluziunea persoanelor ocupate Câștig salarial real, persoane cu câștiguri salariale sub sau la nivelul salariului minim, populație ocupată în agricultură, persoane care ocupă un loc de muncă inferior pregătirii profesionale Educație Participarea la educație Cuprindere în învățământ (total, obligatoriu și pe

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
un decalaj important între datele disponibile la nivel național (și, implicit, pentru comparațiile internaționale) și cele disponibile la nivel județean; sursele de date administrative nu oferă informații suficiente și relevante pentru obiectivele specifice ale măsurării, în acest caz pentru surprinderea excluziunii sociale; la toate nivelurile sunt utilizați aproape exclusiv (la nivel european) sau în totalitate (la nivel național și județean) indicatori obiectivi, în timp ce dimensiunea subiectivă nu este reprezentată. Dileme ale măsurării dezvoltării sociale Perspectiva asupra dezvoltării s-a lărgit treptat: dezvoltare

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
sisteme de indicatori, este de remarcat orientarea excesiv instrumentalistă, fără o teorie care să îi fundamenteze, preocuparea fiind doar de a colecta datele disponibile. Spre exemplu, sistemul de indicatori de incluziune socială este elaborat fără a oferi o definiție a excluziunii sociale. Specialiștii sunt orientați de obiectivul pragmatic de a elabora sisteme de indicatori care să constituie o contrapondere „obiectivă” la strategiile și programele decidenților politici. Orientarea instrumentalistă este criticată de cercetătorii cu o orientare mai teoretică, un exemplu fiind argumentația

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
mutual asupra definițiilor acestora. Legat de ultima cerință, necesitatea ca indicatorii să aibă o interpretare clară și normativă, adică să fie recunoscută ca semnificativă și să pară rezonabilă celor care îi folosesc, este accentuată de Tony Atkinson, autorul indicatorilor de excluziune socială la nivel european ADDIN EN.CITE <EndNote><Cite><Author>Panduru</Author><Year>2004</Year><RecNum>66</RecNum><record><rec-number>66</rec-number><ref-type name="Report">27</ref-type><contributors><authors><author>Filofteia Panduru</author><author>Maria Molna</author><author>Andreea Vasile

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
Duma</author><author><style face="normal" font="default" size="100%">Vlad Grigora</style><style face="normal" font="default" charset="238" size="100%">ș</style></author></authors></contributors><titles><title><style face="normal" font="default" charset="238" size="100%">Indicatori de excluziune/incluziune socială</style></title></titles><dates><year>2004 </year></dates><pub-location><style face="normal" font="default" size="100%">Bucure</style><style face="normal" font="default" charset="238" size="100%">ști</style></pub-location><publisher><style face="normal" font="default" size="100

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]