4,114 matches
-
doua oară de la pictură la poezie. E dislocarea, în cazul tău, izvor de încordare ori un bun punct de pornire pentru poem? Produce ea încordare? Mă gândesc la autori cum ar fi Ishiguro, Rushdie, Lessing, Ondaatje. Dislocarea e o rană fertilă pentru ei, din ea picură proza. Dislocarea ta e mai discretă. GS. Iată o întrebare la care din interior e foarte greu de răspuns. Sunt convins că dislocarea e esența poeziei mele, chiar și în acea parte a ei care
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
de fabricare a informației de structura economică a societății și abordarea "culturalistă", care insistă asupra influenței sistemului simbolic, a culturii, asupra conținutului jurnalistic (Schudson, 2003). Abordările mai sus amintite se află însă în contradicție cu o altă perspectivă sociologică, deosebit de fertilă în mediul academic francez. Bazându-se pe lucrările lui Pierre Bourdieu, sociologii care fac parte din acest curent consideră că profesia jurnalistică trebuie privită în termeni de "câmp jurnalistic" adică un mediu autonom, care are propriile legi și este definit
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
avut în prealabil emoții negative, reacțiile ar fi fost mult mai de amploare. Cu toate acestea, rezultatele experimentului nostru sunt consistente. Literatura dedicată rolului emoțiilor în procesul politic este în continuă expansiune, iar noile direcții de cercetare se dovedesc deosebit de fertile (Marcus et al., 2000; Valentino et al., 2011). Validitatea metodologiei folosite este însă pusă adesea sub semnul întrebării. Majoritatea studiilor folosesc metode tradiționale, precum ancheta, întrebându-i pe participanți la ce se gândesc și ce emoții resimt. Principala limită a
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
evaluare) Paris 8000 locuitori Toulouse 20-25000 locuitori Bordeaux 20000 locuitori Narbonne 35000 locuitori Majoritatea centrelor urbane: în jur de 5-6000 locuitori Creșterea fertilității între secolele al X-lea și al XIII-lea (număr de copii raportat la număr de cupluri fertile) În sec. al X-lea 4 Între 1150 și 1200 5 la 6,5 Între 1000 și 1050 4 la 5,3 Între 1200 și 1250 situație staționară Între 1050 și 1100 5 la 5,7 Între 1250 și 1300
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
dominată de laicitate precum Franța, guvernul a decis să introducă în învățămîntul public studiul religiilor și al contribuției lor la civilizația occidentală. Tocmai în măsura în care societățile democratice actuale admit și respectă prezența religiei în spațiul public, ele sînt un teren puțin fertil pentru ivirea fundamentalismelor. Pe scurt, în modernitatea tîrzie, distanța dintre divin și uman nu e nici absentă, dar nici socialmente normativă. Ea poate avea expresie și eficacitate publică, dar nu mai oferă cadrul universului comunitar. Ignorată de extremiști fie ei
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
ce îi este proprie? Angajarea pe coordonata timpului și a istoriei este, desigur, proprie spiritului modern occidental. în termenii lui André Scrima, sămînța lui se ivește la cumpăna dintre primele două milenii creștine, cînd germinează o neliniște nouă, atît de fertilă uneori : credința va ajunge oare vreodată să recupereze timpul? Va putea ea oare să se integreze în ceea ce nu va întîrzia să se numească evoluția umanității, evoluția pur și simplu? 3 Va putea, desigur dar, de îndată ce, în conștiințe, axa ei
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
dominație otomană, comunitățile creștin-răsăritene au putut privi istoria ca pe un domeniu peste care nu mai sînt stăpîne, care le scapă. Crizele religioase ale Occidentului, făcătoare de modernitate, nu și-au avut în Răsărit echivalentul în același timp traumatizant și fertil. în secolul al XIX-lea, modernitatea a venit asupra acestor comunități din afară, așa cum în Rusia a venit, la începutul secolului al XVIII-lea, prin decret imperial. Ca reacție automată de apărare, a existat în Răsăritul creștin un refuz al
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
pe care puterea bolșevică a retezat-o. Dar de o gîndire spirituală creatoare de modernitate nu ortodoxia oficială s-a îngrijit. A pune în termeni creștin-răsăriteni întrebarea despre sensul istoriei, despre persoana-în-istorie, a extrage din modernitate o nouă situare mentală, fertilă pentru scrutarea adevărului creștin, la asemenea provocări au răspuns revoluția religioasă a intelectualilor ruși, la începutul secolului XX, sau alți gînditori aparte, întrucîtva izolați. Abia astăzi, presate de intrarea țărilor est-europene în Uniunea Europeană, Bisericile Ortodoxe încep să formuleze generalități privitoare
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
contingent, poate da seamă de scandalul lor. Dar, astfel, ea descoperă în peisajul lumii și în destinul omului pulsația antinomiilor apofatice, ultimul portret posibil al transcendenței. Europa : exploatarea judicioasă a contrariilor în tensiune Cu stilul paradoxal de gîndire, atît de fertil din punct de vedere spiritual, Europa modernă nu a pierdut legătura ; dimpotrivă, i-a dat o orientare și o productivitate cu totul speciale. Civilizația Occidentului se întemeiază pe exploatarea judicioasă a contrariilor în tensiune. Distanța severă, și chiar opoziția pe
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
și amenajarea barajului de la Hălceni, pe pârâul Miletin. O importanță deosebită în instalarea habitatului într-o anumită regiune o reprezintă și solurile. Ele constituie suportul agricol al unei așezări, ideal fiind ca amplasamentul acesteia să fie în apropierea unor soluri fertile, care să asigure o producție satisfăcătoare din punct de vedere agricol și să nu necesite parcurgerea unor distanțe mari între așezare și acestea. Existența unor astfel de soluri de bună calitate (cernoziomuri foarte fertile) a jucat un rol determinant în
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
să fie în apropierea unor soluri fertile, care să asigure o producție satisfăcătoare din punct de vedere agricol și să nu necesite parcurgerea unor distanțe mari între așezare și acestea. Existența unor astfel de soluri de bună calitate (cernoziomuri foarte fertile) a jucat un rol determinant în dezvoltarea așezărilor din zona Șipote, aceste soluri reprezentând, de altfel, resursa naturală cea mai valoroasă din punct de vedere socialeconomic. Aceste așezări au reflectat destul de fidel interacțiunea dintre om și condițiile naturale, raportate
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
zonal cel mai răspândit. b) -Cernoziomul cambic slab spre mediu erodat textural este răspândit acolo unde relieful mai păstrat a permis ca solurile să fie ceva mai evoluate. Însușirile fizice și chimice fac ca aceste soluri să fie cele mai fertile din regiune, asigurând, atunci când precipitațiile sunt suficiente, recolte bogate. c) -Cernoziomul cambic mediu evoluat textural este răspândit local sub pădurea Mitoc, unde, ca urmare a păstrării apei sub stratul de frunziș al pădurii, solul este mai evoluat ca în zonele
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
comunei Șipote nu sunt în prezent instituite zone de protecție. Cap. VI. CONCLUZII La capătul unui constant efort de analiză a raporturilor dintre mediul natural, populație și economie, în cadrul comunei Șipote putem desprinde următoarele concluzii: Condițiile naturale favorabile vieții ( solurile fertile, pășunile bogate, apa Miletinului, formele de relief colinar) au permis constituirea unei comunități umane încă din Preistorie. Descoperirile arheologice atestă o locuire neîntreruptă pe teritoriul actual al comunei Șipote începând din Paleolitic, iar la mijlocul secolului al XV-lea (18
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
în lume. Un mare număr de țări, de pe toate continentele, adoptă acest joc, introducându-l în programele de pregătire din școli, universități și armată. Etapa anarhică (1926-1946), perioadă în care fiecare țară, unde voleiul a pătruns și a găsit teren "fertil" își înființează federația națională de specialitate, iar jocul capătă reguli proprii, în așteptarea unui for diriguitor comun, care să realizeze o uniune de vederi privind: conținutul jocului, regulamentul de joc și organizarea competițiilor la nivel internațional. Etapa clasica (1947-1963), este
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
mai vârstnici, chiar și după ce aceștia se retrăgeau la pensie. Cabinetul de Matematică “Alexandru Climescu”, situat în fața amfiteatrului P.6 (din corpul A) care de asemenea poartă numele marelui profesor, și-a păstrat tradiția de a găzdui întâlniri și discuții fertile între membri ai catedrei mai vârstnici și mai tineri. În pagina web a Catedrei pot fi găsite adrese de e-mail / numere de telefon și ale colegilor pensionari, ceea ce facilitează contactarea acestora. Catedră de Matematică organizează periodic conferințe științifice unde își
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
-
să construim o "versiune"."307 Însă niciuna dintre aceste operații nu ar fi posibilă decât dacă elementele "discursului repetat" ar fi, la rândul lor, (de)compozabile/analizabile/interpretabile. În consecință, integralismul lingvistic nu numai că nu exclude, dar oferă premise fertile pentru o abordare semantică fertilă a "discursului repetat" în calitatea lui de categorie a lingvisticii elocuționale. 7.2. Mai complicată pare sarcina elaborării unei lingvistici "idiomatice" a discursului repetat, care ar trebui să-și asume o serie de obiective: delimitarea
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
Însă niciuna dintre aceste operații nu ar fi posibilă decât dacă elementele "discursului repetat" ar fi, la rândul lor, (de)compozabile/analizabile/interpretabile. În consecință, integralismul lingvistic nu numai că nu exclude, dar oferă premise fertile pentru o abordare semantică fertilă a "discursului repetat" în calitatea lui de categorie a lingvisticii elocuționale. 7.2. Mai complicată pare sarcina elaborării unei lingvistici "idiomatice" a discursului repetat, care ar trebui să-și asume o serie de obiective: delimitarea "conținutului" caracteristic "discursului repetat" în
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
buruieni) dar și prin faptul că aceste plante se cultivă pe suprafețe mari (în cazul țării noatre, aproximativ 3 milioane hectare). Plantele foarte bune și bune premergătoare pentru năut eliberează terenul mai devreme, îl lasă curat de buruieni, destul de afânat, fertil și cu umiditate suficientă, astfel încât să se poată efectua toate verigile tehnologice din cultura năutului, în bune condiții. în cadrul unei exploatări agricole, năutul poate să participe cu succes în crearea unui asolament. Atât el cât și celelalte culturi agricole permit
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
hidrologic torențial ,acesta este regularizat prin două bazine de acumulare. Apele de suprafață provin din ploi și zăpezi, iar pe terenurile cu pantă mai mare de 8% curg cu viteză spre căile apropiate, antrenând mari cantității de pământ din stratul fertil de la suprafață. Turbiditatea apelor este foarte ridicată, peste 300 mg/l în perioadele de viitură, iar mineralizarea, între 100 și 150 mg/l. Iazul Ezăreni are o lungime de aproximativ 3 km și o adâncime ce variază între 0,5
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
Cele mai bune soluri pentru năut sunt nisipo-lutoase, calde și bogate în substanțe nutritive. Cernoziomurile sunt solurile cele mai indicate pentru această plantă (BĂLTEANU GH., 1977; ROMAN GH. și colab., 1998). Năutul (Cicer arietinum L.) dă rezultate bune pe soluri fertile, soluri 56 lutoase, bine drenate și aerate. Un drenaj este necesar deoarece și perioadele scurte cu exces de apă reduc creșterea, radăcinile cresc superficial iar tulpinile putrezesc în procent considerabil (OPINGER E.S., HARDMAN L.L., 1990). Năutul se ferește de solurile
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
56 lutoase, bine drenate și aerate. Un drenaj este necesar deoarece și perioadele scurte cu exces de apă reduc creșterea, radăcinile cresc superficial iar tulpinile putrezesc în procent considerabil (OPINGER E.S., HARDMAN L.L., 1990). Năutul se ferește de solurile foarte fertile, unde leagă rău, dar mai ales de cele argiloase și nestructurate. Terenurile cele mai bune sunt mijlocii sau ușoare, numai să fie adânci, pentru că își poate manifesta din plin caracteristica sa și anume rezistența la secetă (BONCIARELLI F., 1989). Solurile
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
ha, cu umiditatea de 14%. Rezultatele din experiențele în vase de vegetație (7 kg sol/vas) s-au raportat la hectar, luându-se ca referință faptul că 1 ha teren arabil are 3.000.000 - 4.000.000 kg sol fertil. Toate determinările s-au efectuat în trei sau patru repetiții, pentru ca rezultatele să poată fi prelucrate statistic, metoda folosită fiind analiza varianței (SĂULESCU N.A. și colab.,1967, JITĂREANU G., 1994.). Semnificațiile în cadrul experiențelor au fost exprimate prin diferențe limită.Calculul
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
pe care le foloseau și pentru hrană. Boii și caii îi foloseau în cărăușie. (Fig. 10a / 10b / 10c) Locuitorii de pe Valea Proviței nu puteau practica la ei acasă o agricultură suficient de dezvoltată. Terenul arabil era puțin și nu prea fertil. Climatul mai răcoros decât la șes nu îngăduia cultura păioaselor. Se cultivă cu rezultate mai bune porumbul, cartoful și plantele de nutreț. Via nobilă nu-și maturizează aici rodul. În jurul caselor se puteau cultiva legume. Cel mai bine era dezvoltată
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
îndreptarea unor nereguli care începeau să-și facă loc în viața Bisericii. Acțiunile sale au fost de multe ori percepute ca expresii ale unor orgolii și interese personale, mentalitatea modernă neînțelegând rostul unor asemenea campanii care aduceau aminte de timpurile fertile ale patristicii în care dezbaterile teologice dețineau un rol major. Prima campanie începe în momentul constituirii Consiliului de regență, în urma decesului regelui Ferdinand, la 20 iulie 1927, în care intră și Patriarhul Miron Cristea. În această campanie care s-a
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
una istorică și o alta ca "formulă și datină morală ca să ne izbăvească de ciocoism". Exemplul Ortodoxiei "Gândirii" concepută plenar ca religie și istorie, dar și ca filosofie morală, era adânc întemeiată și necesară în contextul interbelic; probabil că ideea fertilă a Ortodoxiei ca "organizatoare și îzbăvitoare a culturii și societății românești va fi reluată" într-un anumit moment prielnic al istoriei. Teza lui Văsile Băncilă referitoare la nevoia unei Ortodoxii care să decurgă dintr-o logică a contradicției este explicabilă
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]