3,537 matches
-
și al cutumelor ancestrale, într-un eros ce împletește adorarea marianică și impulsul primar în relația, familiară orizontului rustic, cu sacrul și, mai rar, în luciri de conștiință socială și revoltă („Plug înfipt în lut și-n carne/ Și norod flămând, răscoală” sau „Drum bătut de țară plină/ Cu de toate și străină”). „Cartea a doua” din Curcubeu peste țară distilează aceleași teme și motive într-un șir de distihuri al căror model îl constituie cimiliturile și ghicitorile populare, dar și
LIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287795_a_289124]
-
Nicolae Manolescu, Două romane de debut, RL, 1972, 36; Zaharia Sângeorzan, „Coborând spre nord-vest”, CRC, 1972, 41; Marcel Pop-Corniș, „Coborând spre nord-vest”, O, 1973, 5; Ion Vlad, Proză, TR, 1975, 36; Dumitru Micu, O scriere ciudată, CNT, 1975, 38; Dinu Flămând, Povara amintirilor, AFT, 1975, 9; Liviu Leonte, Două romane, CRC, 1975, 43; Anton Cosma, În lumina viitorului, TR, 1975, 49; Ardeleanu, Opinii, 133-135; Culcer, Citind, 234-240; Valeriu Cristea, Inconsecvențe, RL, 1976, 17; Anton Cosma, Romanul românesc și problematica omului contemporan
SALAJAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289441_a_290770]
-
Regman, Colocvial, 38-39; Adrian Popescu, „Melancolia”, ST, 1977, 12; Lucian Raicu, „Melancolia”, RL, 1977, 52; Iorgulescu, Scriitori, 150-151; Stănescu, Jurnal, I, 210-213; Alboiu, Un poet, 169-170; Ruja, Valori, 184-185; Felea, Aspecte, II, 256-259; Ciobanu, Opera, 204-207; Tartler, Melopoetica, 82-85; Dinu Flămând, „Viața în infraroșu”, AFT, 1985, 9; Popa, Clasici, 154-157; Tuchilă, Privirea, 212-2 18; Alex. Ștefănescu, Poetul și orașul, RL, 1989, 7; Valentin F. Mihăescu, „Pași pe acoperișul fierbinte”, LCF, 1989, 22; Coșovei, Pornind, 29-33; Mariana Ionescu, „Podul Grant”, „Carnet literar
SANDRU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289462_a_290791]
-
Andrițoiu, Ion Bănuță, Eugen Frunză, Victor Felea, Ion Gheorghe, Nichita Stănescu, Ioan Alexandru, Horia Zilieru, Corneliu Sturzu, Radu Cârneci, Gheorghe Pituț, Ana Blandiana, Gabriela Melinescu, Ilie Constantin, Damian Ureche, Adrian Păunescu, Florin Mugur, Teodor Balș, Romulus Vulpescu, Horia Bădescu, Dinu Flămând, Ion Mircea, Adrian Popescu, Petre Stoica, Mihai Ursachi, Ioanid Romanescu, Marin Sorescu, Ion Stratan, Liviu Ioan Stoiciu, Angela Marinescu, Ileana Mălăncioiu, Elena Ștefoi, Ioan Es. Pop, Ion Drăgănoiu, Marius Robescu, Virgil Mazilescu, Daniel Turcea și mulți alții, iar în ultimul
LUCEAFARUL-9. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287875_a_289204]
-
au adunat, în primele două decenii de existență a periodicului, Aurel Rău, Aurel Gurghianu, Victor Felea, Leonida Neamțu, Virgil Nistor ș.a. Ulterior, prin confluența unei părți din generația de la „Echinox” cu redacția S., s-a constituit grupul format din Dinu Flămând, Adrian Popescu, Aurel Șorobetea, Ion Mircea ș.a. Cele două grupări aparțin Clujului, dar S. a atras de-a lungul timpului aproape tot ceea ce s-a dovedit valoros în poezia din întreaga țară. De la început s-au acordat șanse debutanților și
STEAUA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289896_a_291225]
-
Marta Bărbulescu, Vlaicu Bârna, Mihai Beniuc, Lucian Blaga, Eta Boeriu, Radu Boureanu, Ion Brad, Constanța Buzea, Nina Cassian, Alexandru Căprariu, Radu Cârneci, Doina Cetea, Ion Cocora, Sina Dănciulescu, Nicolae Diaconu, Ștefan Aug. Doinaș, Anghel Dumbrăveanu, Victor Eftimiu, Victor Felea, Dinu Flămând, Matei Gavril, Ovidiu Genaru, Gheorghe Grigurcu, Bazil Gruia, Romulus Guga, Aurel Gurghianu, Ion Horea, Negoiță Irimie, Mircea Ivănescu, Angela Marinescu, Gabriela Melinescu, Mircea Micu, Teohar Mihadaș, Virgil Mihaiu, Ion Mircea, Modest Morariu, Florin Mugur, Ion Mureșan, Dan Mutașcu, Gellu Naum
STEAUA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289896_a_291225]
-
2002; The Starting Line, tr. Adam J. Sorkin și Liana Vrăjitoru, București, 2003. Repere bibliografice: Ion Horea, Întâmpinarea poeziei, RL, 1979, 8; Mihai Dinu Gheorghiu, Frumoasa și bestia, CRC, 1984, 10; Dumitru Chioaru, „Linia de plutire”, T, 1984, 3; Dinu Flămând, O carte autentică, AFT, 1984, 4; Ștefan Melancu, Cărți de poezie, ST, 1984, 4; Petru Vălureanu, „Linia de plutire”, TMS, 1984, 4; Alexandru George, Fără nici o disimulare, VR, 1984, 4; Radu Călin Cristea, „Acuarele și gravuri”, F, 1984, 5; Mircea
STEFOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289913_a_291242]
-
fi oglindă sau „întrebare în lume”, însă cu grija de „a nu călca pe grâu cu ochii după maci”, asumându-și în cele din urmă natura duală: „Și mă împart/ În humă și-n lumină,/ Cu saț de fiecare și flămând,/ Țărână pentru liniștea de taină, / O carte pentru fugile din gând” (Dihotomie). În general, senzația de unicitate a trăirii domină nu numai clipa, dar și lucrurile, iar poetul, adăugând iubirea, crede că poate obține un „univers cu unsprezece dimensiuni”. Totuși
STOICA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289951_a_291280]
-
90 de ani, servind cultura română într-un mod naiv, ridicol și înduioșător. El a înființat și condus o revistă locală, Vasiova (1928-1948), pentru apariția căreia a făcut mari sacrificii: "Am mărs prin ploaie, prin soare, prin frig și arșiță, flămând, setos, rupt, desculț, trist, necăjit, îngândurat, înspăimântat, turbat ori rugându-mă ori înjurând ori blăstămând: vara, iarna, în continuu cu câte 25-35 de kilograme de hârtie în spate, călcând câte 50, 60, 70, 80 de km pe zi." Pe acest
O epopee critică eroi-comică by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17157_a_18482]
-
de legende și se pierdea în gânduri sub coroana nucului bătrân,pe care-l simțea frate cu nucul ei de acasă. Uneori o mai însoțea și Leana cu care se împrietenise de-a binelea (aveau paturi vecine în dormitor). Veșnic flămândă, Leana căuta prin frunzișul de sub nuc vreo nucă ascunsă sau pierduta de vreo cioară, cu care să-și mai potolească foamea. Urma clopoțelul cu care eleva „de serviciu” vestea ora mesei. Făcuse și Măriuca „de serviciu” și tăiase cu un
CHAGRIN D AMOUR de STELUȚA CRĂCIUN în ediţia nr. 1932 din 15 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381245_a_382574]
-
impalpabilă, intangibilă. La două priviri distanță și, totuși, ... XXXI. LUAȚI! LUAȚI!, de Daniela Dumitrescu, publicat în Ediția nr. 1426 din 26 noiembrie 2014. Dimineața se numără corbii care își ascut colții. Cât de frumos strălucesc! Colții, nu altceva. Se reped, flămânzi, să se înfrupte. Îi las. Ba nu, îi chem. Îi îndemn să servească o mână. -Luați-o și pe cealaltă... Un picior... Două picioare... Luați și coastele să vă scobiți cu ele între colți. Dar sufletul nu li-l dau. E
DANIELA DUMITRESCU [Corola-blog/BlogPost/381176_a_382505]
-
cu ele între colți. Dar sufletul nu li-l dau. E al meu. Îl păstrez numai pentru mine. În rest... Luați! Luați! Citește mai mult Dimineața se numărăcorbii care își ascutcolții.Cât de frumos strălucesc!Colții, nu altceva.Se reped, flămânzi,să se înfrupte.Îi las.Ba nu, îi chem.Îi îndemn să servească o mână.-Luați-o și pe cealaltă...Un picior...Două picioare...Luați și coastele să vă scobițicu ele între colți.Dar sufletul nu li-l dau.E al
DANIELA DUMITRESCU [Corola-blog/BlogPost/381176_a_382505]
-
naționale și a avut șaptesprezece expoziții personale în țară (Cluj-Napoca, Dej, București) și în străinătate (Paris, Reno, Washington, Roma). B. a debutat cu un volum propriu ceva mai târziu decât colegii săi de generație din ambianța primului „Echinox”, poeții Dinu Flămând, Adrian Popescu, Ion Mircea, intrați în circuitul editorial la începutul anilor ’70 ai secolului trecut. Cea dintâi carte a sa, Elegie pentru ultimul crâng, este însă precedată de un ciclu selectat în antologia Eu port această ființă (1972), destinată debutanților
BOJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285798_a_287127]
-
pentru a stăpâni lumea. Misticismul nu se împiedica în adevăruri științifice. O religie decentă în afirmații nu putea avea succes. Propaganda are nevoie de teme șoc. Postul este o ilustrare perfectă a idiotismului mistic. În Paradis se poate intra numai flămând!” Valoroasele idei din carte, parcurse succint și incomplet până aici, nu pot fi considerate un atac la misticismul religios, ci un îndemn la rațiune. Tot așa cum trebuie considerată și decelarea mecanismului politic contemporan. Spicuim în continuare și câteva din ideile
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93032]
-
Cech, Cântecele sclavului, București, 1955 (în colaborare cu Petre Listeveanu); V. Suteev, Diferite roți. Corăbioara, București, 1956; Bhâbâni Bhattacarya, Foamete în Bengal, pref. trad., București, 1956; Ilya Ehrenburg, Prin India, București, 1957 (în colaborare cu I. Ionescu); Rabindranath Tagore, Pietrele flămânde, pref. trad., București, 1958; William Shakespeare, Furtuna, București, 1958, Neguțătorul din Veneția, în Opere complete, III, îngr. Leon Levițchi, București, 1984; John Milton, Scrieri alese, pref. trad., București, 1959; Dimos Rendis, Cutia cu chibrituri, București, 1959, Ulița piperului sălbatic, I-
SOLOMON-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289787_a_291116]
-
vadis, Domine?, I-II, București, 1993-1996; Marea miză. Teme și obsesii ale romancierului român contemporan, Târgu Mureș, 2003. Repere bibliografice: Dana Dumitriu, „Așteptând în liniște”, ARG, 1973, 5; Ulici, Prima verba, I, 199-202; Culcer, Citind, 225-231; Titel, Pasiunea, 153-155; Dinu Flămând, „Bate și ți se va deschide”, R, 1978, 10; Radu Petrescu, „Bate și ți se va deschide”, VR, 1978, 12; Iorgulescu, Scriitori, 246-248; Constantin Hârlav, „Terasa”, ST, 1979, 9; Culcer, Serii, 240-245; Moraru, Semnele, 154-159, 253-260; Iorgulescu, Ceara, 253-259; Cristea
SIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289693_a_291022]
-
poezia Întoarcerea în patrie de Friedrich Hölderlin, tălmăcită de Ștefan Aug. Doinaș și Virgil Nemoianu, un fragment din romanul Moarte pe credit de L.-F. Céline, tradus de Maria Ivănescu, versuri de Carlos Drummond de Andrade, în versiunea lui Dinu Flămând, completează sumarul revistei, care mai cuprinde articole cu caracter politic, istoric, documente, știri din actualitatea teatrală, revista presei, o cronică cinematografică, comentarii sportive, curiozități, reclame, ilustrații. Alți colaboratori: Dorin Prunilă, Adrian Matache, Nicolae Boca, H. R. Radian, Iuliu Bud, Aurel
SOLSTIŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289789_a_291118]
-
ȘOROBETEA, Aurel (8.IX.1946, Brașov), poet, prozator și traducător. Este fiul Ioanei (n. Flămând) și al lui Ioan Șorobetea, jurist din Josenii Bârgăului, refugiat la Brașov după Dictatul de la Viena. Ș. frecventează școala primară, gimnaziul și Liceul „Gh. Barițiu” la Cluj. Tot aici student, din 1964, al Facultății de Filologie de la Universitatea „Babeș-Bolyai”, își
SOROBETEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289803_a_291132]
-
Nicolae Ciobanu, Fănuș Băileșteanu ș.a. Din deceniul al șaptelea articolele și eseurile literare sporesc calitativ și numeric, reunind noi colaboratori, precum Perpessicius (Postumele, într-un număr omagial, închinat în 1964 lui Mihai Eminescu), Șerban Cioculescu, Nicolae Balotă, Marian Popa, Dinu Flămând, Emil Manu, Adrian Popescu ș.a. Alături de textele programatice și propagandistice, abundente mai cu seamă în primele două decenii de apariție a publicației, semnate de Ion Vitner, Paul Cornea, Al. Oprea, Ion Brad ș.a., cotidianul face loc și articolelor comemorative, consacrate
SCANTEIA TINERETULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289531_a_290860]
-
cotoiul e Petrică, găina e Porumbaca). O fabulă deosebită este Asinul, care ar fi rămas o piesă clasică a genului în lipsa elementelor licențioase din final. Asemănătoare poemului lui G. B. Casti Gli animali parlanti, textul expune pățaniile unui măgar obosit, flămând, batjocorit și bătut, care reușește să își ia în cele din urmă revanșa cu mijloacele pe care i le-a dat firea. S. scrie și câteva poezii sentimentale, mediocre. În Porul (1833) descrie o luptă pe mare pentru eliberarea Greciei
SAULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289514_a_290843]
-
829; Șerban Cioculescu, „Figuri din Junimea”, ADV, 1936, 16 210; R.V., Un răspuns insistent solicitat, IIȘ, 1937, 17-18; Octav Botez, „Caragiale în anecdotă”, „Lumea”, 1937, 5 857; [Aurel Vlad], „Mușchetarii literaturii române moderne”, PL, 1940, 4; I. Peltz, Gol... desculț... flămînd..., „Era nouă”, 1946, 483; Straje, Dicț. pseud., 634. F. F.
SATEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289507_a_290836]
-
este lectura liricii eminesciene sau a celei barbiene. Cartea e, de fapt, o tentativă de a defini „bacovianismul”, adică o dicțiune poetică echivalentă - cum s-a mai observat - cu „a doua mare restructurare a poeziei românești după cea eminesciană” (Dinu Flămând). Totodată, în principalele lor teze, „nuanțările” se situează, întemeiat și argumentat, în răspăr cu propuneri critice anterioare, devenite locuri comune. Demontarea, regândirea, nuanțarea unor opinii de largă circulație și intuițiile proprii, desfășurate ingenios, avansează, fără ostentație, o reprezentare critică nouă
SCARLAT-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289537_a_290866]
-
Prima verba, II, 216-219; Nicolae Manolescu, Natură și cultură, RL, 1981, 35; Piru, Debuturi, 9-12; Nicolae Manolescu, Lectura poeziei, RL, 1982, 23; Petru Poantă, „Istoria poeziei românești”, TR, 1982, 29; Ion Bogdan Lefter, Portretul criticului tânăr, VST, 1982, 30-31; Dinu Flămând, „Istoria poeziei românești”, AFT, 1982, 6; Alex. Ștefănescu, O privire (posomorâtă) asupra poeziei române, CL, 1982, 7; Ioan Buduca, De la origini până în prezent și înapoi la origini, AFT, 1982, 8; Mircea Mihăieș, Istorie literară în blue-jeans, O, 1983, 7; Adrian
SCARLAT-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289537_a_290866]
-
VR, 1977, 1; Cezar Ivănescu, Patosul realității, CL, 1977, 4; Val Condurache, Epos și memorie, CL, 1977, 6; Pompiliu Marcea, „Viața ca o pradă”, R, 1977, 6; Al. Piru, Anii de ucenicie ai lui Marin Preda, LCF, 1977, 32; Dinu Flămând, Cum am scris „Delirul” (interviu cu Marin Preda), AFT, 1977, 9; Ciobanu, Însemne, 114-127; Cristea, Alianțe, 393-489; Marin Mincu, Repere, București, 1977, 277-287; Ștefănescu, Preludiu, 133-149; Ungureanu, Proză, 6-40; Memorialistică și istorie, LCF, 1978, 6 (semenează Mihai Ungheanu, Z. Ornea
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
titlu (25/1973), Tudor Arghezi, Noapte de an (101/1977), precum și Mărțișor (127/1978). Revista panoramează permanent actualitatea culturală, fenomenul literar românesc, prin cronici și studii de Dumitru Radu Popa, Petre Ghelmez, Radu G. Țeposu, Ion Murgeanu, Rodica Zafiu, Dinu Flămând, Petru Poantă ș.a. T. H.
TRIBUNA ROMANIEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290260_a_291589]