2,707 matches
-
biologice, psihologice și pe cele sociologice. * Teorii criticiste - se concentrează pe un spațiu social, cultural, istoric foarte larg. În mare parte sunt bazate pe analiza structurilor de clasă și încadrează în primul rând teoriile marxiste asupra devianței și marginalizării. * Teoriile feministe ce pleacă de la constatări statistice care se referă la rolul redus, uneori aproape inexistent al femeilor în cazurile de devianță. Abordarea biologică. Unele dintre primele încercări de explicare a comportamentului deviant au avut ca punct de plecare teoriile biologice. Cesare
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
Ionescu). Totuși, Sarmiza Bilcescu nu a practicat niciodată avocatura. Ea s-a măritat cu Constantin Alimănișteanu la șase ani după ce a fost admisă în Barou și ca urmare s-a retras din avocatură, continuând să fie însă activă în cercurile feministe. S-a numărat printre fondatoarele Societății Domnișoarelor Române care își propunea să lupte pentru creșterea gradului de educație în rândul femeilor. 5. Smaranda Brăescu (21 mai 1897 - 2 februarie 1948) A fost prima femeie pilot din România, prima femeie parașutist
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
cu scopul de a ocroti copii săraci, iar doi ani mai târziu a organizat prima creșă, la Fabrica de Tutun din București, unde a asigurat și consultații pentru 2000 de muncitoare, în perioada 1885 -1898. A prezentat la "Congresul acțiunilor feministe", ținut la Paris în anul 1900, lucrarea “Munca femeii în România”, alcătuind o statistică a femeilor care au reușit să promoveze intelectual. A fost invitată și la congresele de la Bruxelles (1907) și Copenhaga (1910), unde a prezentat acțiunile inițiate de
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
pensionare, publicând în diverse reviste de specialitate din țară și străinătate. 11. Smaranda Gheorghiu (n. 5 octombrie 1857, Târgoviște - d. 26 ianuarie 1944, București) Prima femeie care a ajuns la Polul Nord. A fost o scriitoare, publicistă, militantă activă în mișcarea feministă a epocii, membră a mai multor societăți culturale, considerată educatoare a poporului. Este cunoscută și sub numele de Maica Smara, poreclă primită de la Veronica Micle. La sfârșitul secolului al XIX-lea, Smaranda Gheorghiu a condus un cenaclu frecventat și de
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
societății" (a standing ruleto live by, common to everyone of that society). Vezi Locke, Al doilea tratat, § 22, p. 65. Cf. F. A. Hayek, Individualism and economic order, The University of Chicago Press, Chicago, 1958, p. 18. 118 În special critica feministă a insistat asupra excluderii femeilor de la exercitarea drepturilor politice. Vezi în acest sens Nancy J. Hirschmann și Kirstie Morna McClure (eds.), Feminist Interpretations of John Locke, Penn State University Press, University Park, 2007. În studiul său din volumul amintit, Gordon
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
îndrăznețe privind eliberarea femeii din "sclavia casnică", în intenția de a lovi, astfel, în modelul "familiei burgheze". Alternativa uniunii libere dintre bărbați și femei părea a fi soluția adecvata pentru emanciparea femeii. Organizarea politică a femeilor și afirmarea unor militante feministe de marcă a permis adoptarea a numeroase reforme în plan legislativ cu privire la drepturile economice și politice, mariaj, avort, sexualitate. Unele dintre acestea se situau în zona libertinajului și frizau dezordinea socială. În epoca stalinistă, perspectiva asupra problematicii femeilor s-a
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
în România, înainte de 1989? Această ambițioasă listă de întrebări ale cercetării nu presupune răspunsuri definitive ci, mai degrabă, participarea la dezbaterile (chiar polemicile) existente în literatura domeniului. Politicile de gen pot fi abordate din perspective teoretice și metodologice diferite, cele feministe fiind foarte influente 2. Perspectiva noastră încearcă să îmbine analiza și evaluarea politicilor publice bazată pe elemente tehnice (cartografierea mecanismelor legislative și instituționale) cu o tentativă de identificare a unor elemente mai profunde și mai puțin vizibile, cum ar fi
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
80. Studiu de caz: Combinatul Siderurgic Călărași", Studia Politica, vol. XI, no 2/2011, pp. 286-308. Mezei, Smaranda, "L'odissée de la famille roumaine", Revue française des affaires sociales, nr. 2/1991, pp. 129-142. Miroiu, Mihaela, Drumul către autonomie. Teorii politice feministe, Polirom, Iași, 2004. Rees, Teresa, Mainstreaming Equality in the European Union, Routledge, New York, 1998. Zamfir, Cătălin, Marius Augustin Pop, Elena Zamfir, România '89-'93. Dinamica bunăstării și protecția socială, Editura Expert, București, 1994. *** Legea nr.10/1972 - Codul Muncii, din
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
avea o revoluție fără femei. Femeia este totul. Bărbatul face ceea ce aceasta gândește și îi sugerează. Dacă știți să câștigați prețuirea femeilor, atunci jumătate din munca voastră este înfăptuită"1, afirma eroina romanului Dragoste comunistă (Red Love), scris de militanta feministă Alexandra Kollontai, sintetizând cel mai bine, în opinia noastră, faptul că feminismul a fost puternic influențat de revoluții, inclusiv Revoluția americană și cea franceză din secolul al XVIII-lea. În privința legăturii dintre feminism și mișcarea socialistă, în concepția marxistă femeia
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
strănepoți. A existat, de asemenea, familia patriarhală condusă de tatăl-stăpân, a cărui voință avea putere de lege pentru toți ceilalți membri ai familiei, chiar în zilele noastre se mai pot vedea în satele rusești astfel de familii țărănești". Și militanta feministă continua, arătând cum va fi viața femeii în comunism: Într-o societate comunistă, lucrătoarele nu vor mai pierde prea rarele lor ore de răgaz gătind, având în vedere că în societatea comunistă vor fi restaurante publice sau bucătării. Același lucru
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
ipoteze, de multe ori ipoteze cu totul arbitrare, își are sorgintea într-o necesitate personală, anume aceea de a-și justifica față de morala burgheză propria sa viață sexuală anormală, hipertrofiată, și de a-i solicita toleranță"20. La inițiativa militantelor feministe din cadrul partidului, în august 1919 a luat ființă Jenotdel, sau Departamentul de Femei al Secretariatului Comitetului Central din cadrul Partidului, condus inițial de militanta feministă Inessa Armand, care, în 1914, înființase un ziar pentru femei intitulat Rabotnița (Muncitoarea), încurajându-le să
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
propria sa viață sexuală anormală, hipertrofiată, și de a-i solicita toleranță"20. La inițiativa militantelor feministe din cadrul partidului, în august 1919 a luat ființă Jenotdel, sau Departamentul de Femei al Secretariatului Comitetului Central din cadrul Partidului, condus inițial de militanta feministă Inessa Armand, care, în 1914, înființase un ziar pentru femei intitulat Rabotnița (Muncitoarea), încurajându-le să se organizeze în comitete și sindicate ale fabricilor. Deși partidul era împotriva ideii creării unor organizații separate pentru femei, succesul publicației a determinat organizarea
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
mai oprimată 23. Venirea la putere a lui Stalin a schimbat concepția bolșevicilor despre rolul pe care femeia trebuia să-l joace în societate. În 1930, Jenotdel, care începuse să fie numit bab-kom (comitetul babelor), a fost acuzat de derivă feministă și desființat. Femeia care se dedicase complet partidului și care își neglijase complet bărbatul și copiii a devenit acum obiectul criticilor 24, Stalin numindu-le pe astfel de femei "heringi cu idei". Fiica sa, Svetlana Alilueva a caracterizat astfel situația
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
al partidelor comuniste într-o manieră pasivă, doar ca subiect al opresiunii capitaliste și nu ca un participant activ la transformarea societății 38. În acord cu sarcinile trasate de către Internaționala Comunistă, Partidul Comunist din România a fondat mai multe organizații feministe, care nu s-au dovedit însă viabile, astfel încât mai târziu nici istoricii partidului nu au găsit nimic relevant în activitatea lor39. 3. Condiția femeii în România comunistă și modelul activistei dedicate partidului. De la Ana Pauker la Elena Ceaușescu Așa cum observa
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
societății, noțiunea de gen variază din punct de vedere istoric și constituie una din modalitățile prin care sunt imaginate, constituite și legitimate statele 68. Una din marile promisiuni ale comunismului a reprezentat-o egalitatea tuturor cetățenilor și emanciparea femeii. Teoriile feministe mai vechi și mai noi au contestat această pretenție a regimului comunist, opinând că analiza marxistă nu reușește să argumenteze de ce femeile sunt opresate ca femei, fără deosebire de clasă socială. Marxismul nu s-a focalizat pe diferența între experiențele
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
în mod obișnuit această experiență a necesitat mult prea multe griji, dezamăgiri și durere, și deoarece mult prea multe energii au fost irosite fără sens. (...) Apoi am rămas din nou singură"76. Chiar și pentru militantele comuniste care nu erau feministe, cum a fost cazul Anei Pauker, loialitatea față de partid trecea peste orice considerente personale. Astfel, aflată în închisoarea Dumbrăveni, în 1938, aceasta nu s-a revoltat în nici un fel atunci când a auzit despre "lichidarea devierii de dreapta a lui Marcel
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
amatoare de articole de lux, cărora le evalua prețurile cu o mentalitate comunistă 18. Aspect interesant pentru redefinirea rolului social al femeii în perspectivă marxistă. De fapt, comunismul a creat un raport specific cu anumite puncte de vedere ale mișcărilor feministe. 2. Femeia în comunism Concepția despre rolul femeii în societatea comunistă este o consecință, pe de o parte, a criticii marxiste a societății burgheze, pe de altă parte, a principiului egalității depline între indivizi. La originea acestei concepții se află
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
transformării lor în forță de producție. 4. Feminismul în România pre-comunistă În România interbelică societatea părea puțin interesată de situația femeii, existând probleme sociale mai importante, mai ales după recuperarea tuturor teritoriilor românești, la finele Primului Război Mondial. În orice caz, mișcarea feministă luase ființă după Unirea Principatelor din 1859, ea avea un caracter elitist și un program de emancipare, căci modelul său erau revendicările din Occident 37. În perioada interbelică, accentul se schimbă: În comparație cu formulările dinaintea Primului Război Mondial, emanciparea femeilor se identifică mai
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
și societatea românească, adică "[...] o societate cu dominantă rurală covârșitoare [care] nu cunoscuse forme asociative feminine moderne decât în anumite enclave urbane, în medii educate și cosmopolite, sub forma unor grupuri care se integrau în tradiția binefacerii sociale, cu nuanțe feministe și pretenții intelectuale"73,74. Desigur, Ana Pauker venea ca purtătoare a modelului sovietic atât la nivel politic general, cât și în ceea ce privește raporturile dintre bărbați și femei. Elena Ceaușescu a fost cunoscută mai târziu, în altă epocă și reprezintă deja
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
sociale pe care nu le avusese nicicând altădată. Debutul emancipării femeii românce se produce în perioada interbelică. Lucruri aparent minore - precum dreptul de a purta pantaloni, de a-și tunde părul, de a face sport - devin drepturi câștigate de mișcarea feministă 18. Emanciparea în plan intelectual o continuă pe cea de pe planul personal. Desigur, emanciparea femeii este o mișcare de sus în jos, pornită de la doamnele din marea societate, cu contacte în Europa, posesoare ale unor diplome universitare, care se învârt
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
dynamique de la population en Roumanie de 1912 à 1992 - Considérations générales", în Revue Roumaine de Géographie, tome 40, București, 1996. Muresan, Cornelia, Shimbările comportamentului familial în Romania, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj Napoca, 2012. Păunescu, Ramona, Evoluții politice ale maternității. Perspective feministe, Editura Polirom, Iași, 2012. Rotariu, T. (coord.), Anchetă asupra dinamicii unor fenomene populaționale și emergența unor stiluri de viață în România, Metro Media Transilvania, Cluj-Napoca, 2005. Rotariu, T. (coord.), Inerție și schimbare. Dimensiuni sociale ale tranziției în România, Editura Polirom
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
își asumă "dubla zi de muncă" (ce revine, aproape invariabil, în sarcina femeilor, în baza rolului de gen tradițional), cât și pentru că sunt mai bine valorizați social prin întreg arsenalul mecanismelor socializării de gen diferențiate. Încă din anii '70, studiile feministe și cercetările cu privire la dinamica relațiilor sociale dintre sexe arată că problematica egalității între femei și bărbați este necesar să fie abordată la intersecția dintre spațiul public și cel privat pentru că inegalitățile din zona vieții private se proiectează, inevitabil, și se
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
specială, fiind considerate "loc de refugiu" în fața ingerințelor autoritare ale puterii politice, oferind un minim spațiu de libertate, precum și o necesară rețea socială de suport 25. Așadar, semnificația raportului public/privat nu era nici pe departe cea atribuită de mișcarea feministă a anilor 1970 și sintetizată în sintagma "ceea ce este personal este politic". Felul în care era valorizată sfera privată în comunism explică, în bună măsură, atitudinea de respingere a feminismului și a sloganului de mai sus, în perioada postcomunistă, atitudine
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
et emploi des femmes, ediția a III-a, Éditions La Découverte, Paris, 2006. Miroiu, Mihaela, " Despre politica "ultimei inegalități"", în Vladimir Pasti, Ultima inegalitate. Relațiile de gen în România, Editura Polirom, Iași, 2003. Miroiu, M., Drumul către autonomie. Teorii politice feministe, Editura Polirom, Iași, 2004a. Miroiu, M., Hașdeu, I., "En Roumanie, le féminisme académique a un ascendant sur le féminisme militant: Entretien avec Mihaela Miroiu, foundatrice des Études Genre en Roumanie", în Nouvelles Questions Féministes, vol. 23, nr. 2, Postcommunisme: Genre
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
formal și substanțial, normal și normativ, Editura Polirom, Iași, 2013. Okin, M. S., Justice, genre et famille, Flammarion, Paris, 2008. Pasti, Vladimir, Ultima inegalitate. Relațiile de gen în România, Editura Polirom, Iași, 2003. Păunescu, Ramona Evoluții politice ale maternității. Perspective feministe, Editura Polirom, Iași, 2012. Phillips, A., "Espaces publics, vies privées", pp. 405-416, în Ballmer-Cao, T.H., Mottier, V., Sgier, L. (eds.), în Genre et politique. Débats et perspectives, Ėditions Gallimard, Paris, 2000. Pinker, S., Paradoxul sexelor. Bărbații, femeile și adevărata prăpastie
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]