2,704 matches
-
despre care doar citim. A existat și va exista întotdeauna, la nivel conceptual, dorința de coborâre sau căOătorie în străfundurile condiției umane, utilizând, fie „microscopul”, fie „aeroplanul”, cum stilizat se exprimă Ernesto Sábato într-un eseu al său, Scriitorul și fantasmele lui. Nu știm dacă la Dan Plăeșu a primat „pasiunea politică” sau „pasiunea națională”, cert este că prozatorul a vrut să-și protejeze protagoniștii, fără durități, figuri maltratate, suferințe nemeritate sau înfrângeri de aripi geniale. Esențializând, merită a preciza că
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
alții, poate chiar majoritatea, s-au convins de existența lui și însuși faptul că în vocabular există termenul de destin, este o dovadă în acest sens A face o afirmație spunând că toți acești oameni se înșeală și cred în fantasme, ar fi o greșeală. Mai curând este credibilă afirmația că cei care nu cred în destin, explică totul prin întâmplare. Evident că există multe întâmplări în viața omului, dar când același fel de întâmplări se repetă mereu, at unci este
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
1, aș putea, cred, să-l și contrazic! Cred că adevărata literatură care merită scrisă este viața. De fapt, pentru mine e mai simplu, că se amestecă, nu disting la modul serios între ele, cum nu disting între "realitate" și "fantasme". Distincțiile acestea au pentru mine doar un simplu rol de orientare, cât să nu mă rătăcesc când traversez strada ori să mă înec atunci când înot! De altfel, toată "Literatura, ce poveste!" este scrisă în funcție de această mică teologie personală, de uz
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
care Jean Starobinski calificase preocuparea lui de Saussure pentru existența unei structuri ascunse a versului latin, e o "formă de sub formă". Psihanaliza vine aici să furnizeze conceptul care să traducă fluxul melodramatic subteran care străbate literatura lovinesciană: "în loc să reproducă o fantasmă brută după regulile stabilite de un cod artistic precis, imită o fantasmă deja romanțată" (Marthe Robert). Evident, nu e vorba de un scenariu al traumei, de un "complex", ci de posibilitatea de obiectivare a unor funcții psihice, de a proiecta
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
ascunse a versului latin, e o "formă de sub formă". Psihanaliza vine aici să furnizeze conceptul care să traducă fluxul melodramatic subteran care străbate literatura lovinesciană: "în loc să reproducă o fantasmă brută după regulile stabilite de un cod artistic precis, imită o fantasmă deja romanțată" (Marthe Robert). Evident, nu e vorba de un scenariu al traumei, de un "complex", ci de posibilitatea de obiectivare a unor funcții psihice, de a proiecta realitatea în baza unor scheme repetitive și modelatoare. O fantasmă deja romanțată
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
imită o fantasmă deja romanțată" (Marthe Robert). Evident, nu e vorba de un scenariu al traumei, de un "complex", ci de posibilitatea de obiectivare a unor funcții psihice, de a proiecta realitatea în baza unor scheme repetitive și modelatoare. O fantasmă deja romanțată" adică o reprezentare a vieții care poartă în ea germeni structuranți, în care se găsesc prin anticipație relațiile, rolurile și schemele narative. Înainte de a scrie un roman al triunghiului amoros în care naivul Eminescu e concurat la inima
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
teatrului modern nu a urmat preceptele constrângătorului ideal estetic trasat de gânditorul elin, scriindu-se, dimpotrivă, sub semnul "întoarcerii refulatului", adică al acelor forme "vulgare" de expresie făcute să răspundă principiului plăcerii și să satisfacă (imaginar) dorințele cele mai ascunse, fantasmele irepresibile ale inconștientului. Pentru a respecta adevărul istoric, trebuie totuși să-i recunoaștem lui Aristotel și meritul de a fi intuit uimitor de exact evoluția genului, de vreme ce considerațiile din Poetica sa, deși se raportează la un model ideal de tragedie
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
dat din tot corpul "de fiorul iubirii". Nereușind nici în biserică să se reculeagă, bărbatul mai încearcă o dată să-și găsească liniștea, de data aceasta în sânul călduros al naturii-mamă, ca tot omul modern, alienat de civilizație. În zadar însă. Fantasma erotică se amplifică halucinant, și nu doar în forma previzibilă a unor imagini plastice, referitoare la "trup" (golful părea "rotund ca sânul și șoldurile ei"), ci și în maniera, infinit mai insinuantă, a percepțiilor sonore, muzicale, desemnând "sufletul" (apa mării
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
a soluționa fără pic de efort, după niște procedee prestabilite, ecuația vieții interioare. De altfel, prin chiar geneza și poetica sa de natură melodramatică, romanul lovinescian corespunde întru totul categoriei "romanului începuturilor", adică acelui "gen oedipian" care, "în loc să reproducă o fantasmă brută după regulile stabilite de un cod artistic precis, imită o fantasmă deja romanțată (s.n.), o schiță de povestire care nu este numai izvorul inepuizabil al viitoarelor istorii, ci singura convenție a cărei constrângere o acceptă"153. În viziunea lui
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
interioare. De altfel, prin chiar geneza și poetica sa de natură melodramatică, romanul lovinescian corespunde întru totul categoriei "romanului începuturilor", adică acelui "gen oedipian" care, "în loc să reproducă o fantasmă brută după regulile stabilite de un cod artistic precis, imită o fantasmă deja romanțată (s.n.), o schiță de povestire care nu este numai izvorul inepuizabil al viitoarelor istorii, ci singura convenție a cărei constrângere o acceptă"153. În viziunea lui Lovinescu, romanul apare deci ca o structură mobilă, configurată prin amplificarea neîngrădită
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
psihic) făcute să genereze, la rândul său, forma exterioară, dimensiunea estetică stricto sensu. În cazul romanului, această "formă a conținutului" e melodramatică/ psihologică par excellence, fiindcă orice reprezentare ficțională se construiește pe un tipar teatral (id est pe "imitația unei fantasme deja romanțate"), melodrama constituindu-se, după cum afirmă cercetătorii cei mai credibili, ca o "precondiție de natură semiotică a romanului"154. Nu întâmplător, analizând scrierile de tinerețe ale lui Lovinescu (nuvelele, piesa de teatru), am evidențiat predilecția sa pentru dramatizare, manifestată
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
prin conservarea unui anumit tip de construcție epică (intriga stereotipă, "triunghiul" ca situație dramatică sui generis); 2. pe de altă parte, prin faptul că amplifică, pe baza unui proces de transfer dinspre planul "conținutului" psihic spre forma exterioară (estetică), acea "fantasmă deja romanțată" desemnată drept "formă a conținutului" romanesc în genere. În mod natural, la originea primului roman lovinescian pare să fi stat, ca și în celelalte cazuri, mai puțin fantezia descătușată și mai mult experiența personală, de ordin (auto)biografic
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
metodei sale de lucru descrise mai sus, metodă tributară, la rându-i, imaginației melodramatice care-l îndemna să "romanțeze" documentul, istoria, evenimențialul. Ținând cont și de observațiile privind procesul de transpunere și exteriorizare a "formei conținutului" (adică a "ficțiunii elementare"/ "fantasmei deja romanțate" supuse analizei, pe urmele lui Freud, de către Marthe Robert), rezultă că, la rigoare, putem "citi" toate romanele criticului într-unul singur în unul și același roman care, după cum el însuși mărturisea, "mă citește pe mine, aproape autobiografic". Relativizarea
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
pe care îl parcurge mortul pînă ajunge în fața judecătorului divin și este repartizat, apoi, în lumea pașnică a fericiților. Spre deosebire de Cartea tibetană, pot fi semnalate unele elemente epice; iar geografia funerară apare mai bine conturată, divinitățile invocate nu sunt simple fantasme ale individului, ci chipuri prestigioase, bine cunoscute în panteonul vechiului Egipt. În Cartea tibetană, mortul nu are deloc personalitate; el se lasă dirijat, prin cuvinte, de guru; egipteanul are inițiativă și intră singur în rol. Cunoaște traseul, chiar punctele mai
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
fantastică menită să le întrețină speranța în momente în care simțeau că alunecă în derizoriul anonimatului, în gloata oprimată. Pentru Șerban Vodă Cantacuzinul acum însemna anul 1690, pe care n-a apucat să-l vadă. De la el febra plăsmuirii de fantasme s-a întins și la alții și iată, se pare chiar sultanul Ahmed al III-lea stăpânitorul Constantinopolului se consideră singur urmaș legitim al bazileilor bizantini. Chiar și Petru al Rusiei, unicul împărat ortodox încoronat, își revendică dreptul de a
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
constructului cultural al grupului în care se dezvoltă. Sînt verosimile în măsura în care reactivează voința de a crede în ele și memoria grupului care le primește. În fine, lipsa de familiaritate cu conținutul și personajele implicate într-un zvon favorizează proiecția de ,,fantasme'' sau de ideologii care exprimă căutări reziduale de sens. În această direcție, Jean-Noël Kapferer reia exemplul studiului lui Edgar Morin și al colaboratorilor săi asupra Zvonului din Orléans. În concluzie, cuvintele și-au pierdut referentul fizic: nu mai trimit decît
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
privitoare la psihologia politică a maselor (cf. Freud, 1939; Moscovici, in Jodelet, 1989a). Dar raporturile între RS și teoriile filosofului vienez nu se opresc la această dimensiune (cf. Kaës, 1976, sau in Jodelet, 1989a, sau Mannoni, 1998, pp. 15-20). Funcțiile fantasmelor și ale imagourilor în economia impulsurilor, statutul colectiv al inconștientului, legătura între agregare și identificarea cu modele culturale sau cu lideri sînt tot atîtea încrucișări teoretice între RS și abordarea psihanalitică. 2.2.2. Gîndire ,,sălbatică'', bricolaj și interacționism simbolic
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
fără restricții, selecții, fără cenzură pe conținut sau formă. Povestirea unui vis, a unui lapsus sau a unei situații de viață cotidiană este o formă inductoare a unui lanț asociativ și a unor reprezentări ce emană din inconștient, precum "fanteziile", "fantasmele", "imagourile", "condensări", "fi-gurări", "deplasări", "elaborări secundare". Plecînd tocmai de la aceste "semne" și "figuri" mai mult sau mai puțin mascate, terapeutul și pacientul vor începe să interacționeze. Karl Gustav Jung folosește și el teste de asociere verbală, dezvoltate în paralel de
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
125, 223, 257-258 Dispersie a informației, 74-75 Dispozitiv monografic, 143-151 Distorsiune cognitivă, 57, 75, 108, 193, 245 E Elemente funcționale/ normative/descriptive/prioritare/ adjuncte 131-135, 208-212 Epidemiologie, 67 Etnometodă, 45, 88, 137, 271 Experimentare, 19, 53, 90, 118-119, 195 F Fantasmă, 29, 42, 164 Figură, 153-161, 164, 171, 216, 244-245, 283, 286 Focalizare, 74-75 G Grup (configurare a), 80-83, 160, 228 H Habitus, 69 Hipnoză, 37, 149, 164 I Identitate (funcție a), 16, 54, 65, 80, 83, 90, 93, 115-116, 225
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
Într-o parte s-au adunat apele dezghețului. În cealalaltă parte prăpăstii și sihlă. Deci peste luncă, la limpeziș, unde stau desfășurate oști: asta e cheia de război a acelei zile. Însă, prin pâcla dimineții, pe când coloanele se angajau cătră fantasme, oastea proaspăt gătită a Voievodului lovi în trei locuri din coastă și dindărăt. Acest atac principal, dat cu putere și repegiune, trebuia astfel călăuzit încât să rupă, deșteptând spaimele mulțimii. Au rămas înomoliți în mlaștină bivolii cu bombardele. Șiragurile învălmășite
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
Să comparăm, de exemplu, următoarele descrieri de locuri: c) Dincolo de formele rotunde sau țepoase din adîncimea care ne înconjoară, plantații nesfîrșite de cocotieri se întind pînă departe în zarea albastră și cețoasă, unde șirurile de munți se înalță ca niște fantasme. Lîngă mine, o coastă de munte gri-violetă, crestată și crenelată, se întinde în sus sub forma unui dinte de fierăstrău, pieptănînd norii albi, ale căror umbre întunecate se întind la întîmplare pe pante, ca și cînd bucăți ciudate de material
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
oglinzi de lună nouă, din care curg boabe de argint ca mărgăritarele de rouă. Uimirea îl lasă aiurit, căutând către frumoasa zeiță, stupoarea se lasă pe chipul uluit. -Este Roberta-este Roberta. -repeta în neștire întinzând mâinele spre holograma de pe tavan. Fantasma se topi pe dată, himeră a scumpei năluciri. -Ce-ai făcut scump prieten-se supără Daniel. Etern te vor bântui himerele iubirii. -Mă iartă c-am rupt vraja iubite prieten Daniel. Satana mi-a întins mreaja, ispitidu-mă. -Amice acesta ți-i
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
plăcuți creiatorului. Să ne ridicăm și să fim din nou ce-am fost. Arhanghelul Mihail, scruta universul, ocrotitor. REVOLTĂ ÎN EDEN Spre răsărit, Creiatorul a înălțat Edenul, tărâm plin de farmec și splendoare, din care răsărise miraculoasa grădină plină de fantasme. Udată de Fluviul Vieții din ale cărui izvoare se desprindeau zgomotos patru râuri albastre, ca zei ai fertilității ținuturilor de vis, pline de bogăție. Aurul, chilimbarul, cristalele de cuarț, diamante, onix, safir, smarald și rubin, erau comorile acelor tărâmuri fantastice
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
împovărat, ascuns în reverele fracului care fulgeră, la fiecare mișcare a aripilor, luminând drumul. Fidel interlocutor, într-adevăr, de neînlocuit ! Stimabile, Eminența Voastră, Prea Fericirea Voastră, striga după distinsul asin. Așteaptă, așteptați-mă, am găsit ce să-ți spun ! Dar fantasma se restrânse iar, de negăsit. Autobuzul duhnește a benzină și sudoare. Carcasa groasă și încinsă, de hipopotam. Ziua fierbe și marea fierbe, jur-împrejur, de chemări tulburi. Șuiere subțiri, urlete neauzite. Se apropie de chioșcul de răcoritoare, vrea un pahar de
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
chem din lună Pe-acea parte iubită a sufletului meu Și ea venind prin noapte ca o rază de soare Coboară pe-a mea frunte nebună visătoare, Pîn-se preface-n chipul ce l-am visat mereu. Nu e vre o fantasmă nebună și deșartă, E o făptur-aievea, cu gând din gândul meu, Dintr-un noian de raze am întrupat-o eu Și inima-mi o chiamă, gîndirea-mi o desmiardă Și sufletul din mine e și sufletul său. Tot ce-am gândit
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]