4,085 matches
-
totodată femeiască, numindu-l stăpîn peste toate viețuitoarele. Constatînd că toate acestea sînt bune, Dumnezeu se odihnește pentru o zi. Capitolul al doilea al Genezei provine dintr-o cu totul altă sursă și implică o versiune diferită și contradictorie asupra facerii lumii. Adam este creat din țărînă și animat de suflarea lui Dumnezeu (2:7). Dumnezeu face grădina orientală a Paradisului, cu Pomul Vieții și Pomul Cunoașterii (2:8-9). Adam este dus În Eden (2:15) și i se poruncește să
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
atent; băiețel; bărbătos; bărbăție; blînd; blugi; brațe; brav; bucurie; burlac; capricios; capul familiei; casă; cavaler; cămașă; centură; concurență; conducere; copii; copilărie; costum; credincios; cuceritor; cunoștință; curaj; curajos; curiozitate; cuțit; decent; demn; dezinteres; dispreț; domn; dor; dormitoare; drag; entuziasm; etern; exemplar; facere; fain; fata; față; făt; Făt-Frumos; ființă ciudată; flirt; floare; fost; fotbal; fotbalist; fraier; frumusețe; gagicar; gaj; galant; gay; Gigel; greu; greutăți; harnic; hotărît; imaturitate; indiferență; individ; integru; inteligență; interesant; iubitor; începător; întîlnire; înțelegere; jumătate; junior; laș; luptător; mamă; masculinitate; mașini
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
bunătate (15); frumos (14); perfect (14); făcut (11); corect (10); excelent (9); plăcut (8); sănătate (8); faptă (7); liniște (7); acasă (6); în regulă (6); bine (5); bunăstare (5); da (5); super (5); de tot (5); cald (4); credință (4); facere (4); fericit (4); împlinire (4); de acord (3); ajutor (3); comod (3); face (3); fapte (3); good (3); înțelegere (3); mereu (3); pace (3); plăcere (3); ușor (3); zîmbet (3); acceptabil (2); adevăr (2); bani (2); foarte bine (2); bunăvoință
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
frumusețe (12); capodoperă (11); meșter (11); talent (11); fantezie (10); om (10); frumoasă (9); inspirație (9); noutate (8); reușită (8); inteligență (7); idee (6); creator (5); divină (5); muncă (5); sculptură (5); artistică (4); compunere (4); creativ (4); credință (4); facere (4); lucrare (4); muză (4); nou (4); populară (4); bucurie (3); bună (3); carte (3); gîndire (3); haine (3); literară (3); lume (3); mare (3); minune (3); mîndrie (3); modă (3); muzică (3); pămînt (3); plăcere (3); produs (3); realizare
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
lecții (3); liniște (3); a meșteri (3); mișcare (3); muncitor (3); ocupat (3); pace (3); spune (3); vrea (3); a ajuta (2); carte (2); ce (2); a crea (2); curățenie (2); da (2); dă (2); dragoste (2); a efectua (2); facere (2); înfăptui (2); înțelept (2); întocmește (2); întocmi (2); lucrare (2); lucruri (2); mama (2); merge (2); meșterește (2); minuni (2); naște (2); se ocupă (2); poate (2); a putea (2); rău (2); rezultat (2); sport (2); totul (2); și
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
bunăvoie; bune; cadru; capăt; care; carte; cercetaș; cert; cinstit; comerț; consecințe; constatat; conștient; copil; corect; corupție; cot; crud; culpa; curajos; curs; dată; datorită; demn; destin; determina; dialog; dispreț; documentar; drum; dureros; efectiv; el; energie; eroică; eroism; examen; executare; exemplu; existență; facere; a face ceva; făcătură; făcut deja; deja făcut; fals; fapt; faptă și răsplată; faptele omului; floare; folositor; fond; furt; glob; din greșeală; gust; haină; hoț; hotărît; impunere; incertitudine; indiscutabil; infinit; informație; infractor; instantaneu; interes; istorie; a împlini; încercare; încredere; îndoielnic
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
bunic; burta mare; a se bucura; cezariană; chimie; ciclicitate; ciclul vieții; concepe; concepție; continuitate; copie; creață; curaj; a da ființă; da viață; dare de viață; dă naștere; a dăinui; demografie; departe; devenire; dragoste; eveniment; evoluție; exista; a exista; existență; fabrica; facere; farmec; făt; fecior; o fetiță; forță; frică; grea; idei; ied; iese; Iisus; a iniția; iscă; istorie; iubită; ivește; a ivi; împlinire; un înger; înmulțire; însufleți; învesti; a lua viață; mame; maternitate; maturitate; mic; miel; minunat; muncește; a muri; nasol; natalitate
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
bebe (3); creație (3); dar (3); frumusețe (3); miracol (3); o nouă viață (3); puritate (3); renaștere (3); speranță (3); suflet (3); șansă (3); viața (3); zi (3); a da viață (2); bine (2); botez (2); chin (2); Crăciun (2); facere (2); fată (2); fătat (2); iubire (2); împlinire (2); loc (2); maternitate (2); moașă (2); naște (2); noutate (2); perpetuare (2); prematură (2); proces (2); pui (2); sacru (2); țipăt (2); ușor (2); venire (2); zămislire (2); 9 luni; acasă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
bătaie; bilă; bou; boxer; brad; brățară; bucurie; cai putere; cai; caracter; cocaină; confort; constrîngere; convingere; creștin; culturism; curajos; cuvînt; dar; declin; deplină; deplinătate; deschis; determinare; dictator; dimineața; director; divin; dîrz; dominare; domnie; dumnezeiască; dușmănie; eficiență; efort; egalitate; enervant; enormă; erou; facere; familie; fără; financiară; fizică; fudul; gladiator; glas; glorie; grad; gras; gura tîrgului; guvern; harnic; hărnicie; hoție; ignoranță; iluzie; indestructibil; indulgentă; inima; interesant; izbîndă; înălțător; înălțime; încredere în sine; încrezător; îndrăzneală; înțelegere; înțelepciune; învățat; învestitură; jos; kilogram; kw; laș; Lăpușneanu; lebădă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); zor (2); activ; acuzație; agitații; aglomerat; ascuns; baie; bine făcut; bunica; caiete; calculator; în casă; chestie; chestiune; chin; cîmp; clacă; comunicat de presă; concediu; concentrare; construcție; copil; creativ; creier; cumsecade; curte; decizie; demn; deschidere; dorm; echipă; energie; a face; facere; familie; de folos; frumoasă; furt; gospodină; grabă; grădină; greblă; guvernămînt; household duties; importantă; importanță; îngustă; învățat; lemn; liber; lopată; lovi; a lucra; lucrare; lucru, de lucru; ocupație; mătură; a menține; meșteșugar; mincinos; mîine; mînă; de mîntuială; motivație; mult; prea multă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
cunoscute în domeniu. Reducerea cheltuielilor cu materialele pe elemente de activitate constituie un obiectiv important pentru toate societățile. Indicatorul cel mai relevant pentru analiza eficienței utilizării cheltuielilor cu materialele este „Cheltuieli cu materialele la 1.000 de lei cifră de faceri”, după caz, poate fi și „Cheltuieli cu materialele la 1.000 de lei venituri din exploatare”. Din modelul prezentat rezultă că mărimea cheltuielilor materiale pe unitatea de produs este dependentă de consumul specific (cs) și de prețul de aprovizionare pe
Analiza economică şi financiară a activităţii întreprinderii - De la intuiţie la ştiinţă by Anca Maria HRISTEA () [Corola-publishinghouse/Science/213_a_429]
-
a cărților biblice și procesul integrării lor în canonul scripturistic ține, într-o oarecare măsură, și de un anumit context „educațional”3. Tora, „învățătura prin excelență”, nu prevede doar ce trebuie să facă (sau să nu facă) un evreu; la Facerea 1-10, Tora prezintă o veritabilă lecție de cosmologie, antropologie, zoologie și geografie. Nu numai regii și preoții, dar și profeții și înțelepții se dedicau studium-ului, susținând „doctrine” care erau, în același timp, adevărate „norme”. Toate acestea aveau loc în școlile
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
ale Pentateuhului. După o perioadă în care se traduce Pentateuhul în varianta LXX, când textul se caracteriza printr-o oarecare fluiditate, a urmat o perioadă de uniformitate graduală, în care apare și textul masoretic. Problema relativei cronologii a genealogiilor de la Facerea 5 și 11, în varianta masoretică, samariteană și LXX, rămâne încă nerezolvată; toate trei reprezintă recenzii diferite ale originalului ebraic, neputându-se stabili cu certitudine care este greșită și care este corectă. În plus, trebuie spus că fiecare dintre aceste
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
beton, vă spun doar atât: de aici vă inspirați când stabiliți complementaritatea factorilor de producție! Și știm că nu e de glumit cu asta. În plus, în aceste tomuri găsiți toată înțelepciunea culinară acumulată de gospodine generație după generație, de la facerea lumii și până în zilele noastre. Deși e o carte, nu se ține în bibliotecă. Bucătăria este locul în care o folosiți, acolo trebuie să o și păstrați, undeva la loc de cinste. Eu am deja două dulapuri burdușite cu asemenea
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
locuit de Dumnezeu: „Să fii locuit de Dumnezeu Ă antipodul blestemului” (I, 291). A avea o misiune, a trăi pentru o idee e exact același lucru. În fine, cum vom vedea, Cioran trăiește cu regretul participării active, dinamice, energice la facerea lumii, dar nostalgia își arată nu o dată chipul senin-întunecat: simpla amintire a propriei angajări în ceva îi produce aproape frisoane de admirație. Iată-l întreg pe Cioran în această succesiune de afirmații contradictorii. Pe de o parte, afirmă: „Orice credință
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
să producă, să se manifeste, să fie Ă le înțeleg din ce în ce mai puțin. Energia lor mă depășește, dar nu le invidiez. Ele nu știu ce fac...” (II, 9). Cel mai adesea, însă, Cioran nu ajunge la acest orgoliu și interpretează neparticiparea sa la facerea lumii mai simplu, ca pe o neputință. Așa cum uneori este atras de energiile elementare, alteori e cucerit de spiritele măcinate de sterilitate. O spune explicit într-un loc (cf. I, 37), dar există momente când înțelege sterilitatea tocmai ca pe
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
Câți imbecili și câți nebuni am putut să admir! / Când mă gândesc la trecutul meu, mă copleșește rușinea. Atâtea entuziasme care mă descalifică” (III, 78). Nu-i vorbă, așa cum am văzut, are în permanență nostalgia acțiunii, a participării energice la facerea sau desfacerea lumii. Vorbește la un moment dat, întâmplător, mărturisește el, despre Ștefan cel Mare. Când e întrebat cine este Ștefan cel Mare, spune: „Un Napoleon român” (III, 87). Are, deci, nostalgia lui Napoleon, dar îl admiră, cum știm, pe
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
Or, asta era, așa, o chestie în sine! Așa, ca să fii mare! Dar pentru ce și pentru cine și față de cine să fii mare?! Ei, și atunci bătrînul, ca să-și poată însuși propria mărime, hop, i-a venit ideea cu facerea lumii. Și a făcut lumea aceea care să-l atingă, să-l vadă, să-l știe... Abia atunci a știut și el că e mare! Pînă atunci fusese numai unic. Și mare. Dar singur (după o scurtă pauză)... Măi Ștefane
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
cei îndoliați când se întorceau de la mormânt. În legendele românești, apa este un element pre-existențial care a dat naștere pământului, vieții în general.132 În mitologia românească se poate vorbi de o adevărată tipologie a apei care stă la baza "facerii", "creației", dar și a "desfacerii", "descântecului". Astfel, complementaritatea apă vie-apă învietoare / apă moartă apă întrupătoare reclădește umanul din temelii (în basme), prevestind desăvârșirea parcursului inițiatic. În schimb, apa moartă, în mentalitatea tradițională, are și conotații negative, la construirea unei fântâni
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
complementaritatea apă vie-apă învietoare / apă moartă apă întrupătoare reclădește umanul din temelii (în basme), prevestind desăvârșirea parcursului inițiatic. În schimb, apa moartă, în mentalitatea tradițională, are și conotații negative, la construirea unei fântâni sau în ritualul de înmormântare. Astfel, la facerea puțurilor, apa vie e apa care curge sau țâșnește din pământ, apa moartă e apa murdară căci ea e a diavolului 133, iar, la înmormântare, "după ce îngroapă un mort, apa ce o aveai în vadră, în casă, să o verși
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
da o aripă i-a luat Dumnezeu, că era prea tare. Sfârșitul lumei are să fie cu vânt, atunci are să fie vântul așa de mare, că va face una dealul cu valea și toate cele se vor prăpădi."167 Părtaș la facerea și desfacerea lumii, vântul devine hierofanie: "Vântul e duhul lui Dumnezeu. Vântul e gândul lui Dumnezeu. Vântul e Sfântul Ion"168; "Vântul e sfânt, e tare bun. Pe dânsul e pacat să-l blastămi; ba încă când auzi că vâjâie
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
are propriul destin. Este "adevăratul ochi al pământului"184, apa este "sângele pământului" și "viața pământului" 185, formând împreună "schema fundamentală a materialității": "Pământul frământat cu apă este (...) schema fundamentală a materialității" 186. În mitologia românească, în unele variante despre facerea lumii, cele 4 elemente primordiale apa, pământul, focul, aerul pun temelie universului, învestind ontologic increatul: "Pământul stă pe apă, de unde și credința că de aceea izvorăște apă când săpăm în pământ; pământul e așezat pe apă, iar cerul ca o
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
apă când săpăm în pământ; pământul e așezat pe apă, iar cerul ca o umbrelă deasupra lui; alții cred că pământul e așezat pe apă, apa pe foc și focul pe voia lui Dumnezeu."187 Într-o altă versiune despre facerea lumii, din interacțiunea elementelor primordiale se naște, mai întâi, forța malefică, Nefârtatul Dumnezeu există, fără a fi crea sau făcut: "Dintâi și-ntâi, atârna în aer, purtat de vânt, un munte, din vârful căruia ieșea foc. Din focul acesta, suflat
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Ca merii, ca perii, / În timpul primăverii / Și ca toamna cea bogată / Și de toate-ndestulată."165 Aceeași contopire ființială dintre om și cosmos o întâlnim și în ceremonialul de trecere. Aici, cosmicul devine o metaforă a umanului, metamorfoza fiind posibilă în urma facerii și desfacerii legăturilor ritualice: "A nostru tânăr împărat / Fiind foarte însetat / La un izvor s-a aplecat / Și setea și-a `stâmpărat.../ Dar când s-a sculat în picioare / A zărit lângă o floare / O urmă de căprioară, / Ce s-
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
se celebrau Saturnaliile și Calendele romane, ilustrează o făptură sacră care simbolizează "timpul creator", ceea ce romanii numeau tempus factum. În mitologia geto-dacă, această făptură mitică a fost reprezentată printr-un strămoș care simboliza echilibrul lumii într-un timp inițiatic, al facerilor și desfacerilor, în momentul hierofanic al timpului mitic de la solstițiul de iarnă, reprezentând "capul de an" sau "răstimpul" dintre doi ani. Cultul strămoșilor și moșilor s-a îmbinat cu acest cult al soarelui, astfel că mitologia gerontolatrică a devenit consubtanțială
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]