5,246 matches
-
Este o procedură de calcul mai rapidă decât „oblimin” și o recomand pentru situațiile în care avem baze de date mari. Interpretarea factorilortc "Interpretarea factorilor" Extracția soluției factoriale inițiale ne indică cea mai bună combinație liniară a variabilelor, în sensul explicării unei cantități cât mai mari de varianță în date. Primul factor poate fi deci înțeles ca fiind cea mai bună sumarizare a relațiilor liniare pe care le prezintă datele. Cel de-al doilea factor constituie cea de-a doua cea
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
cea mai bună sumarizare a relațiilor liniare pe care le prezintă datele. Cel de-al doilea factor constituie cea de-a doua cea mai bună combinație liniară de variabile, supusă condiției de ortogonalitate cu primul factor. El este obținut din explicarea proporției de varianță rămasă după ce primul factor a fost extras. În această situație, saturațiile factoriale, care ne indică gradul de corespondență între variabilă și factor, nu ne conduc întotdeauna la o interpretare clară a factorilor, nu ne spun ce reprezintă
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
validității și al încrederii datelor pentru fiecare variabilă poate fi un criteriu suplimentar pentru alegerea variabilei-surogat. Altă posibilitate este aceea de a construi scale sumate, în care ponderea variabilei în compoziția factorului va fi calculată în funcție de importanța contribuției sale la explicarea factorului. În cea de-a doua situație, vom calcula estimări ale scorurilor factoriale pentru obiectele din eșantion. Pentru a le obține, folosim datele originale (valorile pe care obiectele le iau pentru fiecare variabilă originală, sub formă standardizată) și rezultatele analizei
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
este necesar să se cunoască exactcomplianța acestuia. Participarea activă a pacientului la actul terapeutic presupune o atitudine cooperantă, o bună atenție și o bună memorie. Chiar și atunci când se fac mobilizări pasive ale unui segment, se solicită atenția pacientului prin explicarea acțiunii și exemplificarea ei (Vlad, 1971). Unii pacienți au defecte de memorie, au probleme emoționale sau atitudini negative față de tratament. În aceste situații tratamentul trebuie să fie atent supravegheat, chiar dacă teoretic ei se pot descurca singuri. Relația dintre KT și
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
de deplasare se remarcă nu numai prin conținutul activității sau al sistemului de mijloace selecționat, ci și prin structura relațiilor interpersonale pe care le promovează: • Sistemul de comunicare utilizat prin solicitare verbală sau non-verbală, în sensul folosirii mobilizărilor pasive, cu explicarea acțiunilor ce se efectuează, a eficienței acestora; implicarea pacientului în acțiune pe plan intuitiv și afectiv. • Reliefarea laturii formative manifestată prin opiniile critice sau laudative, ceea ce evidențiază autocontrolul din partea pacientului (Epuran, 1976). • Climatul psiho-afectiv în care acționează, în sensul modului
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
către Bruxelles), ci pe problemele asociate cu eficacitatea, legitimitatea și sustenabilitatea acțiunii politice colective asumată în această nouă ordine politică. De la crearea Comunității Economice, în 1950, și până la jumătatea deceniului nouă al secolului trecut, atenția teoreticienilor a fost concentrată pe explicarea procesului de integrare europeană. Alternativele cadrului teoretic, neofuncționalismul, liberalismul interguvernamental și istoricul instituționalismului care au fost dezvoltate, în special pe parcursul acelor ani (în particular în SUA) au fost strâns legate de dezbaterile din domeniul relațiilor internaționale. Procesul de construcție instituțională
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
aceea în care s-ar putea considera că relațiile dintre domeniul instituțional și domeniul de acțiune, în procesul de instituționalizare al Uniunii Europene, au potențialul de a deveni asimetrice, fragmentate și discontinue din cauza medierii instituțiilor naționale. În ultimii ani, la explicarea diferitelor aspecte referitoare la natura specifică a progreselor instituționale în Uniunea Europeană au contribuit o serie de combinații ale middle-range theories (Faludi, 2002), și, de asemenea, aducerea în atenție a rolului care a revenit rețelelor și comunităților epistemice în ultimii ani
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
care este cauza ființei, bunătății și a oricărei perfecțiuni În toate lucrurile: acestuia Îi spunem Dumnezeu”. La Descartes acesta va fi unul dintre argumentele hotărâtoare care Îl transformă pe Dumnezeu În principiu metafizic. Cea din urmă cale are În vedere explicarea armoniei universale, a scopului cosmic, la realizarea căruia concură Întreaga existență, dar care este cunoscut doar de către divinitate: „Vedem că unele lucruri lipsite de cugetare, precum corpurile naturale, acționează În vederea unui scop: cum apare din faptul că, totdeauna sau mai
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
că el e autorul a tot ce este sau ce poate fi, urmăm fără Îndoială cea mai bună metodă de care ne putem servi pentru a descoperi adevărul, dacă, de la cunoașterea pe care o avem despre natura sa, trecem la explicarea lucrurilor pe care le-a creat, și dacă Încercăm să deducem În același fel noțiuni ce se găsesc În mod firesc În sufletele noastre, Încât să avem o știință perfectă, adică să cunoaștem efectele prin cauzele lor. Dar, ca să o
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
mi se pare că le putem defini, În general, drept percepții, drept sentimente sau emoții ale sufletului, care sunt raportate În mod special la el și care sunt provocate, Întreținute și Întărite printr-o mișcare anume a spiritelor. ART. 28. Explicarea primei părți a acestei definiții Le putem denumi percepții În cazul În care ne servim În general de acest cuvânt, pentru a semnifica toate gândirile care nu sunt nici acțiuni ale sufletului sau voinței, Însă nu În cazul În care
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
adică tuturor trăirilor diferite pe care le are, el În special pentru că, dintre toate felurile de trăiri pe care le poate avea, nu există altele care să-l agite și să-l miște atât de puternic ca acestea. ART. 29. Explicarea ultimei părți a definiției Adaug ca ele se raportează În mod special la suflet, pentru a le distinge de alte sentimente, pe care le raportam fie la obiecte exterioare, cum sunt mirosurile, sunetele, culorile, fie la corpul nostru, cum sunt
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
Bibliografie 218 Cuvânt înaintetc "Cuvânt înainte" Sintagma pedagogie socială denumește o direcție importantă de cercetare, un curent care a marcat pedagogia de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX. Este teoria și concepția pedagogică ce propune înțelegerea și explicarea procesului educativ în funcție de fundalul istoric, social și cultural în care se desfășoară acesta, care urmărește transformarea și articularea individului la orientările valorice dominante și la contextul social concret; caracteristicile procesului de instruire pot fi explicate istoric și cultural și prin
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
comunităților locale ale poporului român, în special din mediul rural, pentru însușirea și exprimarea valorilor naționale și europene, a spiritului identității și solidarității naționale; să stimuleze cunoașterea drepturilor și a obligațiilor cetățenești, pentru formarea caracterelor integre, responsabile; să contribuie la explicarea credinței și moralei, la întărirea sentimentelor creștinești și a iubirii de adevăr, a toleranței. Acțiunile prin care se pot realiza aceste scopuri, se subliniază în Statutul Societății, sunt dezbaterile pe teme cultural-educaționale prin: conferințe, colocvii, mese rotunde, seminarii, simpozioane; cursuri
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
așa-numită „teorie a textelor locale” elaborată de Cross a fost primită cu entuziasm de către unii1, însă a stârnit în același timp și critici vehemente din partea altora 2. De fapt, Cross pleacă de la convingerea că doar o izolare geografică permite explicarea păstrării, de-a lungul secolelor, a mai multor tipuri textuale net distincte, dintre care unele au rămas stabile, iar altele au înmugurit în noi variante, armonizându-și pasajele paralele și modernizându-și atât ortografia, cât și gramatica. F.M. Cross reconstituie
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
la finalul primei părți se pune accentul Atnah, iar dacă versetul are trei părți, la sfârșitul primei părți se pune Segolta, iar la sfârșitul părții a doua Atnah. Plecând de la ideea dihotomiei textuale, Wickes 1 propune o altă metodă de explicare a principiilor care se află la baza plasării accentelor într-un verset, deși rămân multe locuri care prezintă excepții de la regulile generale. Potrivit teoriei lui Wickes, versetul este împărțit în două părți; aceste două părți, se împart, fiecare, la rândul
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
o atmosferă misterioasă, care nu este necesară. Prezentați participanților reportofonul la începutul discuției, ca o unealtă destinată înregistrării comentariilor tuturor. Evitați să acordați o atenție excesivă reportofonului. Uneori, moderatorul neexperimentat se va simți incomod în acest moment, poticnindu-se la explicarea motivului înregistrării și vorbind pe larg despre înregistrarea pe casetă. Fără să vrea, el creează astfel un mediu care împiedică libera circulație a informațiilor, din cauza atenției excesive acordate înregistrării. De obicei, este cel mai bine să menționați că faceți înregistrarea
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
ordinară (temperatura mediului), dar, de cele mai multe ori, pentru a arde combustibilul, trebuie adus la o temperatură ridicată, cel puțin egală cu temperatura sa de aprindere. Pentru exemplificarea procesului complex al arderii combustibililor se prezintă arderea gazelor naturale (gaz metan). Pentru explicarea procesului de ardere a combustibililor se propune evaluarea arderii combustibililor gazoși, respectiv a metanului<footnote Conform: Hütte, Manualul inginerului, 1947, volumul I, Editura AGIR, București, capitolul „Arderea”; Manualul inginerului chimist, 1972, volumul I, Editura Tehnică, București, capitolul „Combustia. Combustibili lichizi
Aplicaţii ecotehnologice : probleme, proiecte, studii de caz by Virginia Ciobotaru, Oana Cătălina Ţăpurică, Dumitru Smaranda, Corina Frăsineanu () [Corola-publishinghouse/Science/215_a_442]
-
a lucrării noastre a inclus și un CD, cuprinzând aplicații în Excel. Am decis ca în prezenta lucrare să punem accentul pe componenta interpretării rezultatelor numerice și pe luarea de decizii în baza acestora. Pentru cei interesați de exemplificarea și explicarea detaliată a aspectelor de calcul numeric, recomandăm lucrarea Finanțe corporative cu Excel, elaborată de prof. univ. dr. Ion Stancu și prof. univ. dr. Dumitra Stancu, publicată de asemenea de Editura Economică din București în 2012. În structurarea lucrării, am încercat
Management financiar Volumul I Diagnosticul financiar al companiei by Victor DRAGOTĂ, Laura OBREJA BRAȘOVEANU, Ingrid-Mihaela DRAGOTĂ () [Corola-publishinghouse/Science/198_a_286]
-
din „caietul” rămas în permanență închis pe masa lui. O explorare care urmează, de la distanță, propria explorare a lui Cioran, căci Cioran se caută, se descoperă, se instituie, mereu altul, în contradicție cu sine, negându-se chiar. Miza nu este explicarea, căci orice explicație înseamnă o simplificare, cât proiectarea în echivoc. Situarea în prezent și deopotrivă într-un timp al contemplării prezentului, asumarea sinelui și deopotrivă pulverizarea lui, iată traiectul continuu pe care se mișcă Cioran, într-un zig-zag care, pulverizând
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
conversie. c) Majorarea prin fuziunea a două sau mai multe societăți comerciale presupune că o societate comercială este absorbită de o alta, și se caracterizează prin faptul că societatea absorbantă își mărește capitalul social cu valoarea capitalului societății absorbite. Pentru explicarea procesului de fuziune se au în vedere următoarele elemente: − stabilirea raportului de schimb este necesară pentru remunerarea acționarilor/asociaților societății absorbite, adică pentru a îi despăgubi pe aceștia conform acțiunilor/părților sociale deținute în societatea care a fost absorbită. Valoarea
Contabilitate financiara by Adela BREUR, Mihai LESCONI-FRUMUSANU () [Corola-publishinghouse/Science/191_a_176]
-
suficient ca un model pentru risc și rentabilitate să specifice că o investiție este mai riscantă, și astfel ar trebuie să genereze rentabilitate mai ridicată, fără să ofere o estimare a acestei prime de risc; e) să funcționeze atât pentru explicarea rentabilității trecute, dar și pentru previzionarea rentabilității viitoare. Riscul poate fi: sistematic: reflectă impactul asupra rentabilității investiției date de evoluția generală a economiei sau pieței pe care se face investiția; specific: este caracteristic investiției realizate (determinat de managementul slab, calitatea
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
considerând toatecelelalte variabile constante (reciproca fiind valabilă)” (Downs, 1965). Această ipoteză nu afectează setul de obiective al birocraților, care poate fi foarte divers: de la putere la servirea interesului public. În cadrul acestui model, mediul extern organizației joacă un rol important în explicarea structurii interne și a comportamentului fiecărui birou. Mediul extern organizației este modelat astfel încât informația costă (este nevoie de timp, de efort și câteodată de bani pentru a obține informații și pentru a le înțelege sensul), decidenții au capacități limitate în ceea ce privește
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
imagini care ne trimit la Nichita Stănescu ("Laus Ptolemaei"). Concluzia e că zbaterea este inutilă, lumea se învârte într-un cerc închis. Jocul este însă amuzant, până când se face târziu, când jonglerul tată nu se mai întoarce. Se încearcă o explicare a mecanismului mișcării lumii. În poemele "Între stele", "Mecanică simplă", invocă mari creatori, Eminescu, Shakespeare, Dante așezați în unghiul reflecțiilor sale legate de relativitatea lumii acesteia: Fără îndoială, pământul/ Este o mare/ Popicărie". Volumul "Moartea ceasului" propune un "joc frumos
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
decît cele ale lui Monod. Am avut discuții interesante despre noțiunea de "bricolaj al evoluției", prin care Jacob anunța ceea ce va dezvolta Gérald Edelman în cartea sa Biologie de la conscience (Biologia conștiinței)21. François Jacob se orientase mai ales spre explicarea salturilor în evoluția ființelor vii: cum apăruse la un moment dat sexul? De ce în fond progresa evoluția prin bricolaje? Rămînea rezervat în ceea ce privea proiectul nostru general de a apropia știința și politica. Adopta poziții foarte prudente, chiar dacă în calitate de cetățean
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
medicii au fost destul de uimiți de tot ce aducea cibernetica în înțelegerea biologicului. Au existat cei care, asemenea lui Cossa, au renunțat la cibernetică, și cercetători precum Laborit, care au folosit-o ca pe un instrument de gîndire ce permitea explicarea, înțelegerea și intervenția în fenomenele biologice. După ce se în-țelegea mecanismul fiziologic, secvența de acțiuni care se produce cu scopul de a menține echilibrul biologic, se putea gîndi intervenția asupra unuia dintre factori pentru a-l modifica, a-l recupera sau
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]