3,053 matches
-
imaginarului: aceea a extazului („sufletul cu voluptate În estaz adînc plutește”). Extazul atinge și pe Îngerii din rai („și se pare că s-aude prin a raiului cîntare / Pe-ale Îngerilor harpe lunecînd mărgăritare”), dar se Înțelege fără dificultate că extazul nu asociază nici aici cosmicul, metafizicul. Voluptatea rămîne atașată de bunurile raiului pămîntesc. Ele Întrețin buna dispoziție a sufletului, Întineresc spiritul, stimulează reveria. O reverie, trebuie să spunem, molatică, dezmierdătoare. O reverie a măsurii și a firescului. Limbajul ei este
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
des corps et de la matière, loin de ce qui divise et distingue, au-delà du malheur d’être soi et d’être deux dans l’amour même”. Îndrăgostitul din versurile lui Conachi se găsește mereu „În ceruri”, cunoaște o anumită formă de extaz, Însă extazul lui are o sursă precisă și aceasta nu-i de origine divină. Nota de senzualitate, care este puternică În poezia acestor boieri petrecăreți, trage serios amorul spre formele lui terestre. Slăvita ibovnică nu-i cu totul străină de
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
et de la matière, loin de ce qui divise et distingue, au-delà du malheur d’être soi et d’être deux dans l’amour même”. Îndrăgostitul din versurile lui Conachi se găsește mereu „În ceruri”, cunoaște o anumită formă de extaz, Însă extazul lui are o sursă precisă și aceasta nu-i de origine divină. Nota de senzualitate, care este puternică În poezia acestor boieri petrecăreți, trage serios amorul spre formele lui terestre. Slăvita ibovnică nu-i cu totul străină de o anumită
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
și Înalte. CÎnd și aceste supape nu mai funcționează, Îndrăgostitul Ieșitul. Leșinul este o moarte provizorie, o ieșire, pe termen scurt, din spațiul suferinței. O anticipare a adevăratei, ireversibilei dispariții. Leșinul intervine În clipe de depresiune și În clipe de extaz, În prezenți sau absența obiectului erotic. Formula Văcărescului (Alecu): „CÎnd nu te văz, am chinuri Iar cînd te văz leșinuri’’, este generală În poezia erotică a timpului și indică o suspectă complicitate În durere. Conachi cumulează Într-un poem (În lipsa
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Eugen Simion, critic la care luxurianța călinesciană a expresiei (paradis de metafore, cu unele inevitabile excese: „Lucrurile intră În poem purtate de o caleașca a sublimului”, sau: „Marea devine, astfel, la Bolintineanu o metaforă-cadru, o metaforă-matrice, spațiul imaginar În care extazul și moartea stau În aceeași barcă”) nu exclude detașarea, echilibrul, claritatea - de sorginte lovinesciană. O carte (atribute rare În critică!) luminoasă, caldă, solară, am spune „sudică”, scrisă cu plăcere, cu poftă - fără Îndoială una din cele mai frumoase cărți apărute
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
a jertfei. Complexul „amărîtă turturea”. Un scenariu erotic și un scenariu „scriptual”. II. Alecu Vdcdrescu. Un discurs Îndrăgostit la 1800. Poezia ca „trebuință”. Robia ca stare de grație. Petrecerea cu necazuri. Proba focului și proba discreției. „Miluirea” ca formă de extaz. Un „nu știu ce prea dulce” și inefabilul feminin. Vicleșugurile „simbadiei”. Triada lui Alecu: apa, verdeața și frumusețea. III. Nicolae Vdcdrescu. Spiritul auster și chibzuit al familiei. Un discurs moral bazat pe conceptul de orînduială firească. „Treaza plăcere” și iubirea moderată. Figura
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
mai înaltă ca un copilandru, își ținea capul vag dat pe spate, mâna dreaptă ridicată și piciorul stâng împins înainte. Părea că are ceva important de spus. O femeie disproporționat de mare în raport cu trupul firav al tribunului îl privea în extaz, păstrând doar o eșarfă peste coapse, dar uitând, în culmea admirației, să-și acopere sânii. Nu scrie ? întrebă Fandarac, cu aerul că nu-și mai pusese problema asta până acum. Sub lumina lunii, bronzul părea ca nou, fără vinișoarele verzui
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
era acoperită de ierburi și de tot felul de flori colorate, creasta-cocoșului, portolaci, coada-șoricelului, maci, margarete. Ce fel de anotimp o fi ăsta, ar fi trebuit să întrebe, văzând florile de primăvară deschizându- se alături de cele de toamnă. Dar în extazul care îl cuprinsese, călcând moale, ca pe un covor gros, nu era loc de nedumeriri. În fața atâtor lucruri neobișnuite, nimic nu îl mira mai puțin decât absența mirării. Așa și casa. Era la fel, cu tencuiala neîngrijită peste pereți înjghebați
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
lumină și foc dumnezeiesc, ce cuprinde întreg trupul și sufletul, aprinzând toate cele dinăuntru și transformându-le în lumină<footnote Pr. Prof. Dr. Ioan C. Teșu, op. cit., p. 162. footnote>.Adeseori experiența simțirii prezenței luminii se realizează în stare de extaz sau răpire, deasupra lumii acesteia materiale și imperfecte. Sfântul Simeon vorbește despre trei moduri de simțire a luminii dumnezeiești, în funcție de treapta duhovnicească a creștinului: 1. ascunderea luminii; 2. arătarea și vederea ei duhovnicească, în depărtare și 3. prezența ei în
EXPERIEREA LUMINII DUMNEZEIEŞTI LA SFÂNTUL SIMEON NOUL TEOLOG by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/141_a_174]
-
ce luptă cu patimile și urcă pe cărarea despătimirii, dobândirea ei este o promisiune, speranță și dorință, iar celor duhovnicești ea le vorbește în suflet, în inima lor curată<footnote Ibidem, p. 162. footnote>. Sfântul Simeon distinge două forme de extaz: un extaz al începătorilor exprimat uneori și prin fenomene psiho-fizice (experiența răpirii, a ieșirii din lumea prezentă și din grosimea trupului, suspendarea pentru un timp a facultăților umane) și un extaz al sfinților, la aceștia extazul luând forma unei uimiri
EXPERIEREA LUMINII DUMNEZEIEŞTI LA SFÂNTUL SIMEON NOUL TEOLOG by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/141_a_174]
-
cu patimile și urcă pe cărarea despătimirii, dobândirea ei este o promisiune, speranță și dorință, iar celor duhovnicești ea le vorbește în suflet, în inima lor curată<footnote Ibidem, p. 162. footnote>. Sfântul Simeon distinge două forme de extaz: un extaz al începătorilor exprimat uneori și prin fenomene psiho-fizice (experiența răpirii, a ieșirii din lumea prezentă și din grosimea trupului, suspendarea pentru un timp a facultăților umane) și un extaz al sfinților, la aceștia extazul luând forma unei uimiri duhovnicești<footnote
EXPERIEREA LUMINII DUMNEZEIEŞTI LA SFÂNTUL SIMEON NOUL TEOLOG by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/141_a_174]
-
p. 162. footnote>. Sfântul Simeon distinge două forme de extaz: un extaz al începătorilor exprimat uneori și prin fenomene psiho-fizice (experiența răpirii, a ieșirii din lumea prezentă și din grosimea trupului, suspendarea pentru un timp a facultăților umane) și un extaz al sfinților, la aceștia extazul luând forma unei uimiri duhovnicești<footnote Ibidem, p. 164. footnote>, a unei contemplări conștiente, senine și neîncetate a lui Dumnezeu<footnote Arhiepiscopul Basile Krivocheine, În lumina lui Hristos, p. 381. footnote>. Lumina mistuie semnele și
EXPERIEREA LUMINII DUMNEZEIEŞTI LA SFÂNTUL SIMEON NOUL TEOLOG by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/141_a_174]
-
distinge două forme de extaz: un extaz al începătorilor exprimat uneori și prin fenomene psiho-fizice (experiența răpirii, a ieșirii din lumea prezentă și din grosimea trupului, suspendarea pentru un timp a facultăților umane) și un extaz al sfinților, la aceștia extazul luând forma unei uimiri duhovnicești<footnote Ibidem, p. 164. footnote>, a unei contemplări conștiente, senine și neîncetate a lui Dumnezeu<footnote Arhiepiscopul Basile Krivocheine, În lumina lui Hristos, p. 381. footnote>. Lumina mistuie semnele și petele păcatului, arde în chip
EXPERIEREA LUMINII DUMNEZEIEŞTI LA SFÂNTUL SIMEON NOUL TEOLOG by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/141_a_174]
-
în suflet. Ea aduce sufletului o bucurie nemăsurată și o voioșie de negrăit, sufletul umplându-se de ea până la saturație. Fiind imaterială ea are efect, mai întâi, asupra intelectului (νοῦς), strălucind în el, iluminându-l, purificându-l, prinzându-l în extaz după Dumnezeu. Însă, toate mădularele trupului devin luminoase, și omul întreg este transfigurat. În manifestările ei de la început, lumina duce la pierderea cunoștinței, nu mai știi unde te afli nici dacă mai ești în trup sau nu<footnote Arhiepiscop B.
EXPERIEREA LUMINII DUMNEZEIEŞTI LA SFÂNTUL SIMEON NOUL TEOLOG by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/141_a_174]
-
Dacă mâncarea se răcea era reîncălzită și, dacă și așa rămânea neatinsă, era înlocuită cu alimente mai ușoare. Arhitectul ridica automat mâna în timpul lucrului și mânca fără a privi ce mănâncă, laconic și chiar ursuz și mut, până ce ieșea din extazul lui și redevenea sociabil. Indolenta așteptă puțin în sufragerie, mai strigă o dată: "Nu vii la masă?", apoi începu să mănânce singură. Arhitectul, cu totul preocupat, nu dădu nici o atenție faptului și nu remarcă deocamdată schimbările de mecanism din existența sa
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
unui prototip. Botticelli privi macheta cu o seriozitate perfectă, dovedind (după credința lui Ioanide, care-l observa la rîndu-i) o forță de disimulare nemaipomenită. Nici un mușchi nu tremura, pleoapele nu clipeau în semn de iritație internă. Botticelli părea într-un extaz calm și zise doar: G. Călinescu . - E foarte frumos! . - Ascultă, Botticelli, ție nu-ți place, spune drept. . - De ce să nu-mi placă? se miră Butoiescu. . - Asta nu știu! Dacă-mi spui de ce nu-ți place, părerea tae foarte utilă pentru
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
de a-și valorifica, fie și parțial, capacitățile, arhitectul a dobândit o psihologie curioasă, violent contradictorie. El trece brusc de la concentrări profunde, distanțări severe de prezent, la trăiri intense în cotidian. Calm, absent, de o sobrietate gravă, răpit parcă de extazul unei muzici a sferelor, eroul izbucnește neașteptat în țipete, acuzând, bunăoară, inocența doamnei Ioanide sau înfuriindu-se că oglinda e pătată de muște. Într-un timp, angajat în construirea unui imobil, arhitectul știe să alterneze savant voluptatea cerebrală a creatorului
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
demne, dar și persoane care nu cunosc acest cuvănt, care nu sunt recunoscătoare și binevoitoare. Cănd este demn de un lucru, de un sentiment sau de o vorbă, o apreciere, omul se măndrește, se bucură, ajunge într-o stare de extaz. De ce? Pentru că începe să înțeleagă cu adevărat expresia „demn de a fi om”. Astfel, demnitatea umană este indispensabilă existenței omenești precum apa și măncarea, inteligența, respectul, bunătatea, recunoștința, dreptatea și chiar răutatea. Însă omul nu trebuie să uite niciodată să
Demintatea umană. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Irina Georgiana Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2294]
-
atroce, din cauza unor tumori inoperabile), cărora pentru a le crea o stare de confort psihic, li s-au implantat electrozi cronici cu dispozitive de autostimulare. Aceștia relatează, că stimularea determină senzații de plăcere, de relaxare, dar numai rar, bucurie sau extaz. În acest mod în loc de a se administra droguri bolnavilor incurabili, prin tehnici neurochirurgicale de implantare a electrozilor cronici se poate realiza vindecarea senzorială a durerii boală urmând celei extrasenzoriale ulterior propusă în funcție de disponibilitățile medicale ale momentului. În orice caz, o
VII. Viziune fundamental nouă asupra sitemului limbic și a integrării centrale a durerii boală/fericirea plăcere. In: Fitoterapie clinică by Olga I Botez, Gabriela Anastasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2098]
-
neliniștește peste măsură. Marele Inchizitor știe că mulțimile nu pot îndura povara libertății. Frica, în toate nuanțele ei, conferă suflu strigătului mulțimii care se predă în brațele puterii absolute: Ceea ce doreai tu cu ardoare era o dragoste liberă, iar nu extazul unui rob fascinat de puterea ce i-a vărăt pe veci frica în oase. Dar și de astă dată ai greșit socotindu-i pe oameni mai presus de ceea ce se arată a fi în realitate, cănd ei nu sunt decăt
Dialogul cu libertatea. De la Marele Inchizitor la fragilul dizident. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Carmen Hudim () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2304]
-
se consumă intrapsihic. De asemenea, este de remarcat faptul că precum arată datele unor specialiști gelozia nu este orientată numai spre viitor; ea poate acționa și asupra trecutului. Termenul de gelozie retroactivă descrie "suferința care ne poate cuprinde atunci când întrevedem extazul împărtășit de partenerul nostru alături de cei sau de cele care ne-au precedat" (Lelord, André, 2003, p. 207)67. Ca semn de vitalitate limitată, gelozia nu are nimic nobil, ea nu alimentează și nu păstrează iubirea, ci provoacă o dezordine
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
bună dispoziție, veselie, ambianța plăcută, totul este posibil, iar autoaprecierea este ridicată. Este întâlnită în primul rând în stările de excitație maniacală endogenă sau exogenă, în intoxicațiile de alcool, cocaină, în demențele presenile și senile (în faza de debut). 2) Extazul, fiind este o stare particulară de bine, mulțumire, fericire trăită într-o postură contemplativă. Este întâlnită în schizofrenie, tulburările de personalitate, la oligofreni și în isterie. 3) Moria, apare tot ca o trăire pozitivă, din care lipsește tonalitatea și faptul
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
sunt doar ființe raționale, ci și ființe ale cărnii și emoțiilor. În cele mai multe interacțiuni cu obiectele sau cu alți oameni, corpul joacă un rol esențial. Prin intermediul corpului calificăm obiectele (și oamenii), după cum ele pro-voacă sau nu o emoție (îmbujorare, tremur, extaz, țipăt, oftat...). Dacă "sociologia corpului" nu are o adevărată bază instituțională (Berthelot, "Les sociologies et le corps", în Current sociology, vol. 33, nr. 2, 1985, sau David Le Breton, La Sociologie du corps, PUF, Paris, 2000, ed. I, 1992), unii
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
Astfel, despre ritm, el scrie: În ritm, trebuie să avem în vedere efectele lui: obsesia lui, felul cum îi urmărește pe cei care au fost impresionați. În rituri și practici, grupurile caută efectele fiziologice, psihologice și sociologice: activitatea, oboseala, excitația, extazul". Marcel Mauss, 1985, p. 301. Adaptăm aici perspectiva lui, adăugându-i dimensiunile axiologică și cognitivă. Trebuie notat, în trecere, că programul de cercetare enunțat de Heinich (1998 și 2001) se apropie foarte mult de această abordare pragmatistă a lui Mauss
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
vitalitate. Secolele al XVIII-lea al XIX-lea transformă nudul în motiv erotic. Astăzi, trăim epopeea corpului liber, poate prea liber. Nudul este frumos atunci când este cast și nu sugerează nimic mai mult în sinceritatea lui decât ideea trupului omenesc. Extazul fără dorință duce la conturarea relației dintre sentimentele estetice și morală. În secolul al XVI-lea, Veneția reprezenta una din culmile artei italiene. Tizian (1477-1576) glorifica frumusețea feminină, în culorile sale fiind cuprinsă ideea unei suveranități somptuoase și dominatoare. Frumoasele
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]