3,475 matches
-
dacă e ceva de spus, atunci scriitorul - interesat de politică - va ști să spună mai mult și mai bine decît politicianul. Aflat în proximitatea scriitorului, politicianul își dă seama - în această "zonă de interes" - că "de povestit"-ul poate fi exersat de un povestitor mai bun decît el, situație ce îl împinge de multe ori spre o acțiune pe care nu este în stare să o inițieze, să o definească și să o pună în operă așa cum ar cere natura lucrurilor
Politica de povestit by Olimpiu Nușfelean () [Corola-journal/Journalistic/16125_a_17450]
-
că intertextualitatea nu e departe de o asemenea abordare: o secvență cu nume de proprietar cunoscut e pusă în alt context și ținută să spună mai departe sau altfel decât a spus deja în textul originar. Jocul lui Grapini se exersează pe prozatori de toate calibrele, într-o democrație explicabilă și prin inocența celui instalat discret în marginalitate. Militar de carieră și licențiat în geografie, el este un remarcabil prozator, dar puțin acomodat cu forfota vieții literare, disciplinat și meticulos, cu
Proză pe teme date by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/4285_a_5610]
-
maximă precizie, permite secționarea precisă a vaselor de sânge și a nervilor și nu distruge țesuturile vecine zonei operate, potrivit digi24.ro. Aparatul cu care se realizează intervențiile chirurgicale la spitalul din Brașov este adus din Germania pentru ca medicii să exerseze această tehnică. Dacă rezultatele vor fi bune, spitalul îl va cumpăra cu 40.000 de euro.
Premieră medicală: Operații cu jet de apă by Florin Pupăză () [Corola-journal/Journalistic/63324_a_64649]
-
carte au o frumusețe literară în sine, iar unele sunt antologice, prin eleganța retoricii marțiale: " Nu ne preocupă prea mult reacțiile joase ale unor condeie de la care nu era de așteptat nimic bun, care, prin forța lucrurilor, sunt menite a exersa conștiincios ortografia neantului. Ele reprezintă muștele bâzâitoare din jurul valorilor mortificate prin tabuizare ori prin viclean amalgam. Ele înzestrează putreziciunea și duhoarea ei cu o agitată aparență de vitalitate. Dau aripi pestilenței și o umbră de glas descompunerii. Cine e, bunăoară
Cartea neagră a literaturii române by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17051_a_18376]
-
de la 1688 din Istoria... sa, pentru că astfel ,se ignoră faptul că textele religioase ne-au dat nu numai limba literară, care treptat, treptat, grație lor, se limpezește și se luminează, dar și pe cea artistică" (p. 13). Limbajul poetic se exersează și se perfecționează în psaltirile secolului al XVI-lea, iar reușitele lui anunță performanțele estetice ale poeziei române moderne (p. 14). Prima traducere cu adevărat artistică a psalmilor în literatura română aparține, cum bine se știe (faptul e notoriu), lui
Resursele psalmilor by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11457_a_12782]
-
șantierul scrierii Levantului. Conștient de impasul receptării, el revine de pe alte poziții pentru a sublinia ceea ce era știut de ceva vreme. Mai întâi, că opera lui este un tot și nu media unor proiecte ritualice. În al doilea rând, chiar dacă exersat în strategii postmoderniste, scrisul său se înșurubează în jurul unui adevăr. Că acest adevăr are la bază fetișizarea de care vorbeam mai devreme, aroganța solipsismului sau obsesia entropiei nu fac decât să determine complex noțiunea. Îngustată de numeroase lupte conceptuale, literatura
Insule pentru un imperiu by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4143_a_5468]
-
română/ iarnă 2012-2013), sub titlul Adu-ne cea mai bună șampanie!, găsim un admirabil text semnat de Ion Vianu. Sunt pagini de memorialistică despre condiția exilatului și, deopotrivă, pagini de fină analiză de caz, în care psihiatrul și scriitorul își exersează competența nu doar pe alți pacienți, ci și pe propria persoană, pusă și ea sub lupă: „A început un nou capitol din viața mea (odată cu exilul, n.n.), pe care, în optica îngustă a tinereții, l-am considerat, la un moment
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3849_a_5174]
-
destinate fățiș publicului, jurnalele care ne atrag atenția tot au, în țesătura lor, măcar un nod de resentiment. Chiar cei mai pașnici scriitori ajung să-și inventeze (dacă n-au la îndemână) inamici, concreți sau abstracți, numai ca să-și poată exersa în voie timidele latențe belicoase. Recitiți primul volum de sinteze postceaușiste al lui Dan C. Mihăilescu și veți găsi acolo, disimulată, o curată metafizică a morilor de vânt! De la această regulă facilă face în primul rând excepție Florin Manolescu. Nimic
Gemütlich by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6118_a_7443]
-
înglobator, gratifiant. 5. Cutia muzicală și virtuțile dezordinii în termenii aleși de Rogulski-educatorul, femeia este "une petite boîte à musique", iar el, mîna bărbătească necesară spre a pune în mișcare mecanismul. Cînd nu e atît de poet (sau vrea să exerseze, în spiritul profesiei sale "oficiale", aceea de profesor de istorie, formule poetice și mai prăfuite), Rogulski se mulțumește să-și numească "eleva": "porumbiță", "vrăbiuță" și să-i atribuie acțiunea de a "gunguri", ca și pe aceea de a se "umfla
Biciul lui Nietzsche pe femeia lui Breban by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15678_a_17003]
-
suplimentar și se fortifică prin acumulare. Din păcate, tot restul devine - cu un cuvânt exigent - rezidual și, prin aceasta, eliminabil. Se poate să fie vorba de o memorie oblică a prezentismului rusesc din anii 80 (definit de Mihail Epstein și exersat de Parșcikov, Mihail Aizenberg, Tatiana Șcerbina sau Nina Iskrenko). La aceștia, totul se reifică, totul se preschimbă în obiect palpabil și - în cele din urmă - totul poate fi reprezentat ca sumă infinită de perspective. Așa e construit întregul ciclu numit
Corectitudinea estetică by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8672_a_9997]
-
Ștefan Zeletin, E. Lovinescu, Tudor Vianu etc. - într-o întreagă colecție de "Cărți fundamentale ale culturii române". Biblia din 1688 a găsit la Iași un colectiv filologic foarte bun, nu doar pregătit de start pentru această misiune dificilă, dar deja exersat în domeniu, cu aplicații ce-l recomandau cu prisosință. Vasile Arvinte, principalul motor al inițiativei, a făcut studii filologice meticuloase asupra fiecăreia din primele cinci cărți ale Bibliei (Pentateuh-ul), pe măsură ce au fost editate în cinci volume la Editura Universității
Biblia 1688 by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11769_a_13094]
-
care au participat la ședința în care s-au înregistrat stenogramele PNL. La nivelul conducerii partidului este luată în calcul ipoteza unei campanii de compromitere a PNL și a președintelui Crin Antonescu, la Bruxelles. Campania este regizată după un scenariu exersat de mai multe ori în timpul regimului Băsescu. Atunci, se foloseau stenograme lansate ”pe surse” de către organele de anchetă, pentru a compromite imaginea adversarilor politici. Scoase din context și interpretate în cheie convenabilă de către ”presa independentă”, frazele respective deveneau ”dovezi” de
Stenogramele PNL, parte dintr-o campanie de intoxicare portocalie pentru Bruxelles by Ion Voicu, ionvoicu () [Corola-journal/Journalistic/37329_a_38654]
-
acceptat totul, pe care trecutul dintîi a lecuit-o de mîndrie și i-a scurtat pînă i-a desființat perioadele de doliu după iubiri, cel mai adesea, terminate prost, fiindcă trebuia, de fiecare dată, să se proptească într-un următorul, exersează, în fine, refuzul fățiș. Dintotdeauna, de fapt, s-a opus, luînd caruselul de amoruri drept un generator de energie subvitală, dar nevoind să-și amintească de Coralia, chiar dacă știe bine de unde s-o ia, începe să fie selectivă, și autoritară
Marele șarg by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11159_a_12484]
-
Și ele sporeau mereu". O fenomenologie personală a literaturii Adrian Marino n-a impus. N-a trăit „ideile" pentru că nu le-a putut produce la o anume altitudine, clasînd doar, în vrafuri impresionante, „ideile literare" preexistente. Erudiția i s-a exersat pe liniamente îndeajuns de cuminți, tot astfel cum „critica ideilor ideologice, politice", pe care o invoca în ultimul timp, n-a depășit cadrele unui iluminism, așa cum era și normal, adus întrucîtva la zi. În conflictul său, exponențial, cu G. Călinescu
Drama identității by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6150_a_7475]
-
Se vinde în America, costă 38 de dolari, iar creatorii îl laudă că îți ține obrajii în loc și nu-i lasă să cadă, dacă exersezi cu el suficient. După ce vezi reclama la Facial Flex nu crezi că vreo femeie ar fi în stare să se supună la așa ceva. Dar, iată, sunt o mulțime de femei care-și antrenează zilnic gura cu el. Dacă la început
Ce mai cumpără femeile: un aparat de înfrumuseţare odios. VIDEO () [Corola-journal/Journalistic/70220_a_71545]
-
citești Nașterea tragediei a lui Nietzsche pentru a găsi răspunsuri la dilemele și pseudo-dilemele care-l macină pe „comparatistul” amator năucit de dorința de limpezime. Cred că arta interpretativă muzicală seamănă cel mai mult cu formula în care m-am exersat eu însumi multă vreme - critica literară. A interpreta un text muzical e un act similar analizei critice: stabilești punți de legătură între punctul A al creației și punctul B al deslușirii sensurilor. Dirijorul, instrumentistul și cântărețul, asemenea criticului literar, răspund
Seara târziu, după spectacol by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/4562_a_5887]
-
așa cum, sub comuniști, mă încânta fiecare atac la care mă supuneau "Săptămâna" și "Luceafărul" - în lista celor bălăcăriți cu avânt, nu m-am ales decât cu o ură pe care-o presimt durabilă. Promit că, la rându-mi, o să-mi exersez memoria și voi ține minte acest interval în care o mână de intelectuali au preferat să devină anexele financiare ale unui turnător precum Sorin Roșca Stănescu. Rostind acest cuvânt, "turnător", am atins un punct de maximă vulnerabilitate al echipei ziarului
Noaptea Zilei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8833_a_10158]
-
mai mult, imitând toate relele unei lumi pe care au dărâmat-o. Fiindcă nerăbdarea lor n-are nimic revoluționar, dimpotrivă. Degeaba aria din Bellini, Suoni la trompa e intrepido, cu al său, foarte romantic, patria, vittoria e onor! Pură retorică, exersată prin camere de serviciu, încercând să câștige grațiile vreunei bucătărese. Și nu vorbele contează, cât meșteșugul lor, dovadă portretul pe care i-l face Rîmătorian iubitei Rezi, unde nici un epitet nu stă lângă regentul său. Acest vice-versa stilistic îl va
Oameni de prisos by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6094_a_7419]
-
peste alta, mi se pare că acest mărunt politician a cărui vervă îi depășește cu mult capacitățile de acțiune e un element dizolvant, în orice compoziție l-ai pune. Mi-l amintesc din perioada în care era membru PAC și exersa același rol fără partitură. Ajuns, nu se știe cum, pe o poziție de oarecare vizibilitate în PNL, Crin Antonescu își imaginează că-și poate permite orice. Există o expresie franțuzească despre situațiile în care indivizi de calibru mic se consderă
Partituri și roluri by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10094_a_11419]
-
fenomenul complex al existenței sale muritoare. Tot Rembrandt este acela care duce experimentul mai departe și, chiar dacă învăluie în mister trupul uman, ascunzându-l în clarobscur, cum spune același Erwin Kessler, în Lecția de anatomie face gestul public de a exersa prima incizie „istorică”, prin care corpul uman trebuie luat în stăpânire și pe dinlăuntrul său. Această pledoarie pro domo pentru descifrarea unor realități, tabuizate de religie, poate să fie poarta de luare în stăpânire a mecanismelor care produc ceea ce până
Lecția de anatomie pe Corpul supravegheat by Petre Tănăsoaica () [Corola-journal/Journalistic/5641_a_6966]
-
avea asupră-și o rangă!) doar când, în ianuarie 1990, am citit câteva texte ale poetului Cezar Ivănescu, în revista "Baricada". Scatologicul demențial, vulgaritatea inimaginabilă, pornografia deșănțată curgeau în valuri de sub pana unui poet ce (mi se păruse mie!) se exersase exclusiv într-o zonă a sentimentelor delicate și părea să trăiască în înaltele sfere spirituale. Lipsind câteva luni din țară, am descoperit, în toamna lui 1992, cât de mult avansase în România în domeniul "democratizării" limbajului. Torța cezarivănesciană fusese preluată
Dreptul la sinonimie by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17292_a_18617]
-
Luciditatea jocului Amândoi scriitorii, și Vladimir Nabokov și Shusaku Endo, recurg la jocul cu arhetipurile în deplină cunoștință de cauză. Și lor li se poate aplica metoda corelației relevante între pasiunea pentru dedublare din romane cu biografia interioară și interioară, exersată de Otto Rank în studiul amintit, asupra lui E.T.A. Hoffmann și Jean Paul, Maupassant și Poe, Dostoievski și alții. Criza de identitate, presiunea alterității n-au fost pentru cei doi doar moment sau etapă în evoluție, ci o constantă
Întâlnirea cu Dublul by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/7072_a_8397]
-
-i răsturna sistemul lui Arghezi, așa cum face cu Depărățeanu, e o investiție pe care Topîrceanu nu vrea și nici nu poate să o facă. Rămâne, atunci, la suprafață, în limitele unei parodii care nu mai e originală. Originale sunt celelalte, exersate pe pietre mai puțin tari, să spun așa, unde mesajul poeziei, nu doar sunetul ei, este asimilat și răstălmăcit. Prin asta se salvează, în fond, Topîrceanu din clenciurile unui gen minor. Pe care, însă, îl ilustrează cu un talent cu
La umbră by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/5272_a_6597]
-
de boală și încercând cu disperare so țină în frâu, Constantin Fântâneru înaintează pe două planuri năucitor de paralele. Pe de-o parte, o relatare amănunțită a gesturilor domestice ritmate după mișcările limbajului, pe care le însoțesc și le provoacă, exersând scrisul publicabil (alt cuvânt laitmotivic, semn al unei „frământări permanente”): „fără exhibiționism stilistic, narațiunea curge lentă, stârnind interesul prin ineditul experienței [...] lucruri trăite punct cu punct, secundă de secundă”. Aceste emoționante exerciții de normalitate, de integrare sunt subminate de rupturi
Un nume uitat by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/4689_a_6014]
-
unei antologii aniversare. Un compromis în plus, ce mai contează! (p. 450) E un fel de istovire a ființei în aceste cuvinte, ca și în altele unde autorul se privește cu durere din afara sa... Dar luciditatea față de sistemul totalitar se exersează și față de sine însuși în raportul umilitor ce-i este impus: " Mi-e greu să pactizez cu un asemenea tutore social, în contact cu el mă cuprinde instinctiv dezgustul, revolta. Dar totul se consumă în infernul din mine. Acolo se
Despre jurnalul lui Victor Felea by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15860_a_17185]