2,594 matches
-
înscriu planului cotidian al existenței: bun (apreciere marcată puternic de utilitate și de idealul omenesc), fuse (durată măsurată), unde (circumscriere spațială), frunză (element vegetal trecător asociat cu perisabilitatea umană în proverbe), măicuța. Vocala u are și rolul de a susține fonetic coborârea, ca fază a saltului magic cu care bidiviul aduce natura de la început, fapt realizat prin întreruperea vocalei a, tot așa cum î din crâng și o din pod intercalate între vocalele mai înalte sugerează lovirea cu copita a semnificatului din
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
natura de la început, fapt realizat prin întreruperea vocalei a, tot așa cum î din crâng și o din pod intercalate între vocalele mai înalte sugerează lovirea cu copita a semnificatului din planul semantic al colindei. Traseul calului poate fi lesne urmărit fonetic, ca un efect de palimpsest al peisajului ce se desfășoară sub ochii noștri. Calul vine de sus, coboară pentru a se încorda, și prin efectul strunirii dat de vocala î din strânge urcă spre uranian și face un salt lung
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
ca alternanță vocalică. Această creștere și revenire în contingent poate fi apropiată de mișcarea soarelui pe care îl întruchipează eroul. Sugestia directă dată de lexemele răsare și aramă, în colinda aceasta, este întărită de predominarea vocalei deschise a, ce sporește fonetic senzația de lumină cu capacități sacre. În privința finalului celor patru etape ale gestului cu valori arhetipale, observăm o constantă doar în primele trei, toate încheind portativul în vocala tuturor deschiderilor: a. Evoluția naturii are, în colinda din Țăndărei și în
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
etape ale gestului cu valori arhetipale, observăm o constantă doar în primele trei, toate încheind portativul în vocala tuturor deschiderilor: a. Evoluția naturii are, în colinda din Țăndărei și în variantele ei, o dimensiune semantică intensă, sprijinită pe o structură fonetică cristalizată de forme lingvistice relevate prin imagini vizuale. Crescendo-ul evenimentelor se construiește pe o bază sonoră ascendentă la rândul ei. Crângul uscat înverzește, face vlăstare și umbră, iar piatra seacă pocnește ca sub copita lui Pegas și dă naștere
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
căci îl încadrează pe erou în clasa întemeietorilor cu puteri vegetaționale. Ardiu, Arghiu, Arghir sunt însă, fără îndoială, ipostaze ale aceluiași voinic chemat pe tărâmul sacru. Iovan Iorgovan a fost legat, ca personaj mitic, de Sfântul Gheorghe, printr-o evoluție fonetică: Gheorghe > Iorghe > Iorgovan , Iorgu fiind de altfel un derivat balcanic pentru Gheorghe , și încadrat familiei de drachentoter-i care creează lumea prin sacrificarea unui monstru, asemenea lui Marduk, Iahve, Indra și altor figuri mitice. Pe de altă parte, numele a fost
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
și cântecele ritual-ceremoniale, sau Unde câinii nu latră/ Cocoșii nu cântă, ce apare în descântece, balade fantastice și basme, au, pe lângă valoarea poetică de instaurare a lumii mitice, funcția de marcă stilistică a textului popular, ce actualizează imaginarul arhaic. Nivelul fonetic al analizei stilistice a devenit cel mai evident în timpul exercițiului asupra colindei din antologia lui Petru Caraman, când s-a demonstrat legătura directă a imaginii fonice cu semnificația amplă a textului. Intensitatea vocalelor deschide în plan sonor perioade ce respectă
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
legătura directă a imaginii fonice cu semnificația amplă a textului. Intensitatea vocalelor deschide în plan sonor perioade ce respectă gradarea afectivă a eveni¬mentelor și dinamismul transmis, în plan direct, de semnificanții lingvistici. „În structura internă a narațiunii populare, dimensiunea fonetică este relevantă, nu atât în sine, din perspectiva unităților constitutive și a figurilor fonetice, cât mai mult prin complementaritatea în care intră cu categorii prozodice: ritm și rimă interioară”. Muzicalitatea crescută a realizărilor artistice înlesnește intrarea în lumea arhetipală, dar
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
plan sonor perioade ce respectă gradarea afectivă a eveni¬mentelor și dinamismul transmis, în plan direct, de semnificanții lingvistici. „În structura internă a narațiunii populare, dimensiunea fonetică este relevantă, nu atât în sine, din perspectiva unităților constitutive și a figurilor fonetice, cât mai mult prin complementaritatea în care intră cu categorii prozodice: ritm și rimă interioară”. Muzicalitatea crescută a realizărilor artistice înlesnește intrarea în lumea arhetipală, dar poartă și amprenta individualității naratoriale, ce utilizează mijloace variate pentru a insinua și influența
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
hiperbolizează dimensiunile arborilor prin prelungirea vocalei din primul determinant. Reluarea adjectivului augmentat de pronunția accentuată devine copleșitoare la nivel perceptiv și deschide în fața ochilor un spațiu aflat dincolo de limitele umanului. Naratorul se implifică afectiv în mesaj și face din dimensiunea fonetică un etalon pentru unitățile de măsură necesare. În contingent, durata vocalelor și cuvântul însuși sunt sufici¬ente pentru o funcție referențială a limbajului, pentru a denomina realitatea înconjurătoare, însă planul mitic necesită o extensie a capacităților de percepere și reflectare
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
reflectare, ambele trecând prin fiorul născut de irumperea sacrului. Ritmul și rima interioară din sintagma repetitivă (deci, o altă marcă stilistică) codri-s mari și codri-s rari, prezentă în numeroase variante ale colindelor de fecior, sunt realizate la nivel fonetic prin două tipuri de repetiții: a substantivului ce denumește un topos mitic și a grupului de sunete ari, aflat în perfect acord cu sonoritatea codrului. Deschiderea amplă a vocalei a este redusă dramatic la vocala cea mai închisă a alfabetului
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
pronunție, din spațiul exterior aparatului vocal în centru, ca echivalent al pătrunderii în inima pădurii. Sonoritatea închisă a lexemului codru se regăsește, așadar, în cea a determinanților, structura stilistică rezultată devenind o adevărată formulă pentru intrarea în sacrul vegetațional. Aspectul fonetic similar al numelelor celor doi frați cu același traseu în plan mitic are implicații asupra tipologiei umane comune. Cele două individualități sunt de fapt variante foarte apropiate ale aceleiași personalități eroice, fapt relevat și de deosebirile minimale ale sonorității onomastice
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
variante foarte apropiate ale aceleiași personalități eroice, fapt relevat și de deosebirile minimale ale sonorității onomastice: Afin - Dafin, Măr - Păr. Când sunetele înregistrează o variație mai mare, aceasta este estompată prin apartenența la aceeași clasă de plante: Busuioc - Siminoc. Nivelul fonetic al limbii literare populare aprofundează planul semantic și simbolic al textului într-o manieră slab perceptibilă de către conștiința ascultătorului, dar eficientă la nivel psihologic. Numele eroilor au importanță și în planul lexical al analizei stilistice, prin structurile dezvoltate pe care
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
ale graiului originar al lumii? Abia descoperind aceste rezonanțe magnetice ale particulelor or și ori, simți altfel, din interiorul cel mai intim al graiului matern, cuvintele dor, zori (zi-ori, ziorel de ziuă), fi-ori, care funcționează parcă într-o altă mecanică fonetică și semantică, cu totul stranie, mai apropiată de ce se întâmplă în zona cuantică a particulelor elementare, decât de legitățile de evoluție ale lingvisticii clasice. Ca să nu-ți mai vorbesc de particula ur, de pe fundul oceanului fonetic și semantic al limbii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
într-o altă mecanică fonetică și semantică, cu totul stranie, mai apropiată de ce se întâmplă în zona cuantică a particulelor elementare, decât de legitățile de evoluție ale lingvisticii clasice. Ca să nu-ți mai vorbesc de particula ur, de pe fundul oceanului fonetic și semantic al limbii, tot o fosilă a limbii adamice, conservată în cuvântul a urma, urma, dar și în celălalt verb, a urî. Așadar or și ur, dorul ca sentiment al atracției de la mari depărtări de timp și, la celalalt
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
numim Huși. Anton I. Popescu găsește etimologia acestei localități în limba greacă hoos, hovs, hous (rădăcina hoo, hov), care înseamnă „îngrămădire, grămadă, morman, vârf, pământ scos dintr-o groapă”, explicație preluată de la Anatole Baille (Dictionnaire grec-français, ediția V, p. 2145). Fonetic, etimologia pare cel puțin stranie, de aceea e bine să așteptăm și opinia lingviștilor. Se poate conchide că lipsesc studiile lingvistice cu referire specială la toponimia orașului și a împrejurimilor, dar avem substanțiale cercetări arheologice și încă insuficiente documente scrise
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
început cu reconsiderarea modului în care se făcea predarea /învățarea scris-cititului. Aici persistau încă metodele străvechi care incriminau în special faptul că decalează scrierea înraport de citire reducând învățarea la unobiect de memorare mecanică, autorul povestirilor pledând ferm în favoarea metodei fonetice. Convingerea lui era că numai în cazul unei temeinice înțelegeri a structurii foneticosilabice a cuvintelor se poate trece la asimilarea rapidă și conștientă a scrierii și citirii, asigurându-se implicit dezvoltarea intelectuală celui ce învață. Despre metodă progresista (și azi
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
prin care copilul ajunge de la în ceput să conștientizeze ceea ce face. În acest fel principiul învățării conștiente devenea de aplicație curentă într-una din activitățile esențiale ale copilului: învățarea cititscrisului. Simplificarea ortografiei românești, care avea să deschidă largi perspective metodei fonetice, îi va permite lui Creangă că împreună cu alți învățători, să treacă la elaborarea primului abecedar românesc, având la bază metodă fonetica. Chiar dacă astăzi lucrăriii se pot impută slăbiciuni de continut și metodă, meritul a fost epocal. Dar opera didactica a
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
într-una din activitățile esențiale ale copilului: învățarea cititscrisului. Simplificarea ortografiei românești, care avea să deschidă largi perspective metodei fonetice, îi va permite lui Creangă că împreună cu alți învățători, să treacă la elaborarea primului abecedar românesc, având la bază metodă fonetica. Chiar dacă astăzi lucrăriii se pot impută slăbiciuni de continut și metodă, meritul a fost epocal. Dar opera didactica a lui Ion Creangă nu se oprește aici. Inimosul institutor, sfătuit de Maiorescu și de Eminescu, hotărăște să scrie una din cele
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
întâmpla dacă i-ar urma pe cei răi.” Charles Perrault NIVELUL- IIgrupa mare TIMP DE DESFĂȘURARE: 1AN OBIECTIVE CADRU * Dezvoltarea exprimării orale, înțelegerea și utilizarea corectă a semnificațiilor structurilor verbale orale; * Educarea unei exprimări verbale corecte din punct de vedere fonetic, lexical și sintactic; Dezvoltarea creativității și expresivității limbajului oral. OBIECTIVE DE REFERINȚĂ * Să audieze cu atenție un text, să rețină ideile acestuia și să demonstreze că l-a înțeles; * Să urmărească linia unei povești, concomitent cu imaginile din carte, ori
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
cultivarea limbajului oral și scris , accentul punându-se pe comunicare , pe dialogul liber, pe formarea deprinderii de exprimare coerentă și logica și de însușire a unor structuri gramaticale . Educarea limbajului în grădiniță vizeză două laturi: Educarea comunicării orale sub aspect fonetic, lexical și sintactic care urmărește dezvoltarea unei exprimări orale corecte din punct de vedere fonetic , lexical și sintactic; în cultivarea comunicării orale se pune accent pe dezvoltarea unui limbaj expresiv și creativ prin respectarea intonației , accentului, ritmului, pauzelor, tonului și
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
deprinderii de exprimare coerentă și logica și de însușire a unor structuri gramaticale . Educarea limbajului în grădiniță vizeză două laturi: Educarea comunicării orale sub aspect fonetic, lexical și sintactic care urmărește dezvoltarea unei exprimări orale corecte din punct de vedere fonetic , lexical și sintactic; în cultivarea comunicării orale se pune accent pe dezvoltarea unui limbaj expresiv și creativ prin respectarea intonației , accentului, ritmului, pauzelor, tonului și prin nuanțarea vocii în timpul vorbirii curente sau în procesul reproducerii unor fragmente dintr-un text
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
că aromâna este în măsură să-i redea cu fidelitate muzicalitatea. E drept, într-o română mai de vechime, ca să nu spun încă tributară mult rudimentelor din care s-a dezvoltat. E însă o limbă frumoasă prin tocmai arhaitatea ei fonetică și morfologică, la o adică. Sunt de menționat, din numeroasele poezii cu caracter strict omagial, de fapt niște închinări galante, simple discursuri versificate, dar simțite, oricum, dezvoltate cu mult afect, cele semnate de poeții aromâni Nida Boga, Clarisa Cavachi, Constantin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
corespunde clarității în idei. Stilul său e un stil sugestiv, care e mai mult decât un stil expresiv". În privința Limbajului poetic eminescian, autorul Dicționarului susține părerea că ""secretul" poeziei eminescinene" e "de natură melodică" iar "armonia expresivă depășește limitele sistemului fonetic" întrucât "principiul eufonic se asociază altor principii dominante: al sugestivității semnificativului, al densității semantice, al armoniei și polisemiei". Nu este uitat, în această ordine de idei, nici Dicționarul de rime pe care l-a alcătuit poetul. Opera lui Mihai Eminescu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
care include 17 lucrări (majoritatea, discursuri), am selectat doar pe cel dintâi Amintiri din timpurile "Unirei" -, dată fiind valoarea documentară și literară a textului propriu-zis. Transcrierea textelor s-a făcut ținându-se seama de ortografia în vigoare și de particularitățile fonetice, gramaticale și lexicale specifice limbii folosite de Gane. În primul rând, grafiile etimologizante au fost înlocuite cu cele fonetice, care reflectă pronunția reală, ca în cazurile earbă, ploae, voe, respuns, reu, zină, devenite iarbă, ploaie, voie, răspuns, rău, zână. Deoarece
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
documentară și literară a textului propriu-zis. Transcrierea textelor s-a făcut ținându-se seama de ortografia în vigoare și de particularitățile fonetice, gramaticale și lexicale specifice limbii folosite de Gane. În primul rând, grafiile etimologizante au fost înlocuite cu cele fonetice, care reflectă pronunția reală, ca în cazurile earbă, ploae, voe, respuns, reu, zină, devenite iarbă, ploaie, voie, răspuns, rău, zână. Deoarece u final nu are valoare fonetică reală, el nu s-a păstrat, în exemple ca maiu, ochiu, războiu. Dar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]