3,170 matches
-
el înota ca un pește” sau admirația pentru „isprava lui Valcan”, care a înotat de-a lungul Dunării până la Sulina pentru a scăpa de turci. Apare, de asemenea, prețuirea oamenilor față de înot, mai ales a fetelor care puneau la încercare flăcăii: „manifestând dispreț pentru cei nevolnici în acest exercițiu indispensabil în regiunea dunăreana" (C. Kiritescu - Palestrica). Din datele culese de N. Postolache (Istoria Sportului în România 1995) s-au reținut câteva momente semnificative: în anul 1769 - se vorbește în Cronica Hotinului
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
are dreptul să participe la astfel de petreceri, fiind femeie măritată.Petrecerile de nuntă sau logodnă sunt ocazii perfecte pentru întâlnirea tinerilor unei comunități. Astfel la logodna lui Ioniță bărbierul cu Ilinca, fata unchiașului Chirilă, au participat o serie de flăcăi și fete care au che fuit toată nopatea cu „jocuri și băuturi“. alegerea partenerului se poate în scrie în schema propusă de A. Burguière, și anume, repartizarea, în cazul căsătoriilor exogame, în trei zone geografice: 1. sate limitrofe sau vecine
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
județul Ilfov, pretinde de la seducătorul fiicei sale, Neagu holteiul, taleri 20 și o vacă, considerate a fi „spre ajutor fii-mii de a se puteamărita“; Du mi tra na, fata din satul Cră sani, județul Ialomița, se învoiește cu Barbu flăcăul, fiul popii Dumitru din ace lași sat, să-i dea în loc de zestre „2 boi, 1 vacă, 1 roche de șamalagea cu anteriul ei și o ti vi li chie de mătase blănită și 7 taleri de cheltuială“. zestrea este simțitor
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
ibovnica. Scenă l-a impresionat, l-a obsedat și a fost fixată în epica românului. O întâmplare petrecută în sat a reținut atenția scriitorului. Un țăran înstărit și-a bătut unică fiica, Rodovica, pentru că a greșit cu cel mai bicisnic flăcău din sat. Dacă față ar fi greșit cu un băiat înstărit, omul ar fi știut cum să rezolve situația creată. Dar așa rușinea lui era mai amară pentru că trebuia să se înrudească și să dea o zestre bună unuia care
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
amară pentru că trebuia să se înrudească și să dea o zestre bună unuia care nu era un fruntaș al satului. Povestea Rodovicăi va constitui pentru început subiectul nuvelei Rușinea. Cam în aceeași perioadă, Rebreanu a stat de vorbă cu un flăcău din vecini, voinic, harnic dar sărac, Ion Pop al Glanetașului. Din discuțiile cu acest flăcău se simțea dragostea pentru pământ aproape bolnăvicioasa. Pronunța cuvântul pământ cu atâta sete și patimă de parcă ar fi fost vorba despre o ființă pe care
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
era un fruntaș al satului. Povestea Rodovicăi va constitui pentru început subiectul nuvelei Rușinea. Cam în aceeași perioadă, Rebreanu a stat de vorbă cu un flăcău din vecini, voinic, harnic dar sărac, Ion Pop al Glanetașului. Din discuțiile cu acest flăcău se simțea dragostea pentru pământ aproape bolnăvicioasa. Pronunța cuvântul pământ cu atâta sete și patimă de parcă ar fi fost vorba despre o ființă pe care o iubește. Pentru realizarea unei imagini complete și complexe cu referire la ce reprezinta satul
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
fost și eu în lumea asta ,un boțcu ochi,,o bucată de humă însuflețită din Humulești..... -Amintindu-și cu mândrie de satul copilăriei, Creangă îl evocă într-o viziune complexă-geografică ă―sat mare-), psihologică―sat mare și vesel-, cu oameni gospodari, ―flăcăi și fete mândre)., dar și istoric ă―sat vechi răzășesccu oameni ce descindeau ―din plăieșii care s-au luptat cu Sobieski, craiul polonilor-. Mărturie stă Cetatea Neamțului, al cărei chip se oglindește cu mâhnire de atâtea veacuri în ―Ozana cea
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
pruncul împărătesc după patru ani de suferință. Împăratul o pedepsește pe baba care îl transformase în purcel și face nunta și cumetria deodată. Stan sau Ipate din Povestea lui Stan Pățitul ăbasm apărut în Convorbiri literare din 1 aprilie 1877) e flăcău stătut, harnic și strângător, dar singuratic. Îl urmărește un diavol, care vine la casa lui ca un copil sărman, care ar vrea să intre la stăpân. Stan îl tocmește pe acest Chirică pentru trei ani, cu învoiala ca la sfârșitul
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
jale, în sfera de cristal a lumii" (Cangea ascuțită a lui Seth); "Cântărețul de toamnă încearcă/ struna cantabilă în nopți risipite" în timp ce " Mesenii dau de-a azvârlita la zaruri/ măsoară câștigul cu paharul de vin" (Țipătul păsării de plumb), alți "flăcăi beți răstoarnă vinul/ în cupe, sortit să se prefacă râuri" (Verbul mut). În general, o serie reprobabilă de "leșioase trupuri ascunse", apăsate de păcate grele, "în hrubele întunecate ale morții" nocturne. De departe, cea mai înspăimântătoare este tot fiara veninoasă
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
letopisețe cum nu sunt multe-n lume. pe plaiul țării noastre s-au cultivat culturi, dar din eroii noștri nealtoiți în germeni de har și devenire au curs numai scursuri. s-au dus bolintinenii, Mihai...s-a stins și Labiș, flăcăul prea precoce poet prin inerții, azi tot ce mai emană din cheagul de cultură sunt doar niște baloane de vid trandafirii. e omul nou, vai... oameni ... și chiar mileniu-i fraged, ca monstrul cel Colombre, s-avem ce roade toți
George Filip. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Poezii () [Corola-journal/Imaginative/87_a_63]
-
s-ar fi pus în genunchi, i s-ar fi tîrît la picioare, ar fi făcut orice ca s-o cîștige. Serile striga pe străzi că fără ea nu poate trăi. L-ar fi rupt în bucăți pe celălalt, pe flăcăul blond, ca și tine, cu ochii la fel de albaștri, pe flăcăul sfios și așezat de care ar fi trebuit să mă țin. Mama Sabinei îl alesese totuși pe apucat. Era frumos, cinstit și plin de iubire. Știa multe povești, fel de
O pasăre pe sîrmă -fragmente- by Ioana Nicolaie () [Corola-journal/Imaginative/8146_a_9471]
-
tîrît la picioare, ar fi făcut orice ca s-o cîștige. Serile striga pe străzi că fără ea nu poate trăi. L-ar fi rupt în bucăți pe celălalt, pe flăcăul blond, ca și tine, cu ochii la fel de albaștri, pe flăcăul sfios și așezat de care ar fi trebuit să mă țin. Mama Sabinei îl alesese totuși pe apucat. Era frumos, cinstit și plin de iubire. Știa multe povești, fel de fel, de prin oraș sau de departe, cu pietre negre
O pasăre pe sîrmă -fragmente- by Ioana Nicolaie () [Corola-journal/Imaginative/8146_a_9471]
-
un șarpe încolțit de flăcări; iar, de sub făcău, se scurgea în spumegai de sânge". Acum, este introdusă în scenă viitoarea victimă a necromantului: Stoicea, "[s]tejar în port, oțel în braț, isteț cât vrei; însă copil din flori". Neavând avere, flăcăul nu se poate căsători, astfel că singura posibilitate rămâne moara lui Călifar. Monologul tânărului, înregistrat cu fidelitate de narator, este un amestec de naivitate și de infatuare specifice vârstei: "Ce vorbă! Să te smintești când ai vedea înainte-ți prăpăd
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
un unchiaș hârbuit! Îl scutur de zilele ce i-au mai rămas, dintr-o palmă". Subit, se pornește o ploaie torențială, care-l pune pe erou în fața unei dileme: rămânerea la moară sau întoarcerea spre sat. Decizând în favoarea ultimei posibilități, flăcăul se rătăcește prin pădurea întunecoasă și luxuriantă. Terifiantul începe să-și sudeze releele epice, chiar în clipa în care universul real alunecă imperceptibil spre supranaturalul pur. Construcțiile substantivale și verbale preiau sugestii din imaginarul cadaveric, atmosfera exală morbiditate, într-un
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
încetează, brusc, alunecarea, diseminându-se în coasta unui deal abrupt: "Spuma lighioanelor se tăie în două, în trei și pieri în suciturile văii, iar Stoicea dădu fuga la adăpost într-o ocniță ivită sub deal...". Teribila aventură nu se încheie aici; flăcăul aude "un nechezat de cal, un ropot de copite și un țipăt de femeie", ultima asaltată de o ursoaică. Micul episod cinegetic nu este lipsit nici el de suspans: "namila venea prăpăstioasă, întărâtată și de rană, și de larma crescândă
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
să primească, dinspre ușa aproape zdrobită, răceala unei pale de vânt și sarcasmul unui "glas de cucuvaie", hârșâit de bătrânețe. Lectorul descoperă, odată cu protagonistul, că întreaga aventură boierească fusese un vis provocat de magia vrăjitorului. Bucla onirică zăvorăște, ineluctabil, disperarea flăcăului, care se vede deposedat de soție, de copii și de avere într-o singură clipă. Vorbele crude ale lui Călifar cad infinit mai greu decât topoarele de fum ale tătarilor: "toate aistea-s procopseala pe care mi-ai cerut-o. Ți-
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
totuși, puterea de a reacționa, ridicând amenințător ciomagul. Actul final al dramei se consumă sec: vrăjitorul, care mărturisește cu dispreț că-și dorește să moară de trei secole, dar că nu poate sfârși decât de braț străin, îl imploră pe flăcău să-i ia viața. După lovitura înspăimântătoare a lui Stoicea, "[c]reierii vrăjitorului se sleiră pe pod". Deziluzionat, eroul se sinucide: "Stoicea se duse pe zăgaz și, cu capul înainte, spintecă adâncul străveziu". Nuvela anticipează, în chip excepțional, una dintre
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
ai de servi steluțele mele, și să fii însuți pătruns de lumină ca o stea strălucitoare. Atunci auzi doina lor. Doina răsună atât de dulce și ca din depărtare mare. Iar ele întindeau spre dânsul brațele lor, albe ca crinul. "Flăcău frumos! Fii al meu! Fii al meu! "Vino cu mine!" Așa se auzia din toate părțile. Ionel însă clătea numai din cap " Nu ne urî!" strigă una. Noi vrem să-ți facem orice plăcere, ca să-ți uiți valea pentru vecie
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
schimbare de "mină", de personalitate. Cu privire la Jean Lorrain, criticul francez sugerează efectul terapeutic al schimbării locuinței-muzeu, a mediului decadent cu unul mai puțin încărcat artistic, fără a renunța însă la numitorul comun al celor două spații: recluziunea. De la "azilul de flăcău" cu Boticelli, Watteau, Burne-Jones și Moreau, "în cadre dulcege", la saloanele burgheze ale locuinței din Auteuil, păstrând totuși ca pe o relicvă capul Sfântului Ioan în ghips, sângerând pe talerul Herodiadei, pasul făcut nu este considerabil, însă de efect, sugerând
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
din Auteuil, păstrând totuși ca pe o relicvă capul Sfântului Ioan în ghips, sângerând pe talerul Herodiadei, pasul făcut nu este considerabil, însă de efect, sugerând o convalescență estetică. "Nu mai era nimic din acel straniu și delicios asil de flăcău, plin de artă, unde Boticelli, Watteau, BurneJones, Moreau, în cadre dulcege, puneau pe pereți gestul naiv și pervers, angelismul efebilor primitivi, indiferența ascultătoare a mondenelor și oglinda legendelor. Acolo, în strada Courty, erau perdele de un roz învechit, farmecul unui
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
care vin la stână sustrăgându-se voinței părintești. Căsătoria În biserica de brazi de munte era efectuată sumar, fie de un cioban bătrân, fie chiar de un preot.” La căsătorie, tânărul mergea la brad ca să-l anunțe ritualic de nuntă. Flăcăii din ceata tânărului alegeau bradul, Îi cereau iertare că-l taie, și Îi spuneau că fac aceasta ca „să țină loc de mire, până la nuntire că este de vârsta Împăratului nost. Era Împodobit cu panglici, beteală și flori de cumnatele
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
toporiști, vrăjitorii satelor le-au atribuit calități benefice sau malefice În tămăduiri de maladii de tipul „săgetătură”. O formă de magie simpatetică a obiectelor din fier o constituie și așa-numitul „colind al fierăritului” În Oltenia. Un număr impar de flăcăi, numiți „fieroși” se Întruneau noaptea la o fântână și cutreierau prin sat muțește cu căldări cu apă ce le vărsau peste cei care dormeau pe prispă. Colindul mut noaptea și udatul În somn al celor ce dorm afară, simbolizează ritualic
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
la bulgari. În lucrarea Istoria românilor prin călători, Nicolae Iorga Îl citează pe misionarul Bandini (Bandinus, care spune: „Noaptea, pe Întuneric, fete mature, câte zece, trec goale, săltând și jucând cu bețe pârlite În mână. Li iese-n cale zece flăcăi goi cu suliți. Se salută și se bat. Sau se pun la plug și ară În jurul satului și atâtea fete mari Îl duc, râd și cântă.” Acest joc se ține la date fixe, a treia joi după Paște, de „Sângeorge
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
colindăm Și o veste ca să dăm Nea venit zi cu soare Și e mare sărbătoare An nou plin cu libertate Vă urăm sănătate, Cu toți să ne unim Și din Bice să pocnim Mai îndemnați la Boi Înco Roată măi Flăcăi (Hăi, hăi) Dumnezeu nea ajutat De ciocoi noi am scăpat Avem țară liberă Speculanții tremură, Țara noastră ca un rai E condusă de un crai Frumos de pe plai Regele Mihai Ce ia dat D-zeu Să conducă mereu Peste vremuri
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
a rezista celor ce ne împing spre dezastru și pentru a menține pe cei ce ne pot salva”. Comuniștii, desigur, n-au stat cu mâinile-n sân așa că au împânzit țara cu un fluturaș ce glăsuia (demagogic) cam așa: „Măi flăcău, fiu de plugar/ De vrei stagiul militar/ După lege să-l scurtezi/ Cu SOARELE să votezi”. După cum se știe, chiar dacă a câștigat „soarele”, pentru mulți ani stagiul militar a fost același: trei ani la armata terestră și CAPITOLUL II Note
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]