4,640 matches
-
în timp, toate personajele vor deveni principale pentru că rostul lor va fi acela de a se exprima deschis cititorului, de a-l apropia și a se face să-și regăsească trăirile. Perioada Medievală este una dintre epocile care m-au fascinat și mi-au dat avânt, făcându-mă să creez și să scriu despre oameni care au fost cândva, ca și noi, trăitori pe acest minunat tărâm al valahilor pentru care sentimentele mele sunt foarte puternice. Lumea lui Cristoroceanu, ispravnicul Bucureștiului
LANSAREA ROMANULUI ISTORIC MĂRGELELE DIN CHIHLIMBAR (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 936 din 24 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345504_a_346833]
-
De la stația de autobuz mergeam cam două sute de metri, apoi intram pe un drum de țară, ce șerpuia printre câmpuri de grâu, pe care le priveam cu plăcere, iar uneori rămâneam preț de câteva clipe cu privirea ațintită în zare, fascinat de acea priveliște a naturii. Altădată când mă întorceam spre casă în plină noapte pe acel drum, îmi plăcea să privesc bolta cerească și să admir strălucirea stelelor. Aveam ferma convingere că de undeva din acele înalturi cobora spre mine
PĂȘIND PE UN DRUM NOU de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376796_a_378125]
-
în plină noapte pe acel drum, îmi plăcea să privesc bolta cerească și să admir strălucirea stelelor. Aveam ferma convingere că de undeva din acele înalturi cobora spre mine o tainică chemare de a pătrunde în dimensiunea lucrurilor sfinte. Mă fascina acea chemare ce îmi umplea întreaga mea ființă de bucurie, îmi lumina practic întreaga tinerețe, înțelegeam foarte bine unele versuri exprimate atât de sublim de David în Cartea Psalmilor: „Inima îmi zice din partea Ta : „Caută Fața Mea!” Și Fața Ta
PĂȘIND PE UN DRUM NOU de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376796_a_378125]
-
curte. Totul era în paragină, iar ierburile și mărăcinișul invadaseră până și pietrele din ziduri. O atmosferă misterioasă plutea în jurul său. Între timp, uitase de pericolul reapariției drăcoaicei și întreaga atenție și concentrare se canaliză asupra acestei construcții impunătoare. Era fascinat. Încă nu realiza că, ceea ce-l înconjura, îi aparține în întregime. Dar cum să dovedească autorităților că el, Pătru Valdescu, este moștenitorul principelui? Oare să fie doar un vis fantastic sau un coșmar în mintea sa? Treptat zorile își anunțară
XI. CASTELUL BÂNTUIT de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1414 din 14 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376823_a_378152]
-
cucerit. Însă, vorba veche, cu socoteală din târg nepotrivită cu cea de acasă. Aici am dat piept cu o altfel de lume, croita după alte tipare decât cele știute până atunci care, înainte de a ma speria prin ineditul ei, mă fascina mai degrabă. Venisem plină de energie și pregătită sufletește să îmi croiesc drum în lumea nouă, să tai liane și hătișuri figurate ca să ajung în luminișul meu, dar aici părea că nu mai era nimic de făcut. Autostrăzile largi cât
OLEACӐ DE SCARLETT de MARA CIRCIU în ediţia nr. 1473 din 12 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376884_a_378213]
-
principală în care venea să locuiască regina, era străjuită de un minaret întâlnit de regulă la geamiile turcești și tătărăști, de unde muezinul își cheamă enoriașii la slujbă. Aici avea doar scop de observator. Regina Maria, vizitând acest ținut, a rămas fascinată de frumusețea sa și a hotărât să construiască acest edificiu. În acest scop a cumpărat un petec de pământ la malul mării. Pe lângă castel a amenajat o grădină botanică care este un unicat în Europa centrală și de est, mai
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376804_a_378133]
-
ucigașe decât ele - toate gândurile, de după extazele ratate! * ...De acum încolo, buzele mele vor rosti tot mai puține cuvinte, fără spasmele agonice ale vreunei imagini. Inima mea, singură, spre cer va năzui, poate oarbă, poate vizionară. Centrul cercului arhimedic mă fascinează - și mă întărește, spre a nu mai fi eu - ci a fi desființat, cu totul, întru El. ...Văd, pe stradă, cum un sărman între sărmani mătură praful din uliți - și vin alături de el, și-l ajut. Cu smerenie mă-aplec
EXISTENŢĂ ŞI NONEXISTENŢĂ de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377011_a_378340]
-
numit bucium. Eu nici nu îndrăzneam să-l ating, fiindcă nu știam cum să-l mânuiesc, nemaivorbind că nu știam să cânt din bucium. Buciumul era atârnat sub streașina stânei de niște curelușe speciale de anumite cuie de lemn. Eram fascinat de fiecare dată. Vărul meu purta toată vara o cămașă din cânepă țesută de mătușa Chița dar care era spălată în zerul rezultat din producerea brânzei de la stână. Moș Nicolae TĂNASĂ unchiul meu ne iubea deopotrivă pe amândoi și nu
BELDIE; AMINTIRI DESPRE MOŞ LIXANDRU de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377059_a_378388]
-
nostru tace, În timp ce o ploaie de gloanțe Străpunge aerul cald. NU SUNT POETUL ABISAL Nu sunt poetul abisal, nici retor, nu scriu ziua, Nici noaptea, dar eu scriu pe cer și pe cuvânt de-onoare, nu-s saturnian, nu-s fascinat de-un fond obscur, nu umblu la subsoluri, nici Babilonul nu-l visez, nici moartea nu-mi este iubită, nici nu urăsc cum trebuie, cu migală, dar ești poet? Mă-ntreabă-un lector ipocrit, un semen de al meu, nu
POEME (1) de BORIS MEHR în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377050_a_378379]
-
nostru tace, În timp ce o ploaie de gloanțe Străpunge aerul cald. NU SUNT POETUL ABISAL Nu sunt poetul abisal, nici retor, nu scriu ziua, Nici noaptea, dar eu scriu pe cer și pe cuvânt de-onoare, nu-s saturnian, nu-s fascinat de-un fond obscur, nu umblu la subsoluri, nici Babilonul nu-l visez, nici moartea nu-mi este iubită, nici nu urăsc cum trebuie, cu migală, dar ești poet? Mă-ntreabă-un lector ipocrit, un semen de al meu, nu
POEME (1) de BORIS MEHR în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377047_a_378376]
-
a fost mare, adâncă, a învins totul și a reușit să existe dincolo de răutățile unor oameni care îi voiau despărțiți. Iubirea tuturor a fost eclipsata de acea mare iubire a unui “chip de înger drăgălaș”. Eminescu, poetul-om, a fost fascinat de frumusețea feminină a Veronicăi. Au fost și câteva “focuri de paie” stârnite de Cleopatra Lecca-Poenaru sau de Mite Kremnitz, dar chipul Veronicăi le-a șters repede urma. Fața ei, Virginia Gruber scria : “Mama a fost plină de viață, plină
CEA MAI FRUMOASĂ POVESTE DE IUBIRE A LITERATURII ROMÂNE: MIHAI EMINESCU – VERONICA MICLE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377048_a_378377]
-
cu daruri. La unele locuințe „Moșul” coboară pe horn și lasă cadourile sub brăduții frumos împodobiți. La alți copii intră pe ușă și se apropie de pomul împodobit sărbătorește cu globulețe de toate culorile, beteală și instalații electrice ce te fascinează cu jocul de lumini. Sosit tocmai din „Țara Zăpezilor” „Moșul”, cu barba albă până la piept și costumul roșu, dar cu sacul plin pe care abia îl mai duce în spate sub povara anilor, se așează pe un scăunel ca să-și
AREALUL ROMÂNESC ÎN PRAG DE SĂRBĂTORI (LOTRENII) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1450 din 20 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377859_a_379188]
-
naltă Este. Iar eu sunt în lumea cealaltă. *** Poți să cuprinzi un om Într-un vers? Ca într-un pom, Un univers. Lupul tace, oaia tace, Totul se petrece-n pace. Zbor cu ochii, În aer - fâlfâit de aripi, Rochii. Fascinat de ceea ce n-am scris niciodată, Incerc să-mi murmur tăcerea trădată. *** O nevăzută mână scrie Pe un perete nevăzut, In ochii noștri, printre pleoape Pătrunde infinitul mut, Eu vi-l citesc, este mai negru De cum e spațiul dintre sori
ALIENARE (VERSURI) de BORIS MEHR în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377836_a_379165]
-
noapte, cu orgă de lumini brăzdând fondul roșu al salonului, m-am pomenit urmărind, fără jenă, două perechi dansând printre mese. Nu eram un copil să nu mai fi văzut femei frumoase, dar cele două partenere de dans, m-au fascinat pur și simplu. Privirile mele au rămas ca magnetizate până când, una din doamnele cu care eram la cină, m-a tras de mânecă, fără menajamente. Da, viața este frumoasă și prin frumusețile pe care le întâlnești la tot pasul. Iubesc
BORIS DAVID (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1513 din 21 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377812_a_379141]
-
gros, și el alămit, foarte aproape de nivelul mesei, un candelabru cu zeci de lumânări. Cantemiriștii pășiră ușor șovăitori pe lespezile verzi ce alcătuiau pavimentul. Dar, când auziră muzica medievală ce se prelingea dinspre un colț al încăperii, adevărată mângâiere, fură fascinați, apoi se relaxară și-și identificară locurile, de parcă cineva le-ar fi suflat strategia. La degajarea atmosferei aduse câștig și Papa, care nimerise, culmea, față-n față cu Babacul, pe care îl interpelă persiflant dacă se-aștepta ca Americanul s-
CAP.1 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/377823_a_379152]
-
fel... Cum să refuzi zborul, clipa mult visată? Dar n-a trecut mult și a venit un ”trimis necunoscut” și mi-a spus că n-a fost iubire, nu, n-a fost..., a fost doar un truc al unui amator, fascinat de unduirile focului, de suspinele unui gând rătăcit. Nu! Nu! Mi-am spus hotărât! Eu nu mai sunt eu. În sufletul meu locuiește el; cu trupul lui, cu sângele lui, cu trădarea... Palpită în mine și-l port ca pe-
DINCOLO DE PRAG, EA… de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377935_a_379264]
-
timp prea scurtă, dar conținând o fascinație reciprocă. Era încolțită de supraveghere, complexată de ideea că cei din jur îi sunt nesinceri, tristă de ce știa despre viața politică, și în conflict cu părinții, mai ales cu mama . Pe mine mă fascina puterea, pe ea puterea creației. Supravegherea sub care trăia această ființă deșteaptă, onestă, fascinantă, era de neînchipuit. Vă recomand "Supleantul", descrie epoca și celebritățile epocii. Zoia Ceaușescu m-a sfătuit să fug, fără să-și dea seama cât era de
SCRIITORUL PETRU POPESCU: ZOIA CEAUŞESCU M-A SFĂTUIT SĂ FUG, FĂRĂ SĂ-ŞI DEA SEAMA CÂT ERA DE PROFETICĂ de VIOREL VINTILĂ în ediţia nr. 1640 din 28 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377974_a_379303]
-
dintre minunile moderne din lume (Modern Wonders of the World) de către American Society of Civil Enginners. Golden Gate Bridge este la fel de frumos pe timp de zi, pe timp de noapte sau pe timp de ceață. Golden Gate Bridge m-a fascinat și m-a atras de cum am pășit pentru prima dată în Sân Francisco, acum mai bine de 20 de ani. Am fost de-a dreptul impresionat când am luat la talpă pentru prima data aceasta bijuterie arhitecturală, acum mai bine
HAPPY BIRTHDAY, GOLDEN GATE BRIDGE! de VIOREL VINTILĂ în ediţia nr. 1970 din 23 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/377977_a_379306]
-
Army Captain John C.Fremont în anul 1846. Golden Gate Bridge cucerește Hollywood-ul Hollywood-ul, la rândul lui, nu a putut nici el să stea departe de acest magnetism pe care il emană aceast giuvaer arhitectural, fiind și el atras și fascinat de miticul Golden Bridge, care a fost scena a 26 de filme printre care as aminti: The Maltese Falcon (1941), Escape în the fog (1945), Vertigo (1958), Superman (1971), The Domino Principle(1977), The Rock (1996), Interview with a vampire
HAPPY BIRTHDAY, GOLDEN GATE BRIDGE! de VIOREL VINTILĂ în ediţia nr. 1970 din 23 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/377977_a_379306]
-
gândesc de foarte mult timp la asta, George știe, dar nu am vrut să fac public acest lucru. Sunt pregătită, nu vă faceți griji, știu ce mă așteaptă. -Iar eu, spuse George, am hotărât să dau la teatru. M-a fascinat întotdeauna scena și lumina reflectoarelor, e tot ce-mi doresc să fac în viață! Poate v-ați așteptat la altceva, dar cel mai mare vis al meu ținut în secret, e acela de a juca cu tine, mami, pe aceeași
ÎNGER SAU DEMON PARTEA A DOUA, CAP III de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2254 din 03 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378025_a_379354]
-
fost nedumerit la început! Nici relația noastră de prietenie n-a fost cine știe ce! Nu-ți mai spun că individul are și o faimă proastă! Și-i povestesc pe larg despre Voquin, fără să pomenesc, desigur, nimic despre Ingrid. Povestea o fascinează. - Și dacă ți-a pus gând rău? își dă imediat cu părerea. Mintea unui asasin poate fi plină de surprize! - Problema lui sunt femeile. N-am observat să aibă ceva împotriva bărbaților! - Oricum, gestul lui de mărănimie mi se pare
DRUMUL APELOR, 39 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2281 din 30 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376328_a_377657]
-
si Avangardele. Iată un teritoriu regretabil, monstruos de neglijat. Invit cititorii care dețin informații, scrisori, cărți sau documente legate de persoanele amintite să ni se adreseze. Prezervarea a 100 de ani de la scânteia dadaistă este o cauza nobilă care ne fascinează și obligă totodată. ------------------------------------- Adrian GRAUENFELS Rishon le Zion, Israel 15 mai 2017 Referință Bibliografică: Adrian GRAUENFELS - PROBLEMA AVANGARDELOR / Adrian Grauenfels : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2330, Anul VII, 18 mai 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Adrian Grauenfels : Toate
PROBLEMA AVANGARDELOR de ADRIAN GRAUENFELS în ediţia nr. 2330 din 18 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376105_a_377434]
-
totuși, să fim originali... Tot universul se filtrează prin noi și trece dincolo, spre oameni, spre cei care ne aud sau ne citesc, cu totul nou, special, într-o diversitate infinită, nesperată... Despre Marin Preda s-a spus că era fascinat de cuvântul oamenilor, era vrăjit de vorba siliștenilor simpli din Câmpia Burnasului. Toate aceste vorbe, prelucrate de geniul său, au dat acele opere nemuritoare...Cărțile din cărți se nasc, vorbele din vorbele altora... Dar... să revenim la ”subiect”! ”Dilema” tânărului
OLGUŢA TRIFAN ŞI ”ARMISTIŢIUL” CU GÂNDUL REBEL DE A SCRIE VERSURI DE PROF. GEORGIA LANDUR VINTILĂ de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1468 din 07 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376643_a_377972]
-
mustața răsucită ungurește în sus. Ar fi fost culmea ca Theodor să îl trimită pe bătrân acum să cerșească acceptul de divorț. - Mama! Îl zărise și micuța și se oprise din joc, arătând cu mâna spre bunicul ei. Poate o fascina mustața aceea stufoasă, care împărțea fața omului în două. Omul își scoase pălăria, își netezi părul cărunt și, făcându-și curaj, intră în curte. Salută temător, iar din ochi începură să i se reverse șiroaie nestăpânite de lacrimi când dădu
(III) de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1468 din 07 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376652_a_377981]
-
să-i fixeze maxilarul fisurat, ci o adevărată divă. Avea în aparență un trup fragil, însă în ritmul muzicii, unduindu-se după fiecare notă muzicală într-un alt mod, devenea un punct de atracție care îți capta privirea și te fascina. Mișcările sale erau ca zborul unei libelule. Era ca albina ce zumzăia lângă urdiniș căutând să pătrundă în stup pentru a-și descarce desagii cu polen pe fagurii plini cu miere. Se unduia după versurile cântate de obicei de Cătălin
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2331 din 19 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376629_a_377958]