3,956 matches
-
de la distanță, încercînd zadarnic a transmite un semn nepotului său, care era cu totul ocupat cu spargerea semințelor, în așa fel că atunci când se comandă foc se prăbuși încet alături de ceilalți, cu o sămânță în gură. Hangerlioaica, între secretarul și feciorul ei, se ridică în picioare plină de mânie și, mișcând pumnul înspre pluton, repetă de câteva ori, pe diferite tonuri: . - Putorilor, putorilor, ați ucis un tânăr român din os domnesc! XXVI Invadarea Danemarcei de către trupele germane trecu necomentată de Gonzalv
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
cursul și proiectând-o, astfel, în paradoxul comic, implicit moralizant. Ideea ar fi că fără intervenția datului miraculos magic totul ar fi evoluat în sens catastrofic, și răul ar fi avut câștig de cauză în confruntarea cu binele. Cei trei feciori de împărat, deși la mare depărtare de casă, au posibilitatea să afle de nenorocirea în care se află fata iubită de toți trei, apoi să ajungă într-o clipă la ea, în sfârșit, s-o salveze din ghearele morții. ,,Inspirați
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
se află fata iubită de toți trei, apoi să ajungă într-o clipă la ea, în sfârșit, s-o salveze din ghearele morții. ,,Inspirați’’ de dragostea ce i-o poartă Ilenei, fiecare dintre ei ajunge în posesia obiectului magic trebuitor. Feciorul cel mare alege din iarmaroc tocmai ,,plocatul’’ vrăjit, ,,Că cine ședea pe el, până să se stângă o scânteie, ajungea unde gândea’’. Al doilea fecior ,,găsește pe un pusnic de la Sfântul Munte, ori de unde o fi fost, care vindea o
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
dragostea ce i-o poartă Ilenei, fiecare dintre ei ajunge în posesia obiectului magic trebuitor. Feciorul cel mare alege din iarmaroc tocmai ,,plocatul’’ vrăjit, ,,Că cine ședea pe el, până să se stângă o scânteie, ajungea unde gândea’’. Al doilea fecior ,,găsește pe un pusnic de la Sfântul Munte, ori de unde o fi fost, care vindea o iconiță făcătoare de minuni a Maicii Precisti, și iconița aceea avea puterea că cine ar fi fost pe moarte, dacă o atingea cu credință de
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
Și acești îndreptățiți de a o sluji se înmulțesc din zi în zi, căci toate izvoarele de puteri ale societății curg spre un singur punct, spre acest privilegiu, părăsind vechea și neatârnata lor albie. Negustorul vrea să fie boier, țăranul - fecior boieresc, boierul mic - boier mare, boierul mare - domn. Și boierii mici cum se formeaza? Prin meritele personale ce le au pentru stăpânii lor, nu prin slujbe făcute țărei. Camerdinerii, comișii de la grajduri, vechilii de moșii, vătajii, se boieresc toți și
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
foarte scump. Cine vrea bătălie? Rusia, nolens volens, noi și sârbii. Poate că și Grecia va trimite câțiva căpitani de haiduci, ca să reprezenteze panhelenismul. Dar toate aceste puteri cari voiesc războiul n-au bani, și războiul se știe că-i feciorul lui bani-gata ș-a lui mînă-spartă. Rusia n-are, Grecia e bogată în măsline, noi... în deficit și sârbii în capete sparte. O singură împrejurare e fericită. Turcul, dușmanul creștinătății, n-are nici atîța lei vechi în hazna câte fesuri
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
forma de orîndariu pe peticuțele lor de moșii; tot acel regulament au desființat de jure breslele, aceste clase puternice și bine constituite de meseriași. În urmă alte reforme, și mai liberale, au deschis ușa funcțiilor statului, înmnlțite în infinit, tuturor feciorilor de popă și de negustori cari nu reprezentau nici avere, nici inteligență și cari găseau mai comod a trăi din funcții plătite de stat și de comune decât din munca lor proprie, din îndeletnicirea cu meșteșugul părinților lor. Astfel s-
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
vrea. Și acești îndreptățiți de a o sluji se 'nmulțesc din zi în zi, căci izvoarele de puteri ale societății curg spre un singur punct, spre acest privilegiu, părăsind vechea și neatârnata lor albie. Negustorul vrea să fie boier, țăranul - fecior boieresc, boierul mic - boier mare, boierul mare - domn. Și boierii mici cum se formează? Prin meritele personale ce le au pentru stăpânii lor, nu prin slujbe făcute țărei. Camardinerii, comișii de la grajdiuri, vechilii de moșii, vătajii, se boieresc toți și
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
a] desface pe bani proprietatea lor nemișcătoare. Nici nu le venea în minte că ei pot și testa ogorul, precum nu le-a venit în minte că au a se îngriji și de copiii lor; ei trăiau în rătăcirea că feciorii, când s-or face gospodari, or căpăta de la stat pământ, precum în trecut au fost căpătând ogoară de la proprietari sau de la comună. Proprietarii și agenții lor jidovi îi întăreau și mai mult pe mojici în această credință deșartă, și astfel
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
stolnicului Manolachi Costachi”. Interesant sub aspect genealogic ni se pare faptul că Măriuța descindea, pe linie maternă, tot din familia Palade, mama sa, și ea, cu numele Nastasia, căsătorită cu stolnicul Manolache Costache, era fiica lui Dumitrașco Palade, unul din feciorii lui Ion Palade. Readucem în discuție câteva date în plus asupra unui fapt deja amintit, anume acela că, între Trohănești (Barcea actuală) și ceea ce a ajuns să se numească cândva Bozieștii de Sus, se documentează existența unui teritoriu numit într-
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
văzut mai înainte că, în 1687, la Tămășeni erau cinci frați Corpaci. Unul dintre ei se numea Dima Corpaci. Acesta a avut soție pe Anița, „fata Rusandei, nepoata lui Deli Gheorghe”, staroste de Tecuci. Dima și Anița au avut următorii feciori: Aftodor, Tudosie, Ionașco și Sîrghie. Urmașii acestuia din urmă nu au păstrat numele de familie Corpaci. La numele lor de botez și-au adăogat ca nume de familie prenumele tatălui, Sârghie, printre ei și un Sandul Sârghie, preot la biserica
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
procedat cu ceilalți trei bătrâni. După cum se constată, în acești primi trei bătrâni erau 20 de părți, respectiv de familii. Bătrânul Fetion revenise cândva, în cea mai mare parte, unui mic dregător local, pe nume Mezinu Ștefan și fraților săi; „feciorii lui Mezinu” își înstrăinează părțile „dumisali vornicului Mitrii”, de la care vor trece, prin schimb, în stăpânirea lui Vasile Costache, vel comis la data aceea. Dar primul zapis, prin care se atestă o înstrăinare de ocină din satul și moșia Torceștii
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
vânzători precum: Danca, femeia lui Stratulat, Dode și frate-său, Gheorghe, Necula, Cârlea, Moțoc, Florea, aceștia vânzând ori mai dinainte, ori mai târziu decât cei 15 din 1684. Alții au făcut danie, precum Gavril, fiul Cârlianței, cu frații și cu feciorii lui, Andronic și Ion, Constantin, fiul Caliei etc. Iar în actul de întăritură domnească din 28 februarie 1698 ni se relevă și vânzările făcute sigur după 1684, de către „Andrei Tonul, ficiorul Dimii din Torcești” și de „Ioan și fratele lui
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
starea instabilă a țării, descrie traseul urmat spre sud, de la Iași, când într-o direcție, când în alta, prezentând pe însoțitorii domnitorului, și anume: „Costache Razu vistiernic, Paladi spătar, Venin spătar” și alții, printre care „fiul lui Negel și alți feciori de boieri mari și mici”. Porecla Negel, știm că fusese atribuită logofătului Constantin Costache, fratele mai mare al lui Toader, la data respectivă decedat, iar cel vizat era acum fiul său, Vasile Costache (Negel), poreclă preluată de toți urmașii logofătului
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
timpuriu pe poziții retrograde sub aspect politic, potrivnic acțiunilor pentru Unire în anii 1857-1859, îndemnând chiar la desfacerea ei în 1864, căci el însuși aspira să urce pe tronul Moldovei. În schimb, manifestă deosebit interes pentru cultura apuseană, trimițându-și feciorii să studieze la Berlin. În același timp se comportă cu dispreț și rea-credință în raporturile cu țăranii clăcași de pe moșie și chiar cu autoritățile ocolului Bârlad și ale ținutului Tecuci. Într-o atare postură îl surprindem parcurgând filele dosarului rezultat
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
vămii, numită uium, aducătoare de venit. Iată un exemplu tipic, zicem noi, în această privință. Când în 1686 ianuarie 20, o familie din satul Boziești, compusă din „Anița, ce-au fost a Dimei, fata Rusandei, nepoata lui Deli Gheorghe” cu feciorii ei, face zapis lui Ion Racoviță prin care scrie, „am dat și am dăruit toată partea noastră dintr-un vad de moară ce avem pre apa Bârladului la târgu la Tecuci, care vad avem noi de la strămoșul nostru di la
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Lupu face danie satul Bozieștii de Sus în aprilie 1643 se arată că existau aici, la data de mai sus, vii și livezi. În anul 1686, trei familii din satul Torcești și anume: Ion și fiul său, Arhire, Maria cu feciorul său Grozav și „eu, Radul”, fiecare în partea vinde „vie din Torcești” prin zapise date la mâna marelui paharnic Vasile Costache, vii situate în vatra satului din moment ce se specifică localizarea lor „din sus de moara dumnealui paharnicului”, iar moara nu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
-le fiilor mai mari, Ilie, Gheorghe și Dumitrache Bosoi. Dacă luăm în seamă că aceștia fuseseră înzestrați cu câte ceva și cu ocazia căsătoriilor lor, ne dăm seama că și respectivul testator avea o frumoasă gospodărie, așa cum o vor avea și feciorii săi. Tot gospodari de mijloc credem că erau și Costin Gorgan care, în 8 ianuarie 1900, lasă fiului prin act de vânzare „șapte prăjini loc pe care sunt construite una casă compusă din două odăi, acoperită cu stuf și o
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
lui Dima Corpaci, unul din cei cinci frați Corpăcești cu stăpânire în partea de nord a Bozieștilor, Tămășenii, nepoată de fiică a lui Deli Gheorghe, staroste de Tecuci. Numele ei de botez era Anița. Cu Dima Corpaci au avut 4 feciori „unul din ei, Ionașco, fiul lui Dima din Boziești”, martor la înstrăinarea moșiei Durăști, deja menționat mai sus, la fel Tudosie, ceilalți fiind Aftodor și Serghie, acesta ajungând să fie „pârcălab de Tecuci” prin 1672-1674, desigur și cu rosturi ostășești
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
la unele înstrăinări de ocină, inclusiv de către „Simion, fratele lui Serghie din Umbrărești”, se află printre martori și „popa Necula din Boziești”; - Într-un zapis datat 25 noiembrie 1678, este citat martor la o vânzare din satul Durăști „și Andronic, feciorul popii din Boziești”, de fapt unul dintre membrii familiei Corpaci; - În actul prin care Mărica Prăvățoie și fiii săi vând, în 1681 august 1, patru cărți bisericești, se găseau de față, printre alții, Todosie din Boziești și frate-său, Ionașcu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
o groapă cu un balon de săpun descărnat Pădurea duce un război de partizani împotriva cimitirului Cimitirul este tranșeea imaginilor contra pădurii Cine vrea să aibă o imagine neterminată Acela sapă un război mondial către contra apusului Și soarele e fecior de curvă Cine poate naște, naște pâine preacurvită Lumina de sânge a soarelui e mai rea decât toate relele pe care o mie de ani le-a scos din ea (respiră greu) Acolo unde poate să putrezească pe bune Lemnul
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
stabilea prin cislă, dădeau an de oaste și erau luați la toate beilicurile 16. Legea de urmăriri din martie 1877, modificată în 1905 și 1908, asigură plata prin somațiune, sechestru și vânzare. Contribuabilii se împărțeau în multe categorii fiscale: boierii, feciorii lor și rudele erau scutiți de dările personale, mazilii și ruptașii 17 erau scutiți de unele dări, în schimbul unor servicii aduse autorităților, preoții, episcopii și mănăstirile plăteau dările și scutelnicii 1 erau total sau parțial scutiți de dări. Ei
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
făcea în „algie”, iar când nașa așeza copilul în ea, spunea: „Să trăiască nepoata, să mai facă o fată”. Dacă mama voia să mai aibă și un băiat, nașa spunea: „Am răsturnat-o într-un picior, să mai facă un fecior”. În prima scăldătoare se puneau flori, ca să fie copilul frumos ca ele, se puneau bani, ca să fie bogat, strânsură de fân ca să nu se opărească. După ce nașa îl îmbrăca în scutece și îl înfășa, îl dădea mamei, zicând: „Primește
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
obicei se mai numea „de cale primară” sau de „calea măgarului”. Viața noii familii își continua mersul ei, mirii având noul statut de tineri căsătoriți. Obiceiul vulpii, constă în obligația mirelui care își ia mireasa din alt sat să plătească feciorilor din satul respectiv o taxă în bani sau câteva vedre de vin drept despăgubire. Obiceiul este vechi și ne amintește de căsătoriile endogame 1 care aveau loc între membrii aceluiași comunități. De-a lungul timpului se observă că au început
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
știe carte, soldatul Ion îl pune pe căprarul Nicolae să compună scrisoarea pentru el. Acesta amână, cât expeditorul e viu, și își ține cuvântul postum, trimițând implicit vestea morții lui de la Muselim Selo. Mamele analfabete din satul lui Goga scriu feciorilor de la oaste prin cuvintele și stilul Dăscăliței. În zorii romanului de la noi, Dinu Păturică e trimis în slujbă printr-o scrisoare de maximă și stupefiantă umilință a tatălui său către stăpân. Odată intrat în casă, tânărul Dinu se pune pe
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]