2,882 matches
-
cele mai renumite producții simboliste de la sfârșitul secolului și unele tomuri disparate din O mie și una de nopți de Burton, Heptameronul Reginei Margot, Decameronul, Contele Lucanor, Calila și Dimna, ca și poveștile fraților Grimm. Nu mi-au scăpat nici Fabulele lui Esop, adnotate chiar de mâna lui Nierenstein. Medeiro mi-a Îngăduit să explorez sertarele mesei de lucru. Am dedicat activității două după-amieze. Puține lucruri voi spune cu privire la manuscrisele pe care le-am transcris, căci Editura Șpalteta tocmai le-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
de sub samar, samarele, șorțurile de piele și desăgile care formează in extenso volumul? Chez Loomis, În schimb, titlul e Însăși opera. Cititorul observă, minunându-se, coincidența riguroasă a ambelor elemente. Textul lui Prici constă, verbi gratia, numai din vorba Prici. Fabula, epitetul, metafora, personajele, așteptarea, rima, aliterația, pledoariile sociale, turnul de fildeș, literatura angajată, realismul, originalitatea, servila imitare a clasicilor, Însăși sintaxa au fost din plin depășite. După socoteala malignă a unui critic, mai puțin versat În literatură decât În aritmetică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
după cum sună adagiul latin: Magna est veritas et provalebit. Să ne preparăm, deci, pentru greaua lovitură*. Lui Newton i se atribuie legenda de duzină cu mărul a cărui cădere i-ar fi sugerat descoperirea legii gravității; doctorului Baralt, pantoful inversat. Fabulele pretind că eroul nostru, nerăbdător să o asculte pe Moffo În Traviata, s-a Îmbrăcat cu atâta grabă, Încât a pus piciorul drept În pantoful stâng și, desigur, piciorul stâng În pantoful drept. Această dureroasă distribuție, care l-a Împiedicat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
Teatrului Foarte Nou vântură, pe post de antecedent, doi precursori: drama Patimilor de Oberammergau, actualizată de plugari bavarezi, și reprezentațiile multitudinare, autentic populare, cu Wilhelm Tell, care cuprind cantoane și lacuri, chiar pe locurile unde s-a petrecut mult vânturata fabulă istorică. Alții, și mai Învechiți, au urcat până la breslele care, În Evul Mediu, reprezentau istoria universală pe căruțe rustice, Încredințând Arca lui Noe oamenilor mării, iar pregătirea Cinei celei de Taină, bucătarilor contemporani. Chiar dacă veridice, toate acestea nu umbresc numele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
dă furie. Chestia am văzut-o nașpa, Ustáriz, da pă ultima sută dă metri soarta m-a scutit să halesc pilula aia amară. Cárdenas nu venea ca leterat, ci ca studinte amator dă mașini filmatoare. Anche dă doamna Mariana, după fabula care a vrut să ne-o bage Între sprâncene prăpăditu dă Farfarello intrusu. Măndel i-am esplicat până m-am ostenit (că aveam decât chef să trag la moment o sforăială În patu cușcă) că comunicarea lui n-avea bază
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
un călător care tomna picase dă la Remedios, un cuoco negru de la Popolare etcetera - a ajunsără să-mi zică, pă separatelea, că nu văzuse În veața lor cutie poștală cu gură și că să nu mă las amețit d-așa fabule. Cutia poștală argentineană, au repetat, ie o erecție sigură, masivă, una și fără cavitate. A tret să accept chestia. Am priceput că noile generații - domnu cu bivolii, poștașu - au văzut În mine un Învechit d-ăia care aduc vorba dă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
treceau direct din plic la linotip și nu mă oboseam să văd nici măcar dacă erau În proză sau În versuri. Te rog să mă crezi: arhiva mea tezaurizează un exemplar În care se repetă de două sau trei ori aceeași fabulă, copiată din Iriarte și semnată contradictoriu. Reclame la Ceai Sol și la Mate Gato alternau gratuit cu restul colaborărilor, fără să lipsească nici unul din versulețele pe care șomerii le lasă la toaletă. Apăreau și nume de femei demne de cea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
Căsătorie la Academia de Poliție”. „Era de așteptat ca doi tineri vivanți, serioși și profunzi să se căsătorească.” Ba nu era de așteptat deloc, de obicei se căsătoresc tinerii mai puțin vivanți, mai molîi. Un nostalgic definitiv cretin, citează o fabulă i-a apucat pe toți Grigore Alexandrescu , isprăvindu-și nenorocirea de articol cu o „factură pshiho-morală-scorpionică”. Prin aceasta se dă de Înțeles că scorpionul Îl roagă pe cățel să-l treacă rîul, dar undeva, pe la mijlocul apei, primul Îl mușcă pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
român care nu știe nici măcar să scrie muie pe peretele toaletei (scrie cu cratimă). Coelho a găsit doar o schemă de succes: unu, scrie cît se poate de clar, să priceapă fraza cetitoriul neobișnuit, doi, subiectele sînt un soi de fabule - care-au plăcut dintotdeauna - și trei, picură constant infime doze din gîndirea taoistă, hindusă, arabă. Rezultatul: oamenii rămîn cu senzația că li s-a dat acces la marea cultură. Evident că făpturi de zonă VIP cumpără un metru cub de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
la chilipir, la agoniseală și care n-au nici un simț artistic! Totuși, trebuie să mergem! suspină Greierele-dregător. Trebuie să ne conformăm oficialei poftiri a neamului furnicilor, deoarece, asupra fiecăruia dintre noi, grevează ancestralul împrumut de grăunțe, pomenit, până azi, în fabula acelui cronicar, La Fontaine, pe care o învață școlarii cei mai mici. În timp ce temperamentele colerice îl acuzau, prin cârciumile pline de fum, pe Greierele-dregător de dramatizare voluntară, ziarele de dimineață și cele de seară deja exaltau miraculoasa sensibilitate a neamului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
suveran“ în timpul revoluției de la 1848, director al Eforiei Spitalelor Civile, director al cultelor, membru al Comisiei Centrale de la Focșani. Opera sa literară este redusă, dar a avut o rezonanță deosebită în romantismul românesc. A fost deosebit de înzestrat pentru epistolă și fabulă și a avut meritul că a intuit raporturi sociale tipice. A fost cel mai important precursor muntean al lui M. Eminescu și unul dintre cei mai interesanți poeți ai primei jumătăți a secolului al XIX-lea. Este autorul cunoscutelor fabule
Agenda2005-47-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284407_a_285736]
-
fabulă și a avut meritul că a intuit raporturi sociale tipice. A fost cel mai important precursor muntean al lui M. Eminescu și unul dintre cei mai interesanți poeți ai primei jumătăți a secolului al XIX-lea. Este autorul cunoscutelor fabule „Boul și vițelul“, „Câinele și cățelul“, ,„Dreptatea leului“, „Toporul și pădurea“. calendar multiconfesional BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ 20 noiembrie - Duminica a 26-a după Rusalii. Înainteprăznuirea Intrării în Biserică a Maicii Domnului; Sf. Grigorie Decapolitul; Sf. Mc. Dasie; Sf. Ierarh Proclu
Agenda2005-47-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284407_a_285736]
-
Eminescu - eseul - un studiu în care autorul își expune un punct de vedere personal asupra unei probleme filozofice, științifice, literare, artistice și în care talentul literar are uneori o pondere mai mare decât rigoarea științifică; Exemplu: Pseudo-kynegetikos de Al. Odobescu - fabula - specie a genului epic, alegorică, în proză sau în versuri, în care personajele sunt animale, plante, lucruri (puse în situații omenești) și din care se desprinde o morală; Exemplu: Lupul și mielul de La Fontaine; Boul și vițelul de Gr. Alexandrescu
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
și a unor specii literare, ca, de pildă, tragicul și tragedia sau comicul și comedia. Totuși, categoriile estetice au o cuprindere mai largă decât speciile literare, întrucât putem întâlni tragicul și în romane, poeme, etc., sau comicul în schițe, nuvele, fabule, romane și altele. În evoluția curentelor literare, putem remarca predilecția pentru unele sau altele dintre categoriile estetice. De exemplu, romantismul reconsideră urâtul și grotescul, categorii negate de clasicism. Frumosul este categoria estetică fundamentală, caracterizată prin armonia dintre conținut și formă
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
și socială, precum și în artă. Ca și tragicul, comicul presupune cu necesitate prezența omului. Fr. Rabelais afirma că "râsul este propriu omului”. Unele aspecte din natură sunt comice numai în măsura în care amintesc aspecte similare din viața oamenilor. Pe aceasta se bazează fabulele, în care animalele sau plantele prezintă în mod deghizat defecte umane. Astfel, boul din fabula lui Grigore Alexandrescu, Boul și vițelul, provoacă râsul, simbolizând prostia și îngâmfarea, caracteristice omului, și nu animalelor. Din definiția comicului, au rezultat izvoarele lui. Unul
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
Rabelais afirma că "râsul este propriu omului”. Unele aspecte din natură sunt comice numai în măsura în care amintesc aspecte similare din viața oamenilor. Pe aceasta se bazează fabulele, în care animalele sau plantele prezintă în mod deghizat defecte umane. Astfel, boul din fabula lui Grigore Alexandrescu, Boul și vițelul, provoacă râsul, simbolizând prostia și îngâmfarea, caracteristice omului, și nu animalelor. Din definiția comicului, au rezultat izvoarele lui. Unul din cele mai frecvente îl constituie contrastul dintre esență și aparență, dintre fond și formă
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
prin râs. Prezent în creațiile literare din diferite epoci, comicul de caracter este dominant în clasicism. Vicii cracteristice oamenilor din toate timpurile, ca avariția, ipocrizia, parvenitismul, semidoctismul, îngâmfarea, nedreptatea, sunt denunțate în comediile lui Moliere ( Avarul, Tartuffe, Burghezul gentilom), în fabulele lui La Fontaine ( Lupul și mielul, Lupul și câinele) și Grigore Alexandrescu (Boul și vițelul, Câinele și cățelul). Cele mai frecvente modalități de manifestare a comicului sunt: satiricul, ironia, sarcsmul, grotescul și umorul. Satiricul apare ca o formă de ridiculizare
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
ilustrată în mod magistral de Horatius, Marțial sau Juvenal) până la Boileau, Voltaire, Grigore Alexandrescu sau Mihai Eminescu. Satiricul nu se limitează însă la cadrul satirei, ci apare și în diverse alte specii literare ca momente și atitudini. În comedie, epigramă, fabulă, epistolă, parodie, roman, schiță etc. În cunoscutele Scrisori eminesciene, satiricul îmbracă forme variate, îndreptate împotriva unor moravuri caracteristice epocii, pe care poetul le-a înfierat. Scrisoarea II se deschide cu o suită de interogații retorice care pregătesc izbucnirea satirei împotriva
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
mult timp încoace. Tocmai băieții cei mai blegi și mai târzii la minte, cari se strecură sau nu se strecură cu chiu cu vai prin școalele secundare, au norocul de a pleca în străinătate, de unde se întorc ca vițelul din fabulă, adecă mai blegi - dar cu titluri și cu aspirațiuni nemărginite. Cea dîntîi aspirațiune a acestor tineri plini de speranță este o zestre de 10 - 20000 de galbeni; a doua, deputăția; a treia, funcțiunile înalte ale statului și, în fine, fotoliul
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
ar fi decât pretextul cerințelor puterilor, iar cauza adevărată ar fi cea materială, a intereselor lor politice. Atunci însă, chiar admițând art. 44, adică înlăturînd pretextul, am fi departe de a fi înlăturat cauza și am rămâne tot în cazul fabulei despre lup și miel, adică tot noi la vale și tot noi am turbura apa. Pretexte se vor găsi așadar pentru a acoperi o cauză nedreaptă, căci pretextele bune pentru cauze rele sânt foarte ieftene în lumea aceasta. Întorcîndu-ne la
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
altă parte ni se părea cu neputință ca lumea diplomatică a Europei să fie atât de rău informată, ca consulii cari rezidă la noi, reprezentând atâtea puteri, să aibă toți vederi atât [de] puțin venețiene încît să contribuie a întări fabula despre persecuțiunile religioase din România. În vremea în care ambasadorii se ocupau numai cu intrigile de la curte și-ncolo n-aveau nici habar de starea poporului în mijlocul căruia trăiau, o asemenea colosală mistificațiune ar fi fost, de nu scuzabilă, totuși
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
limpede cestiunile zilei să fie în cestiunea evreilor jertfa unei mistificațiuni. Din capul locului n-am crezut-o aceasta; de la început am susținut deci că diplomația europeană cunoaște prea bine stările de lucruri de la noi, ca ea nu poate crede fabulele născocite de Alianță despre persecuțiuni religioase, că o lume întreagă nu poate fi indusă în eroare de presa evreiască și semievreiască din centrele Europei. Din această aserțiune a noastră a rezultat apoi pentru noi credința înrădăcinată că cestiunea nu poate
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
ar fi decât pretextul cerințelor puterilor, iar cauza adevărată ar fi cea materială a intereselor lor politice. Atunci însă, chiar admițând art. 44, adică înlăturînd pretextul, am fi departe de a fi înlăturat cauza și am rămâne tot în cazul fabulei despre lup și miel - adică tot noi la vale și tot noi am turbura apa. Pretexte se vor găsi așadar pentru a acoperi o cauză nedreaptă, căci pretextele bune pentru cauze rele sânt foarte ieftine în lumea aceasta. Întorcîndu-ne la
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
ilustrul partid al Centrului a recunoscut asemenea pe d-nul Epureanu de șef al său. În no. său de 31 mai 1879 "Presa" scrie asupra alegerii prezidentului Senatului: Dar, cunoscîndu-se declarațiunea P. S. Sale (Mitropolitului), pe care unii o comparau cu fabula vulpei care, neputând ajunge la struguri, [î]i găsea acri, a trebuit ca și opozițiunea (deci și d-nul Boerescu cu ai săi) să pună un alt candidat la prezidenție, și acest candidat a fost d. M. K. Epureanu. Tot
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
capitole de teorie, pasaje întregi de istorie literară erau decupate dintre coperți, cu râvnă, abnegație și spirit de disciplină. Unele cărți deja nu se mai comandau, studenții știau ce-i așteaptă: Larousse-ul fusese făcut ferfeniță, din Eco lipseau capitolele despre fabulă, iar prin Crohmălniceanu băgai pumnul și-l scoteai pe partea cealaltă. Studioși, tinerii ucenici literați xeroxau fasciculele, le ajutau să ajungă de la un an la altul, cu tot cu smângăleli și-adnotări, ca un roman haiducesc cu peripeții: Budulea Taichii trona în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]