6,812 matches
-
renunțe la înființarea unui cabinet de uniune națională. Conducătorii Partidului Național-Țărănesc nu se mai înțeleg, în vreme ce liberalii sînt divizați. Dezgustat, ambasadorul Franței la București scrie la 11 decembrie 1932: "Importanța acordată unei simple probleme a personalităților arată că românii rămîn fideli gustului pentru o politică de clientelă și de intrigi individuale". Problema este, fără îndoială, foarte complexă. Fracturile ideologice și specificitatea programelor economice și a clientelelor îi separă pe liberali de național-țărăniști. Motivul hotărîtor al scepticismului francez în privința bunului mers al
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
marca unei tradiții a preocupării Estului poporanist pentru Vestul democrat și burghez. Încă din 1848, exilatul rus Alexandru Herzen respingea burghezia franceză și își imagina că această capacitate de mișcare aparținea Rusiei, țăranului rus... Stînga românească din anii '30 rămîne fidelă poporanismului aflat în căutarea unei căi specifice de dezvoltare, unei treceri spre modernitate care n-ar eradica tradiția, unui acces la profit care ar scuti de tarele sistemului capitalist burghez. Periculoasă poate, respingerea ideii de burghezie, visul unei democrații rurale
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
ultime săptămîni furnizează în acest sens un semn evident atît la național-țărăniști, cît și la liberali. Elementele tinere fie că au acceptat să colaboreze cu regele, fie au aderat la ideea unei guvernări personale, în vreme ce membrii mai în vîrstă rămîn fideli propriilor tradiții, fondate pe principii democratice." Dar ce vrea Carol? "El veghează la tot ce se întîmplă, este prezent peste tot, atît pentru a marca el însuși noul impuls, cît și pentru a supraveghea executarea ordinelor sale, pentru a verifica
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
etape. Românii trebuie să recucerească și să elibereze Basarabia și Bucovina, ocupate de sovietici în 1940, și să reintre în posesia Transilvaniei de Nord cedată Ungariei în iulie 1940, pe care nu o vor recăpăta decît prin demonstrarea unui angajament fidel față de germani. Această logică este contestată de opoziție care se întreabă de ce Germania și-ar deposeda aliații maghiari. Ce tratat garantează României revenirea Transilvaniei? În sfîrșit, dacă puterea nazistă este așa cum crede sau pretinde Antonescu, de ce germanii ar fi avut
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
de ieri. Comuniștii pretind că au introdus agenți de supraveghere în comitetul militar organizat în primăvară, pentru a urmări cadrele armatei, dintre care unele erau apropiate Palatului regal. În primăvara lui 1944, sovieticii și-au trimis din nou rețelele de fideli la fața locului. La sfîrșitul lui august, este depășită o primă etapă: sovieticii au determinat România să capituleze și introduc pe Pătrășcanu ca reprezentant al Partidului Comunist în componența guvernului. Antonescu este în acel moment în mîinile sovieticilor, cărora le-
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
1944, este din nou pusă sub administrație românească în martie 1945. Regiunea este pradă violenței. "Cu o unanimitate remarcabilă scrie un observator american -, românii din Transilvania se opuneau guvernului Groza și Uniunii Sovietice. Pentru acest simplu motiv, ungurii erau partizani fideli ai guvernului Groza și ai Rusiei". Orașele, populate de puternice minorități ungurești, se opun satelor populate în principal de români. Regele, miniștrii (Gheorghiu-Dej la Comunicații și Lucrări Publice, Teohari Georgescu la Interne, Pătrășcanu la Justiție) și generalii sovietici se deplasează
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
și deci legitimează controlul și represiunea. Partidul este ostil Bisericii, care poartă un mesaj religios considerat ca retrograd, dar stabilește o cooperare controlată cu aceasta deoarece Biserica este respectată de totalitatea populației. Partidul se confruntă cu 15 milioane de credincioși fideli Bisericii ca instituție spirituală și patriotică. Republica Populară Română recunoaște deci Biserica drept o instituție care, bine condusă, poate servi la promovarea propriei sale politici. Ateismul militant se manifesta atunci în surdină. Statul cere Bisericii să se alăture industrializării și
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
român în ceea ce privește propria sa gîndire asupra modalităților optime de apărare a internaționalismului. Mai mult decît un instrument de constrîngere, pactul oferă Bucureștiului o tribună, un loc posibil de confruntare pentru cea mai bună realizare a idealului comun. România va fi fidelă Pactului, de o asemenea fidelitate încît generalul Ilie Ceaușescu va cere o și mai puternică întărire a acestuia în toamna anului 1989. Crearea Pactului precede cu un an Congresul al XX-lea al Partidului Sovietic. Două fapte implică direct conducerea
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
rol esențial. Participarea la asemenea lucrări a fost pentru unii un fel de a se reabilita, pentru alții o modalitate de a fi promovați și de a obține o formă de respectabilitate în cercurile străine, prin participarea la colocvii. Perseverența fidelilor acestei națiuni pentru "Ceaușescu al nostru" după căderea regimului, în 1989, a personalităților angajate în cultul personalității din perioada 1970-1989, ca istoricii Mușat, Popișteanu, academicianul Dan Berindei, poetul Adrian Păunescu, permite aprecierea că acest angajament a fost cel mai adesea
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
și mai frapantă. După agitația produsă în țară de mișcarea numită de la Mazar Pașa, când iarăși ca motiv de agitație se invocă, între altele, înlăuntrul țării și în afară de ea, gravitatea stării financiare și când - sub impresiunea momentului - Camera de atunci, fidelă încă angajamentelor luate, redusese bugetul la cifra de 87 milioane cu venituri constatate în sumă de 81 milioane, astăzi - după un scurt timp de abia patru ani de zile - se prezintă țării bugete pentru peste 116 milioane, afară de Dobrogea și
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
imagini de lucruri, idei teribile, cari ne-au emoționat tare odată și de cari nu putem scăpa Această neliniște este mai mare sau mai mică, după temperamente. Amintirea, când sîntem deștepți, este slabă; închizînd ochii, nu mai avem o imagine fidelă a lucrului din fața noastră. Din contră, în vis imaginea este ca reală. Cauza este că imaginele se deșteaptă dinlăuntru nostru, în creieri, și intră în cercul luminat al conștiinței fără voia noastră, pe când nu sîntem atinși întru nimic de esterior
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
luminoase" din cari oricine-și va putea închipui întregul astru ce se ivește și s-a ivit pe ceriul fericitului partid. Credem că nu ne vom găsi "Bacăul", ca orbul Brăila, dacă înainte de toate vom pune sub ochii cititorului copie fidelă de pe actul de botez scris în fruntea acestui nou-născut și anume întocmai: BACĂUL Jurnalul partidului liberal Adevărul și nimic decât adevărul etc. Mahalaua Bunei-Vestiri etc. {EminescuOpXI 94} Astfel, încredințîndu-ne că-l cheamă "Bacăul", că este "jurnal" și cu adevărat al
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
sale politice. Numai o bancă de scont și circulațiune pentru fabricarea de bani de hârtie [î]i trebuie și va fi gata pentru întîmpinarea oricăror evenimente. [ 30 martie 1880] [""ROMANUL" DE IERI... "] "Romînul" de ieri, pentru liniștea spiritelor agitate a fidelilor săi, anunță cumcă norul care turburase un moment armonia dintre tovarăși s-a înlăturat, că viceprezidenții cari-și dăduseră demisia și-au retras-o, asemenea că d. Boerescu va obținea deplină satisfacțiune de la Cameră. Ambele incidente nu ne-au mișcat
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
de acești amici, în numele partidului ce reprezintăm, v-am espus în ce consistă politica noastră tradițională... Această espunere și afirmare scrisă a politicei noastre naționale este nu numai o programă politică a partidului conservator cu toate nuanțele sale, ci politica fidelă și rezumată a națiunii întregi. Iată programul partidului conservator întreg, pe care am onoare a-l citi în numele amicilor politici din acest Senat cari m-au autorizat pentru aceasta. (Urmează programul) Aceste principii fundamentale ale politicei noastre naționale le declarăm
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
căci ce sânt hainele unui împărat pentru a lega mii de rane deschise, dar desigur că privirea împăinjenită a romanului murind se-mplea de lacrimi de gratitudine în acel moment. Stabilind teoria că un mesaj trebuie să reproducă, ca o icoană fidelă, toate bunătățile dar și toate suferințele pe cari șeful statului le-a petrecut împreună cu supușii săi într-o curgere de timp, găsim în mesajul domnesc o crudă și neiertată uitare, că nu se face nici mențiune măcar de lipsurile ce-
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
secretul și umbra cari pun cupiditatea la adăpost și permit câștiguri neoneste, înfruntînd dezonarea. Fără despotism, ele ar fi fost puternice; cu el, ele domnesc. (Alexis Tocqueville, L'ancien regime et la revolution). Cine nu vede în aceste șiruri icoana fidelă a societății noastre lipsite de aristocrație, democratice în adevăr, dar supuse despotismului unui om ca d-l Brătianu, despotism pospăit cu fraze liberale, cu păzirea formelor esterioare? [... ] - zice tot scriitorul de mai sus. [ 29 iulie 1880] ["DIN SORGINȚI OFICIOASE... Din
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ivi de departe capul Bunei-Speranțe. [ 13 decembrie 1880] ["OBICINUIȚI A ȚINEA PE CITITOR... "] Obicinuiți a ținea pe cititor în curent cu cele ce se scriu în ziarele străine despre țară, comunicăm următorul articol din "Le Nord", care cuprinde o foarte fidelă dare de seamă a situației noastre interioare. În una din cele din urmă ședințe ale Camerei deputaților din România d. Brătianu a avut un eșec care, deși nu privește decât o cestiune de tot secundară - era vorba de-o cestiune
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
imigrația, de la câteva sute de indivizi, precum era sub domniile vechi, au ajuns azi la 20 000 pe an. În fiece an un oraș întreg de străini se colonizează în țara noastră. Aceste orașe în migrațiune vor forma pe supușii fideli ai lui Carol II, pe expresia geografică a României actuale. Și acei oameni vor fi mai învățați decât Costineștii și mai cinstiți decât Mihăleștii, numai una nu vor mai fi... români. Acum veți fi înțelegînd și d-voastră, credem, de
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
neamului", care adesea s-au dovedit mai ales ai "neamului prost". Dar, dacă politicul ne-a obsedat pe toți, obsedîndu-l și pe autor, din fericire el n-a reușit să ne confiște chiar în întregime. Nici pe Val Gheorghiu. Așa că fidelul "diarist" și "ziarist", ca să recompun altfel formula "jurnal public", și-a găsit uneori vreme și pentru a comenta o expoziție care l-a tulburat, pentru a semnala apariția unei cărți excepționale, pentru a explora fabuloasa sa memorie, ocupată cu nu
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
fără perfida umilință a omului de rînd adică, fără fandoseli). Da, dar poza cu sceptrul regal mergea, ea, cu tunica mitocănească? Pardon! Costum la patru ace! Duplicitatea parvenitului. A dispărut tunica arsenalului bolșevic? Mai e una: a lui Castro, ultimul fidel al bolșevismului primar, uitat nu numai de Washington, dar chiar și de Kremlin, în insula aia a lui, fost eden al minunilor lumii, azi supraviețuind în ambițiile vetuste ale bătrînul tunicar. Sinistra (adică de stînga) istorie a tunicii. Moment cînd
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
și negalonați ai puterii vocalizează într-o sotto voce grav-cavernoasă, responsabilă, asigurînd masa electorală panicată de iminența războiului să stea cuminte, să nu mai pună întrebări speriate excedatelor televiziuni privat-obștești. Vigilența lor de insomniaci responsabili e curată garanție. Iar dacă fidelul electorat aude cumva noaptea vuiet de bombardiere (americane? engleze?), să fie convins că ei, și numai ei, le-au permis zborul pe cerul înstelat de deasupra patriei. Ce tot ai, dom'le, cu Iliescu? sînt întrebat, jumătate glumă, jumătate serios
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
-i fac din ea juvăț aporape mortal; noroc de intervenția asistenței. Îmi zic: umor prea horror. Jurnalele televiziunilor: exhaustive enciclopedii horror color. Ținînd să le amintească ziariștilor că... viața e scurtă, glumețul ministru al Apărării pesediste nu se face decît fidel purtător de cuvînt al unei puteri care își revendică, congenital, sorgintea în primul comunism românesc. Atunci cînd, simplu, nu se mai recurgea la perifrază ci, direct, la exterminare. E de apreciat rafinarea, în timp, a procedurilor, nu-i așa? Îi
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
e oricum mai fotogenică... reconcilierea cu cel îndepărtat de la tron de către înșiși înaintașii întru sovietism ai șiretului ocupant al Cotrocenilor. În trei ani de mandat, palmaresul discursurilor parpanghele cu țintă dublă, una pentru bănuit-candidele cancelarii occidentale, alta pentru masa de fideli enoriași electorali, este năucitor. Făcîndu-l gelos pe însuși Machiavel. Găsindu-și aliat consangvin în iminentul delfin uns cu toate alifiile plutirii în ape tulburi, maniacul puterii, cu aerul lui de babacă a nației, își ușurează, într-un fel, eforturile gimnaste
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
pe regele boemilor, acum sprijinindu-se, mai mult așa, în bastonul cu bulb de argint, să-mi spună ce-l apasă. Nu-mi spunea nimic. Am făcut, ca-n atîtea rînduri, turul foaierelor, simțindu-i, iată, nealterată, privirea de erete, fidelă inventarului de fuste plisate. Două ore de Cehov, într-un triptic extrem de reconfortant. Nu mi-a spus nimic nici la ieșirea din teatru. L-am lăsat în voia lui. Mai cu seamă că, după aplauzele finale, mă rugase să-l
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
șanse minime. (Contrar poncifelor că omenirea nu e în stare să învețe din lecțiile dure ale istoriei. Iată că e în stare.) Altceva, cu totul altceva se insinuează în simbolul trîntei habaneze. Cît îi va trebui paradisiacei insule transformată de fidelul Kremlinului într-un iad al sărăciei generalizate să iasă de sub blestemul egalitarist și să revină la condiția ei modern-luxuriantă, vecină a performanței nord-americane? Oricum, nu mai puțin jumătatea de secol, cît a durat rătăcirea castristă. Justificarea vine, ca argument peremptoriu
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]