9,869 matches
-
prin propria gândire și viață se arată altor minți și suflete? Cât de obligat este să facă și așa ceva? Câți ucenici poate avea un astfel de profesor? Să spunem de la bun Început că o atare dimensiune nu constituie un țel explicit al „fișei postului”, nu apare În competențele și „standardele” profesionale ale meseriei, nu poate fi cântărită și evaluată, ci este mai degrabă invocată de spiritele romantice, În luările de poziție mai eseistice sau poetice, și urmărită - chiar realizată - de puțini
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
momentului etc.). Vizitarea unor muzee sau secțiuni ale acestora să fie completată cu alte tipuri de evenimente cu o conotație culturală (pelerinaje religioase, conferințe științifice, Întruniri relevante etc.) care pot sparge „monotonia” turismului exclusiv artistic. Să se realizeze o joncțiune explicită, sub aspectul funcțiilor culturale, cu alte instituții care ar sta la baza unei cogestionări a capitalului artistic muzeal (cu școala, biserica, unele structuri comunitare etc.). Iar lista posibilelor soluții rămâne deschisă, pentru a ieși, totuși, cu ceva din muzee, și
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
mai deschise, mai indeterminate, trecând prin revizuirea arsenalului metodic și până la regândirea sistemelor de formare, a managementului resurselor antrenate, a formulelor de acreditare și validare a parcursurilor educative. Sub spectrul acestor revigorări apar noi studii, ce Își propun, În mod explicit, examinarea În detaliu a resurselor Învățării digitale, a valențelor formulelor de e-learning, a disponibilităților unui spațiu autogenerativ de informare și formare cu conotații didactice. Este vizat cu preponderență spațiul universitar de formare, comunitatea te tip academic, interferențele și restructurările posibile
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
pe același plan pe cei care au ceva de spus; preexistența unei baze afinitare atât la nivelul țintelor (buna Înțelegere, recunoașterea reciprocă, autopercepția obiectivă), cât și la nivelul conținutului valoric (de pildă, fondul creștin care „vertebrează” spațiul cultural european); recunoașterea explicită a scopului Întâlnirii de a deschide și perfecta punți de legătură, de a stabili strategii spirituale comune În fața unor evidente pericole (terorismul, consumerismul, disoluția valorică a lumii), și nu obținerea unui primat spiritual - sau, și mai rău, o acaparare/subordonare
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
Vă dați seama ce simt și În ce situație mă pun scriind acest text? 5.3. Învățământul superior românesc În perioada haretiană și problema calității Problema calității Învățământului superior la Începutul secolului XX În România nu era considerată o cerință explicită, ci o realitate implicită, difuză, la nivelul acțiunilor și practicilor de zi cu zi. Ea ținea de fiecare actor, de forul său interior, de harul unei chemări și responsabilitatea unei misii. Calitatea constituia o rezultantă a unui etos profesional ce
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
Întreprins direct, dar și prin ceea ce a sugerat, Spiru Haret a fost un model de acțiune, un deschizător de drumuri, un artizan al fireștilor moravuri, al lucrului chibzuit și bine făcut. Problema calității Învățământului superior nu se punea la modul explicit, ci implicit, difuz, prin acțiunile și practicile de zi cu zi. Ea ținea de fiecare actor, de forul său interior, de harul unei chemări și misii. Calitatea constituia o rezultantă a unui etos profesional care Încă funcționa firesc În lumea
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
obligatoriu. Ce se poate face În acest sens? În primul rând, o sesizare a factorilor de decizie În materie de politică educațională, pentru a revizui planul de Învățământ și programa pentru acest nivel prin stipularea expresă a unei componente moral-religioase explicite cu aceeași amplitudine ca și celelalte laturi educaționale existente. De altfel, sesizăm o slabă reprezentare a valorilor morale (care aproape lipsesc), eventualele trimiteri realizându-se În cadrul educației pentru societate. Este Îngrijorător faptul că activitățile de la grădiniță sunt centrate pe obiective
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
sale. Iar apelul la credință trebuie făcut nu numai prin intermediul unor discipline consacrate (religie, filozofie, psihologie sau literatură), ci și cu ocazia altor prilejuri consumate În spațiul educațional (extrasau perișcolare). Identitatea unei comunități de Învățare este Întreținută atât de valori explicite (limba de predare, referențialul cultural dominant), dar și prin elemente suplimentare ce caracterizează comunitatea respectivă (religia, mentalul colectiv). Climatul cultural, ca fundal al procesului educațional, este potențat și prin registrul religios. A exclude elementul de specificitate religioasă din cadrul acestui angrenaj
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
motiv că provenea dintr-o familie de chiaburi. De voie, de nevoie, a terminat mai târziu și deja profesând biologia la fără frecvență. Am făcut cu el, evident, științele naturii. De la zoologie până la anatomia și fiziologia omului. Într-o perspectivă explicit „științifică”, adică materialistă și ateistă. Un spirit exact, geometric, comprehensiv, rezumativ și la obiect. Nimic În plus, nimic În minus. Din ideile pe care ni le-a transmis nu-mi mai aduc aminte nimic. Cele mai multe lucruri care mi-au rămas
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
act? Aveam atât discipline „pure”, cât și „impure”, profesori onești, dar și prostănaci. Existau discipline prin excelență ideologice, dar și destule cursuri fără nici o legătură cu marxismul. Aveam parte și de paradoxuri: discipline ideologice prin titulatură, dar relativizate prin intervențiile explicite sau implicite ale unor profesori (culmea, la materialism istoric și chiar la socialism științific, profesorii sau asistenții lor „descoperind” motive sau antecedente ale acestor topici la antici sau moderni sau avansând critici subtextuale la adresa unor ideologi comuniști) sau discipline neutre
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
treaba lui: discuții profesionale, injoncțiuni acide la adresa unor stări de fapt sau colegi mai veroși, difuzarea noilor bancuri și bârfeli colegiale. Ba unii, plasați În ultimele bănci, mai și fumau. Prin peritext, mimică, freamătul sălii, dar și prin unele luări explicite de poziție (discursuri ostentative sau expresii cu dublu sens, exclamații sau completări „lămuritoare” din sală) se crea o atmosferă de bâlci, de stare neverosimilă de batjocură pentru o facultate ideologică prin excelență. Era modalitatea supremă de a contesta o ordine
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
sau erau duse la bun sfârșit cu prețul unor sacrificii deosebit de mari. Proaspătul absolvent era descumpănit. Se uita În jur și cerea sfaturi. Numai că, odată cu sfaturile primite, i se inculca și o anumită Îndoială, mai mult sau mai puțin explicită, suficientă pentru a atenua din eventualul elan inițial. Cu timpul, am Învățat că una se cerea, și alta trebuia făcut. Alăturându-se și lipsa de experiență, această situație făcea În așa fel Încât, uneori, tinerii profesori să fie cei dintâi
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
operativ la cunoștința forurilor române de decizie și să le grăbească pașii spre adoptarea unor măsuri de deschidere față de Republica Coreea. Astfel, la 16 decembrie 1972, am fost informat că "s-a hotărât", fără să se precizeze vreodată în mod explicit de către cine anume, că trebuie redactate și trimise tuturor misiunilor diplomatice și instituțiilor românești implicate și interesate în probleme de relații externe instrucțiuni privind modificarea atitudinii față de Republica Coreea și reprezentanții săi, sarcină care mi-a revenit mie. Adoptarea acestei
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
și convorbiri, inclusiv la președintele Kim Ir Sen, mese și recepții, depuneri de coroane, miting, spectacol de gală, vizite în provincie etc. Așa cum se va vedea în continuare, în convorbirile avute, cele două părți au evitat să abordeze în mod explicit "neînțelegerile" dintre ele din anii precedenți și s-au axat mai mult pe dorințe și perspective privind relațiile bilaterale. Interesant este că această vizită a prezentat interes chiar și pentru Washington, interes salutat imediat de autoritățile de la București. Astfel, încă
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
atenție rezervele românești exprimate prin consternare. În ce ne privește, chiar dacă existau germenii unei politici mai independente față de Moscova, cred că vizita la Moscova a fost momentul care a decis un curs politic nou pentru România, dificil, complicat, cu declarații explicite de independență în domeniul economic, cu voturi diferite la ONU în domeniul politic (1963) sau în strategia noii ordini economice (1964). În 1963, Gheorghiu-Dej comenta astfel experiența crizei în fața conducerii politice: "Sunt situații în care nu pot interveni, pentru că intervenind
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
egalității statelor, la care să fie supuse în aceeași măsură toate țările și care să nu deschidă porți pentru imixtiuni în treburile interne ale altor state". Este lesne de remarcat că, deși unele idei sunt formulate de o manieră mai explicită și într-un limbaj mai accentuat, poziția expusă de data aceasta public reprezenta, în substanța sa, o reluare a cerințelor de bază prezentate de delegația română la Consfătuirea Comitetului Politic Consultativ al Tratatului de la Varșovia, din ianuarie 1965. O mutație
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
arme, inclusiv a armei nucleare" (vezi pentru versiunea în limba română a Tratatului, Nicolae Ecobescu, coordonator, Dezarmarea. Documente, București, 1978, p.445-447. 15 Documents on Disarmament. 1963, p.254-255. 16 În ceea ce privește Statele Unite, recunoașterea Franței ca o putere nucleară a fost explicită în cuvântarea președintelui Kennedy din 26 iulie 1963, cum s-a menționat deja. Cu ocazia conferinței sale de presă din 1 august 1963, președintele Statelor Unite a mers chiar mai departe. Astfel, răspunzând întrebării: "Cu alte cuvinte, când a-ți spus
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
distruge. Arătând cum cineva poate obține ceva contra altcuiva, violența în media poate, de asemenea, hrăni sentimentul forței sau al vulnerabilității, în măsura în care ea înfățișează ierarhia socială” („Introducere”). Mai exact, ”definiția dată de George Gerbner și echipa sa cuprinde ansamblul «actelor explicite destinate să rănească sau să ucidă» și «exprimarea oricărei amenințări serioase (rănire sau moarte) împotriva unei ființe umane sau umanizate»: omucideri, violuri, răniri, tentative de omor, de viol, de rănire etc.” (Frau-Meigs, Jehel, 1997, p. 52). În 1972, G. Gerbner
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
supraexpunerea, televizionarea zilnică de peste patru ore), ci și de maniera de prezentare a violenței, de profilul receptorilor și de situație (dacă există sau nu ocazii de manifestare a violenței în viața reală). În ceea ce privește prezentarea violenței la televizor, o prezentare grafică, explicită, de aproape, bazată pe prim-planuri și planuri-detaliu sugestive (de exemplu, sânge, părți mutilate etc.) poate produce efecte nocive ale violenței televizuale, spre deosebire de o prezentare neexplicită, de la distanță, fără detalii. De asemenea, contează contextualizarea pozitivă sau nu a violenței din
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
privind modelele culturale de formare a gândirii sau de determinare a comportamentului. Funcția de socializare. Prin mesajele emise, mass-media inoculează receptorilor valorile, opiniile, concepțiile, convingerile, atitudinile, normele, regulile și stereotipurile acceptate în general de societate. Mass-media își asumă în mod explicit, un rol mai mare în socializarea indivizilor. Fiecare individ poate cunoaște și înțelege modul de viață și concepțiile celorlalți, marile probleme cu care se confruntă societatea, așteptările și aspirațiile acesteia. În acest mod, mass-media se afirmă și ca un veritabil
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
de bunuri destinate ocupării timpului liber. Funcția educativă. Alături de școală, mass-media ocupă un rol important în sistemul factorilor educativi, adăugând dimensiuni noi eforturilor generale de formare și dezvoltare a personalității umane. Aportul educativ este reprezentat în două moduri: implicit și explicit (Cerghit, 1972). Elementul educativ este implicat în realizarea informării, culturalizării sau socializării individului. În afara acestor posibilități educative spontane, eterogene, mass-media sunt utilizate pentru realizarea unei educații explicite, a unei acțiuni declarate în mod intenționat ca fiind educativă. Ereditate, mediu, educație
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
dezvoltare a personalității umane. Aportul educativ este reprezentat în două moduri: implicit și explicit (Cerghit, 1972). Elementul educativ este implicat în realizarea informării, culturalizării sau socializării individului. În afara acestor posibilități educative spontane, eterogene, mass-media sunt utilizate pentru realizarea unei educații explicite, a unei acțiuni declarate în mod intenționat ca fiind educativă. Ereditate, mediu, educație Se vorbește foarte mult despre puterea modelului atunci când un copil adoptă, prin imitație, un anumit comportament care i se pare foarte aproape de convingerile lui. Alegerile făcute de către
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
, revistă care a apărut la Iași între 1983 și 1985, cu o periodicitate oscilând între trimestrial și lunar; este editată ca „supliment de literatură pentru tineret” de revista „Convorbiri literare”. Redactor responsabil este Daniel Dimitriu. Fără un program explicit, publicația se arată interesată de tipărirea literaturii SF, fie aceasta originală sau tradusă. Începând cu numărul 1/1983 se inițiază publicarea romanului Patrula spațială de Cicerone Sbanțu. O povestire mai amplă este cea semnată de Vlad Fringhiu și Dan Merișca
ARGONAUT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285440_a_286769]
-
avut răgazul necesar, am fi revăzut studiile publicate de Barthes În 1959 și 1960 prin reviste (Critique, Annales, Les Lettres nouvelles). S-ar prea putea ca În Tricot à domicile sau În Pour une sociologie du vêtement să existe trimiteri explicite la dandysm. Mult mai ușor am ajuns Însă la un text de Roland Barthes care limpezește direct problema relației dandysmului cu moda: Le dandysme et la mode. Antologat de Emilien Carassus În mult citatul Le Mythe du dandy, micul eseu
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
bine imposibil. Satan se ridică Împotriva creatorului său, pentru că acesta a folosit forța ca să-l doboare. „Egalat În inteligență, spune Satan al lui Milton, el s-a ridicat deasupra egalilor săi prin forță”. Violența divină este, astfel, condamnată În mod explicit. Revoltatul se va distanța de acest Dumnezeu agresor și nedemn 1, „cu cât mai departe de el, cu atât mai bine”, și va avea În slujba lui toate forțele ostile ordinii divine. Prințul răului nu a ales această cale decât
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]