3,915 matches
-
piatră), Voinești (pentru cusături de interior), Schitul Stavnic (pentru continuitatea deosebită a prelucrării ceramicii) ș.a. Elementele principale de structură, croitura și materialele costumelor din zonă erau tipic românești, dar cu păstrarea unui caracter specific: pânza se făcea din lână țigaie fin prelucrată. Admirabila cămașă bărbătească era croită dintr-o bucată, reprezentând acel tip de cămașă românească dreaptă de dimensiuni impresionante, pentru care se folosea, la o scară neîntâlnită în altă parte a țării, pânza de lână tigaie (o foarte frumoasă țesătură
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
g, care se va împărți în părți egale, care se va introduce în borcane de sticlă. Determinarea cenușii totale Într-o capsulă calcinată în prealabil până la masă constantă, se cântăresc cu precizie de 0,0002 g, 5 g de ciocolată, fin mărunțită. Se începe arderea pe o flacără mică, până încetează umflarea și substanța este carbonizată, apoi se introduce într-un cuptor reglat la 550-600șC, unde se calcinează până ce cenușa nu-și schimbă culoarea, rămânând ca o pulbere albă sau foarte
Caiet de lucrări practice: tehnologia prelucrării produselor vegetale II : tehnologii extractive by Radu Steluţa () [Corola-publishinghouse/Science/568_a_1171]
-
apa pătrunde în ochi și-i va spăla cu adevărat. Iată și o cremă pentru pleoape iritate: se amestecă cu o spatulă 3 linguri de tărâțe de grâu, un pumn mic de fulgi de ovăz, 2 linguri de hasmațuchi tocat fin și apă cât acoperă totul. Se fierbe 15 minute la foc mic, se răcește și apoi se filtrează. Produsul asfel obținut se amestecă cu mixerul cu o jumătate linguriță de germeni de grâu măcinați, cu 2 picături de miere de
51 Sfaturi înţelepte pentru a fi cât mai sănătoși cât mai voioși și cât mai…frumoși by Ecaterina Grunichevici () [Corola-publishinghouse/Science/760_a_1582]
-
apa pătrunde în ochi și-i va spăla cu adevărat. Iată și o cremă pentru pleoape iritate: se amestecă cu o spatulă 3 linguri de tărâțe de grâu, un pumn mic de fulgi de ovăz, 2 linguri de hasmațuchi tocat fin și apă cât acoperă totul. Se fierbe 15 minute la foc mic, se răcește și apoi se filtrează. Produsul asfel obținut se amestecă cu mixerul cu o jumătate linguriță de germeni de grâu măcinați, cu 2 picături de miere de
51 Sfaturi ?n?elepte pentru a fi c?t mai s?n?to?i c?t mai voio?i ?i c?t mai...frumo?i by Ecaterina Grunichevici () [Corola-publishinghouse/Science/83082_a_84407]
-
buna cuviință antrenorul poate fi îndepărtat de la conducerea echipei; În cazul jucătorului de rezervă acțiunea este identică numai că greșeala tehnică se notează la rubrica greșeala personală a jucătorului respectiv. Timpul de odihnă Se numește minut de întrerupere și poate fin cerut de antrenor la orice fluier al arbitrului. Fiecare antrenor poate cere în timpul unei reprize două minute de întrerupere și un minut de întrerupere pentru fiecare prelungire. Minutele de întrerupere nesolicitate nu pot fi utilizate în repriza a doua. Se
Baschet : caiet de lucrări practice by Cătălin Ciocan, Dana Ciocan () [Corola-publishinghouse/Science/308_a_1282]
-
fi rezultatul uluitorului sistem neuronal cu miliardele sale de legături, a ieșit demult din domeniul fanteziei. Dar un cartesian ar putea ridica întrebarea: de unde și-a primit această materie care se poate organiza atât de complex și regla atât de fin în structurile ei pînă la a genera conștiința, de unde a primit ea această capacitate ? V.2 Prefigurările medievale ale “percepției ca judecată” Meditatia a-II-a conține două dintre exemplele cele mai importante în economia metafizicii cartesiene: cel al bucății de ceară
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
de simetrie. Așezarea absidei, în care se află altarul capelei pe peretele opus intrării, accentuează axul longitudinal prin punerea în valoare a uneia dintre funcțiuni. Acoperirea acestui spațiu s‑a realizat printr‑o cupolă semisferică terminată cu un lanternou 63 fin, soluție care de altfel a fost destul de des întrebuințată în arhitectura Renașterii. Intradosul 64 cupolei este brăz‑ dat de nervuri a căror intersecție determină o decorație în casete. Acoperirea acestei capele de mici dimensiuni cu o cupolă reprezintă de fapt
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
uscarea în etuvă la 105 0 C până la masă constantă; mineralizarea pe cale umedă în baloane Kjeldahl cu acid azotic concentrat și acid sulfuric concentrat; determinarea cantitativă a ionului fosfat (dozarea). Se cântăresc la balanța analitică între 1-2 g material vegetal fin mărunțit și omogenizat, într-o fiolă de cântărire și se usucă la 105 0 C într-o etuvă până la masă constantă. Substanța uscată se introduce cantitativ într-un balon Kjeldahl apoi se adaugă 10-20 ml acid azotic concentrat cu ajutorul unui
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
București, Editura Elisavaros, f.a. Julliard, Jacques, La faute aux élites, Paris, Gallimard, 1999. Keller, Suzanne, Beyond the ruling class. Strategic elites in modern society, New York, Random House, 1963. Kolabinska, Marie, La circulation des élites en France, étude historique depuis la fin du XIe siècle jusqu'à la grande révolution, Lausanne, F.Rouge &cie, 1912. Lasch, Christopher, La révolte des élites et la trahison de la démocratie, Paris, Climats, 1996. Lefort, Claude, Essais sur le politique, XIX-XXe siècle, Paris, Seuil, 1986. Lemert, Charles
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
variație: absentă sau foarte redusă (nota 1), redusă (nota 3 - soi de referință Aramon), medie (nota 5 - soi de referință Chasselas blanc), mare (nota 7 - soi de referință Gamy teinturier) și foarte mare (nota 9). 3.3. Densitatea perilor lungi fini orizontali, dintre nervurile frunzelor tinere (cod OIV 053; UPOV 26; IBPRG 6.1.14.), se determină pe fața inferioară la frunza a patra considerată de la vârful lăstarului și se face următoarea clasificare: absentă sau foarte rară (nota 1 - soi de
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
obiceiul ca în fiecare dimineață de lăsatul secului, tinerii căsătoriți să se ducă la nași iar nașul la rândul lui are obligația să dea un ban de argint copiilor și să dea sfaturi tinerilor. Referitor la legăturile dintre nași și fini există obiceiul ca nașii să se transmită până la a nouă generație. Ca și ceilalți români, de Paști ei vopsesc ouă. Având ca ocupație de bază agricultura, românii din ținutul Meglen au obiceiul ca în a doua zi de Paști să
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
minute. Pentru fierberea materiilor prime amidonoase se utilizează și o serie de procedee continue: instalații cu coloane de fierbere, instalații cu cap de contact și serpentină, instalații de fierbere prin pulverizare. In toate aceste procedee se lucrează cu materii prime fin mărunțite. Instalațiile cu coloane în fierbere operează cu două coloane: • în prima coloană terciul de materie primă preîncălzit circulă în contracurent cu aburul de 5 atm. introdus pe la partea inferioară a coloanei; timpul de staționare în coloană este de 20
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
25÷30 de minute la temperatura de 140°C în cazul cartofilor și 150°C la porumb. Instalațiile de fierbere prin pulverizare sunt formate din două fierbătoare similare autoclavei Henze. Pe la partea superioară a primului fierbător se introduce materia primă fin mărunțită împreună cu aburul de 6 atm. Timpul de staționare este de 1÷2 minute, perioadă în care terciul este adus la temperatura prescrisă materiei prime folosite. Masa evacuată pe la partea inferioară este introdusă în al doilea fierbător pe la partea inferioară
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
de 5÷8 atm. cînd temperatura crește brusc la 120÷170°C și este menținută la această temperatură în serpentină timp de 2÷7 minute. Urmează o destindere la presiunea atmosferică și răcirea pînă la temperatura de zaharificare. Materiile prime fin măcinate pot fi prelucrate și prin fierbere la presiune normală. In funcție de modul în care se realizează mărunțirea, procedeele de fierbere fără presiune pot fi: ♦ cu măcinare uscată - procedeul Grosse-Lohmann-Spradau - utilizează autoclava Henze, cu adăugarea unei anumite cantități de preparat
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
înseamnă a copia după natură indivizi existenți.Asemenea realism sau naturalism e mai puțin valoros ca o fotografie proastă”, susține scriitorul în volumul menționat. Nașterii, iubirii, nunții, morții scriitorul le consacră largi “poeme‟‟ în opera sa, privindu-le ca un fin și obiectiv analist, în perspectiva stabilității,a eternității. Aceste fenomene existențiale aflate într-o continuă renaștere, sunt cele mai legate de scriitorul care încearcă să creeze viață.Realismul nu semnifică imitare, ci creație pătrunsă de “fiorul contemplației către absolut “. De
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
roagă să aibă grijă de băiat, "când voi veni să-l găsesc învățat". Pădurarul se mută cu copiii în casele boierești, deoarece Constantin își moștenește nașa. După 7 ani: Spiridon se întoarce și află că pădurarul a devenit boier, iar finul său știa 7 limbi. Ministrul intenționează să-și țină promisiunea, aceea de a se ocupa de ,,norocul lui". Astfel îi destăinuie împăratului prezicerile de la nașterea lui Constantin. Împăratul nu concepea să ajungă cineva mai mare ca el și plănuiește să
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
scuturarea sau dezbrăcarea mărului împodobit de către naș, obiceiul atestat în țara Almăjului ca mireasa să nu doarmă în prima noapte cu mirele, zicalele populare și folclorul erotic, în special strigăturile de nuntă referitoare la naș, și fină, la nașă și fin, precum și strigăturile aluzive de la cumetrii și zicalele populare (Nașul vede întâi...miresei, Înaintea ginerelui trece nașul, O dată vede nașul...finei) ridică problema controversată a inițierii finilor de către nași în vederea procreării [...]." Faptul că, încă din primul episod al evenimentului, pețirea, mărul
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
erotic, în special strigăturile de nuntă referitoare la naș, și fină, la nașă și fin, precum și strigăturile aluzive de la cumetrii și zicalele populare (Nașul vede întâi...miresei, Înaintea ginerelui trece nașul, O dată vede nașul...finei) ridică problema controversată a inițierii finilor de către nași în vederea procreării [...]." Faptul că, încă din primul episod al evenimentului, pețirea, mărul este obiectul semnificant și atestator al legământului care se încheie, rămâne grăitor. "Scoate unul de sub suman o ploscă de rachiu, iar celălalt un măr și le
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
I. Cărțile populare laice. București: Ed. Academiei, 1976 și 1978. ---. De nuptiis Mercurii et Philologiae. București: Ed. Fundației Culturale Române, 1997. ---. "Dioptra". Chițimia și Toma. 66-73. Morel, Philippe. Les grotesques. Les figures de l'imaginaire dans la peinture italienne de la fin de la Renaissance. Paris: Flammarion, 2001. Muchembled, Robert. Magia și vrăjitoria în Europa din evul mediu până astăzi. București: Humanitas, 1997. [1994] ---. Culture populaire et culture des élites dans la France moderne(XVe-XVIIIe siècle). Paris: Flammarion, 1978. ---. O istorie a diavolului
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
d'influence de l'état byzantin. Dans l'imaginaire collectif, la création des états médiévaux ainsi que leurs options politiques ont été (également) intégrées comme des structures mythiques d'importance capitale pour l'élaboration du discours identitaire roumain. À la fin, j'ai suivi le paradoxe de l'histoire de l'imaginaire européen postmédiéval. Fondé sur les textes antiques auxquels s'ajoutent les écrits des Pères de l'église, de Saint Augustin et de Saint Thomas d'Aquin, l'imaginaire collectif
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
folosite cu discernământ. G. F. & FOURNIERE Eugène (1906), L’Individu, l’association et l’Etat, Paris, Alcan. HALBA Bénédicte și LENET Michel (1997), Bénévolat et volontariat dans la vie économique, sociale et politique, Paris, Documentation française. ION Jacques (1997), La fin des militants, Paris, Ed. de l’Atelier. LAVILLE Jean-Louis și SAINSAULIEU Renaud (coordonatori) (1997), Sociologie de l’association. Des organismes à l’épreuve du changement social, Paris, Desclée de Brouwer. LEMIEUX Vincent (1998), Les Coalitions. Liens, transactions et contrôles, Paris
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
1997), „Les Françaises et la politique: de la citoyenneté à la parité”, Regards sur l’actualité, nr. 236, decembrie, pp. 3-14. RAWLS John (1987), Théorie de la justice, trad. fr., Paris, Seuil (prima ediție americană: 1971). SABBAGH Daniel (2002), „Universités américaines: la fin des préférences raciales?”, Critique internationale, nr. 17, octombrie, pp. 159-171. SCHNAPPER Dominique (1998), La Relation à l’autre. Au cœur de la pensée sociologique, Paris, Gallimard. TAYLOR Charles (1994), Multiculturalisme: différence et démocratie, trad. fr., Paris, Aubier (prima ediție americană: 1992
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
trad. fr., Paris, Vrin (prima ediție germană: 1793). POIRIE François (1996), Emmanuel Lévinas. Essai et entretiens, Arles, Actes Sud (prima ediție: 1987). RAWLS John (1987), Théories de la justice, trad. fr., Paris, Seuil (prima ediție americană: 1971). RIFKIN Jeremy (1996), La Fin du travail, trad. fr., Paris, La Découverte (prima ediție americană: 1995). TAINE Hippolyte (1885), Les Origines de la France contemporaine, Paris, Hachette. Φ ALTERITATE, APARTENENȚĂ (sentiment de Î), Asociație, CETĂȚENIE, Diferență (dreptul la Î), LAICITATE, NAȚIUNE, PATRIE, Sociabilitate, SOLIDARITATE, STRĂIN Frontieretc
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
sciences humaines et la pensée occidentale, t. 2: Les Origines des sciences humaines; t. 3: La Révolution galiléenne, t. 5: Dieu, la nature, l’homme au siècle des Lumières, Paris, Payot. KAPPLER Claude (1980), Monstres, démons et merveilles à la fin du Moyen Age, Paris, Payot. KLINEBERG Otto (1991), „Les relations entre groupes ethniques”, in POIRIER Jean (coordonator), Histoire des mœurs, t. 3: Thèmes..., ed. cit., pp. 301-346. MONESTIER Martin (1978), Les Monstres. Le fabuleux univers des „oubliés de Dieu”, Paris
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
2001), ceea ce ar permite explorarea potențialului soluțiilor federale sau confederale În vederea definirii unor spații politice În care să se afirme noi forme de autonomie și de suveranitate Împărtășită În contextul mondializării (Duchastel, coordonator, 2003). R. C. & BADIE Bertrand (1995), La Fin des territoires. Essai sur le désordre international et sur l’utilité sociale du respect, Paris, Fayard. — (1999), Un monde sans souveraineté. Les Etats entre ruse et responsabilité, Paris, Fayard. BURDEAU Georges (1970), L’Etat, Paris, Seuil. CASTELLS Manuel (1999), L
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]