2,422 matches
-
să pledeze apropieri teoretice, și pe fostul șef de gară Farinacci să răcnească cît îl ținea gura despre nevoia schimbării macazului spre linia nazistă. În anii aceia, 1928 1930, era departe de a miza pe cartea Hitler. Fără îndoială că fascismul era fericit că o mare țară ca Germania părea să se lase școlită de Italia și să se apropie, total sau parțial, de doctrina economică și socială a lui Mussolini. Acesta însă, în fond, era reticent și nu prea convins
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
finanță, pasionată de muzică, ne-a adus audiții de orgă în unele bazilici, întrucît doamna de Jouvenel cînta cu multă măiestrie din acest instrument. Soțul ei, mereu agitat și adesea capricios, își imagina că poate să stabilească ceva durabil cu fascismul și cum presa încă nu-și începuse seria de insulte ("Tevere" abia debuta în această direcție, fără ca, prin desene injurioase, să "scuipe" asupra Franței... ), Jouvenel își închipuia că Franța ar putea avea la Roma un punct de sprijin solid. Dar
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
n.t.), deja foare puțin francofil din convingere, nu va întîrzia, după ce va fi fost "săpunit" de Duce, să încerce să se revanșeze, înmulțind demersurile sale neplăcute. Crescendo-ul atacurilor împotriva Franței a permis, într-adevăr, să se constate în ce măsură fascismul nu avea în vedere o politică de apropiere, chiar de simplă vecinătate corectă. Corpul diplomatic de la Roma se înmulțise cu un ambasador al Rusiei pe care îl observam de departe, întrucît România nu întreținea relații oficiale cu Moscova. Era un
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
în privința fondurilor pe care i le datora Italia, alcătuite din rente 226 italiene de stat. Se profetiza că seria papilor italieni urma să ia sfîrșit și că viitorul Pontifice va fi un străin... În sfîrșit, alții puneau la îndoială sinceritatea fascismului față de Biserică, iar primele greutăți care s-au ivit, chiar din partea lui Mussolini, au părut să justifice aceste temeri. În ansamblu, evenimentul senzațional al acordului de la Laterano a luat pe toată lumea prin surprindere și a lăsat părerile în suspensie 227
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
Biserică, iar primele greutăți care s-au ivit, chiar din partea lui Mussolini, au părut să justifice aceste temeri. În ansamblu, evenimentul senzațional al acordului de la Laterano a luat pe toată lumea prin surprindere și a lăsat părerile în suspensie 227. Pe măsură ce fascismul cîștiga tot mai mult teren în interior, prin forța regimului polițienesc și priza pe care o avea la tineretul ce parcurgea etapele ce duceau la cămășile negre, politica externă se înăsprea văzînd cu ochii, sprijinindu-se pe lozinci naționaliste. Cea
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
și din motive de politică internă erau mișcările din Franța ale "fuor usciti" exilați antifasciști care, după cum spuneau rapoartele secrete ale poliției antifasciste, nu conteneau mai ales fostul președinte al consiliului, Nitti să viziteze Quai d'Orsay pentru a zugrăvi fascismul ca fiind în ajun de prăbușire și, în consecință, arătînd că este inutil să se negocieze ceva cu Italia și că pentru a restabili prin tratativele utile buna înțelegere între cele două națiuni trebuia să se aștepte căderea "iminentă" a
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
de la Roma să rămînă vacant, administrat de excelentul consilier Zănescu, ca însărcinat cu afaceri, un decret regal mă renumea ca ministru pe lîngă Quirinal la cîteva zile după căderea guvernului. Nu-mi făceam prea mari iluzii în privința activității de acolo. Fascismul, după ce în zilele ce au urmat războiului din 1914-1918, a reprezentat o forță organizată în stare de a repune pe picioare ordinea pe care guvernele anterioare, corupte, se arătaseră incapabile să o restaureze, suferise soarta regimurilor absolute. Printre partizanii care
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
prin crearea Axei Berlin-Roma, nu puteam deplînge destul faptul că Mussolini a ales această cale detestabilă, sau că i-a fost aproape impusă de cei mai răi corifei ai regimului fascist. Este evident că, pregătind cu cecuri un fals război, fascismul se putea lăsa sedus de perspectiva de a culege ușor și fără pericol laurii victoriei, care trebuiau să aureoleze gloria regimului și să satisfacă orgoliul național. Asta explică de ce Italia a refuzat, în fața Societății Națiunilor, să folosească autuurile pe care
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
în propria-i casă. Dar Italia nu a prezentat nimic, iar pasivitatea sa în această privință a dus la conferirea rolului de agresor și la sancțiuni din partea S.N. Cred că în afara dorinței de a obține o glorie ușoară, în culisele fascismului a existat o conspirație, pe bază de rivalități personale de cea mai joasă speță. Se știe că Mussolini îi remisese regelui Victor Emmanuel un plic sigilat ce conținea trei, patru nume de înalți demnitari fasciști dintre care suveranul putea să
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
curaj Hasselt a luptat pentru idealul său, cu cîtă claritate a văzut goana nesăbuită spre prăpastie și cum a plătit cu viața eforturile de a salva Germania în pofida și împotriva lui Hitler. Curtea Italiei se estompa tot mai mult în fața fascismului dezlănțuit. Singura figură a Casei de Savoia care apărea în prim plan, cu o activitate febrilă, a fost acea a tînărului duce de Aosta, fervent admirator al Ducelui, așa cum era și mama sa, ducesa văduvă Hélène, prințesă a Franței. Acest
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
după ce făcuse din Sforza vărul său, acordîndu-i Colanul Bunei Vestiri*, nu-i retrăsese acestuia nici această decorație supremă și nici calitatea de senator numit de el, iar Sforza nu se jena să facă, violent și cu talent de polemist, procesul fascismului, spre marea mînie a lui Mussolini. La toate recepțiile, ambasadorul fascist se lovea de contele Sforza. Această stare de lucruri a dus la un demers din partea colegului nostru pe lîngă Nunțiul decan, monseniorul Micara, pentru a ne aduce la cunoștință
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
și în beneficiul Germaniei, contrar voinței populare și a prieteniilor noastre tradiționale, consacrate de întrajutorarea la vreme de restriște și salvgardare a intereselor vitale ale națiunii noastre. Ultimii ani ai acestui război care a dus la prăbușirea nazismului și a fascismului, i-am petrecut la București, ca simplu pensionar, asistînd, pe ruinele unei Europe tăiate în două, la renașterea unui totalitarism cu atît mai periculos cu cît se străduiește, prin cele mai rele mijloace, să domine lumea nici măcar prin invocarea nevoii
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
preferat pe Antonescu, arată că Mișcarea Legionară nu era pe placul lui Hitler, că nu era hitleristă, că nu era nazistă. Această atitudine a lui Hitler, arată că mai bune relații erau între Hitler și Antonescu decât între Mișcare și fascism; arată că Hitler avea mai multă încredere în Antonescu decât în Mișcarea Legionară. Legionarii erau creștini cu credință nelimitată, iar Hitler era un păgân. Dacă Mișcarea Legionară s-ar fi condus de aceleași principii ca și Hitler, ca ale naziștilor
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
imunitate veșnică a parlamentarilor precum foștii securiști. La fel, mita și șperțul au înlocuit morala și prețuirea omului. Toate virtuțile sunt zadarnice. Impostura stinge orice avânt. Sunt tulburat! Pe noi, legionarii, vor să ne scoată din luptă sub acuzație de fascism, de aceea legionarii au rămas în același teritoriu izolați, batjocoriți, fără drept la cuvânt, fără drept de apărare și dacă s ar putea să ne izoleze în Insula Șerpilor, precum preconiza marele dezmățat Carol al II-lea cu ticăloșii săi
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
sunt ele depășite de noile prefaceri pe plan național și universal, împotriva constituției. Legea 51/1991: Un delicvent de drept comun, Adrian Năstase, fost Prim Ministru sub președinția notoriului kaghebist călit la Moscova, Ilici I. Iliescu, sub acuze false de fascism, ne scoate în afara legii, deși nu avem nici o tangență cu alte ideologii străine. Mișcarea Legionară s-a născut pe pământul românesc din zbuciumul poporului român ca o necesitate a înfruntării crizei mondiale ce a bântuit și bântuie societatea românească, ce
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
viață atât în cadrul național și statal , cât și în relațiile dintre oameni. Această concepție a noastră se întemeiază pe principiul fundamental al ideologiei noastre, în dragostea pentru Neamul nostru, căruia îi dorim o soartă mai fericită pe acest pământ românesc. Fascismul italian și național-socialismul german duc lupta dintre om și om, popor și alte popoare pe plan material, pe când legionarismul se întemeiază pe lupta cu răul din noi înșine. Când vom realiza acel om moral, corect și valoros, atunci vom avea
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
fost ai Lui după patimile noastre, după rănile noastre, și în vecii vecilor ne vom bucura de lumină veșnică. Vești săgetătoare: „Venerabilii” politicieni de azi au redeslănțuit campania de distrugere a Mișcării Legionare cu vechea și „neghioaba” lor acuzație de fascism jargou folosit de toți scelerații prigonitori, inclusiv iudaismul, pentru a-și motiva ura și faptele lor criminale, deși ei cunosc prea bine gândirea noastră, sufletul nostru, dragostea noastră pentru Hristos și Neam. Noi nu am făcut niciun compromis nici cu
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
dat nici examenul durerii, nici examenul bărbăției, nici examenul credinței... nu poate fi legionar.” Deci, cine va parcurge acest material arătat mai sus, placă turnantă, va cunoaște adevărul și lupta noastră dusă sub sceptrul Arhanghelului Mihail, nu sub acuzația de fascism, ci ca ostași ai lui Hristos și fii devotați ai neamului nostru românesc și creștin. Acești fericiți vor abandona imaginea capcană, legionarofobia, cu care ne împresoară comuniștii, neocomuniștii, toți nelegiuiții și semidocții. Nu ei decid asupra noastră ci faptele noastre
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
trebuie să vă Împotriviți regimului? Păi, comportarea sovieticilor care erau aici. Și chiar comportarea unor colegi de-ai noștri, care s-au implicat În politică. Profesori de-ai noștri au avut de suferit. Datorită lor, o scris pe garduri: „Jos fascismul!” - da’ se refereau la ei, la profesori. Am avut un profesor eminent care-o trebuit să plece, să părăsească orașul din cauza asta. Ați simțit că sunteți urmărit până la arestare? Nu, nu. Nu. De unde v-au arestat? Din spital, din clinica
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
situează la altitudinea maximă atinsă de publicistica sa în deceniul 1910-1920 - el se va pronunța hotărât împotriva mișcărilor extremiste de dreapta care erau în ascendență în unele țări europene, inclusiv la hotarele României, din ce în ce mai amenințată de pretenții revizioniste, constatând că fascismul nu este altceva decât „o modernizare a tiraniei, modernizare impusă tocmai de marele ascendent al democrațiilor moderne.“29 Totodată el se arăta la fel de îngrijorat de consolidarea comunismului bolșevic - o denaturare grosolană a ideologiei social-democrate, devenit o amenințare din ce în ce mai evident la adresa
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
27. Gala Galaction, Jurnal, vol. II, ediție îngrijită de Teodor Vârgolici, Ed. Minerva, 1977, p. 231. 28. Constantin Bacalbașa, „Să fim tari“, Universul, an. XLIV, nr. 64, 18 martie 1926, p. 1. 29. C. Bacalbașa, „Naționalism și democrație. Ce este fascismul?“, Universul, an. XLIV, nr. 205, 5 septembrie 1926, p. 1-2. 30. Constantin Bacalbașa, „Comunismul, iată inamicul“, Universul, an. XLV, 2 mai 1927, p. 1. Bacalbașa excludea cu hotărâre ideea, din ce în ce mai vehiculată de grupările extremiste de stânga sau de dreapta, a
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
constituțional și - cu toate că neînscris în niciun partid politic - am credința nestrămutată că singura pavăză îm potriva anarhiei este sincera aplicare a regimului politic întemeiat pe partide tari și cu adânci rădăcini înfipte în pământul acestei țări. Amatorii de hitlerism, de fascism, de bolșevism și de alte soiuri de dictaturi sunt tot deauna aceiași oameni cari, neputând avea izbânzi electorale normale așteaptă norocul lor de la o stăpânire absolută. Dar cu o condiție hotărâtă: stăpâni să fie dânșii.“34 Ceea ce nu l-a
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
a părăsi locul infectat a oferit, solemn, explicația: „Nu stau lângă un renegat!”. Adevărat englez, curat aristocrat! * Nu atât corupta democrație, din care nu văzuse decât varianta balcanică, i-a oțelit, cred, lui Paul Georgescu statornicia stângistă, ci, presupun, oroarea fascismului, amintirile traumatice din timpul legionarilor și dictaturii antonesciene. Despre legionari, Îi mărturisise lui Florin Mugur: „Derbedeii ăștia au reușit foarte repede să mă indigneze și să precipite formarea unei personalități, În linii generale, neschimbate. Ura mea față de ei, și folosesc
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
lichideze. Național-comunismul ceaușist nu era totuși prea departe, să recunoaștem. „Spiritul critic este termometrul cu care putem constata dacă democrația dintr-o țară este reală sau numai verbală. Dușmanii spiritului critic și ironiei și ai surâsului sunt: prostia, Îngâmfarea și fascismul”, scrisese Paul Georgescu imediat după război, anume În 1946 (avea 23 de ani), În Tinerețea din 3 februarie. Nu se dovedise oare, deja, atunci, comunismul sovietic un feroce dușman al democrației și spiritului critic? Nu deveniseră, ulterior, imposibilitatea alternativei și
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
spiritului critic? Nu deveniseră, ulterior, imposibilitatea alternativei și Înăbușirea brutală a oricărei critici boala fără leac și până la urmă mortală a comunismului est-european? Nu dominau, oare, În perioada postbelică românească, prostia și Îngâmfarea Nomenclaturii de partid? Comunismul internaționalist opunea, desigur, fascismului naționalist esențiale diferențe ideologice și nu numai. Sunt diferențe care nu ar putea fi ignorate decât de cei cu memorie scurtă și deficit de luciditate, dacă nu și de onestitate. Minciuna și teroarea au fost Însă criterii de competiție și
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]