15,024 matches
-
și țară, reamintindu-ne că adevărata istorie, fie ea și istoria aviației, nu se poate împlini în plan personal fără întâlnirea cu înfăptuitorul jertfei, care este eroul. În lucrarea Aviatori de altădată, cercetătorul și istoricul Daniel Focșa abordează o structură formală și stilistică foarte apropiată genului de investigație jurnalistică, mixează discursul istoric, însă urmărește cu precădere să ofere răspunsuri complete la multiplele interogații pe care și le pun istoricii, raportate la coabitarea dintre cercetare, investigație și istorie. Întrezăresc în spusele domniei-sale
ZBORUL ÎNTRE PASIUNE, DRAGOSTE ŞI JERTFĂ de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353071_a_354400]
-
fie înlocuite seminariile extrem de scurte cu module de pregătire mai rare, dar mai consistente; - Să fie înlocuită modalitatea de evaluare care se desfășoară în baza unui ghid de 80 de pagini. Ori să se renunțe la această modalitate de evaluare formală, ori să se înlocuiască; - Să nu se mai ofere tinerilor colegi modele, ci exemple; - Să fie regândită modalitatea de promovare în sistem, astfel încât modalitatea să fie o preocupare, și nu o țintă în sine; - Să fie regândite arealele de competență
„ROLUL JUSTIŢIEI ÎN SISTEMUL PUTERILOR ÎN STAT” (PRIMA PARTE) de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1582 din 01 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/352610_a_353939]
-
unul subordonat sau legat de puterea executivă. Tot Comisia de la Veneția a mai notat în observațiile sale că, deși în anumite state, subordonarea Parchetului puterii executive este mai mult una de principiu/teoretică decât una reală, nu există nicio garanție formală împotriva unei posibile intervenții. Prin urmare, posibilitatea unei intervenții, chiar la nivel teoretic, poate fi la fel de dăunătoare ca o intervenție efectivă. Pe de altă parte, «aplicarea legii și, unde este cazul, puterile discreționare ale procurorilor din faza premergătoare a procesului
„ROLUL JUSTIŢIEI ÎN SISTEMUL PUTERILOR ÎN STAT” (PRIMA PARTE) de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1582 din 01 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/352610_a_353939]
-
și poporul va avea locuri de muncă”. Tovarășul l-a oprit cu un singur gest, de fapt caracteristic lui, și a întrebat, accentuând sintagma <poporul>: Da, poporul va avea locuri de muncă. Dar poporul ce va mânca?” urmată de ordinul formal: „În trei zile să mi se prezinte noul amplasament într-o pârloagă destinată industriei nu generatoare agricolă”. După ultimele cuvinte s-a reîntors la elicopter și și-a luat zborul spre consternarea tuturor participațiilor. Oare cine-i Păcală și cine
ISTORIE CONTROVERSATĂ 1 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354104_a_355433]
-
căutarea unui “cum “ la care nu poate ajunge fără vocație și chiar fără inspirație spontană. Veritabila profunzime a filosofiei stă în puterea de construcție și în libertatea ei de poezie abstractă.Poezia ține să îndeplinească o funcție filosofică, filosofia- una formală, poetică; sau, menținându-și fiecare funcția, își împrumută reciproc mijloacele.Nu contează dacă, de pildă, „poetul-filosof “ renunță la funcția lirică a poeziei pentru a exprima idei sau speră ca abia prin conceptualizare să ajungă la adevărata poezie, confuzia mijloacelor și
ALIANŢA DISCRETĂ ŞI FECUNDĂ DINTRE POEZIE ŞI FILOSOFIE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 236 din 24 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354086_a_355415]
-
Dumnezeu va deschide vreodată și ultima pecete din cartea cunoașterii după care se ascunde misterul creației, al existenței și al conștiinței, cu siguranță nu se va mai găsi acolo nimic din principiile logicii și rațiunii atât de omenești și de formale. Secretul, cheia înțelepciunii divine, trebuie să fie infinit mai simplă, dumnezeiesc de simplă. S-ar putea de pildă ca Dumnezeu să ne reveleze într-o bună zi adevărul despre adevăr și anume că poezia cea mai frumoasă, cea mai profundă
DESPRE LIMITELE CUNOAȘTERII de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2230 din 07 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/354151_a_355480]
-
l-a preluat, de fapt, de la Sf. Augustin. Se pare că filozoful francez a fost acuzat de acest plagiat chiar în timpul vieții lui, iar acesta ar fi răspuns detractorilor lui printr-o scrisoare particulară, însă fără să dea o dezmințire formală, ci arătându-le doar deosebirile de concepție dintre el și Sf. Augustin. În scrisoare se afirmă că: “Sf. Augustin se folosește (în dialog cu fiul său) de acest principiu - “Știi că gândești? Știu!” - pentru a dovedi principiul certitudinii existenței noastre
UN TITAN AL ŞTIINŢEI UNIVERSALE SAU UN DEMIURG COŢCAR AL CONŞTIINŢEI INDIVIDUALE [Corola-blog/BlogPost/357327_a_358656]
-
expresia „undă de culoare” atunci când navigam împreună pe un gând, comunicând așa nestingherit. Abia mult mai târziu am înțeles că așa ceva nu se mai poate repeta, că numai la vârsta majoratului dispunem de maximul posibil de informație, din toate domeniile formale obligatorii, pentru a putea jongla cu ele așa dezinvolt. Dispărută rămâne, în același timp, frăgezimea fără de care nu ne-am fi putut entuziasma pentru asemenea „fleacuri”. La capătul celor doisprezece ani de instruire sistematică pe care îi parcurseserăm, ne regăseam
ILUZIA COMUNICĂRII PERFECTE de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 492 din 06 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357909_a_359238]
-
am cunoscut, pag. 124 16. Nae Ionescu, Fenomenul Legionar, pag.20 17. Istoria logicii, 1924-1925; Filosofia religiei. Fenomenele actului religios, 1924-1925; Logică, cu specială privire asupra științelor exacte (teoria raționamentului), 1926-1927; Metafizica. Problema salvării în Faust-ul lui Goethe, 1926-1927; Logica formală (Teoria judecății), 1926-1928; Teoria cunoștinței metafizice; 1. Cunoașterea imediată, 1928-1929; Istoria logicii, 1929-1930; Teoria cunoștinței metafizice; 2. Cunoașterea mediată, 1929-1930; Istoria metafizicii ca tipologie a culturii, 1930-1931; Curs de logică generală, 1934-1935; Logica colectivelor, 1934-1936. Între cursurile naeionesciene publicate după
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU – ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ [Corola-blog/BlogPost/358178_a_359507]
-
primise premiul Academiei, junimiștii ripostează, prin pana lui Missir, deabia în 1883 printr-o recenzie distrugătoare la volumul său de ,,Poezii”. Macedonski vedea în Eminescu un exponent tipic al Junimii și, din această cauză, îl ataca mereu pe tema,,imperfecțiunilor formale”din poezia lui. Cauzele conflictului de ordin personal dintre cei doi par a fi mult mai vechi și ele rămân necunoscute. Se pare că Eminescu l-a atacat în ,,Timpul” în articolul ,,Naționalitate și cosmopolitism’’(1881) și că portretul satiric
EMINESCU ŞI MACEDONSKI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 547 din 30 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358390_a_359719]
-
și Centrul Cultural Româno-Arab din Timișoara. Deși proiectul și-a propus, inițial, un număr de aproximativ 550 de cursanți străini (300 de adulți și 250 de copii), la nivel național, și un număr de 96 de ore de activitate (educație formală și non-formală), pentru fiecare grupă, numărul lor a fost cu mult mai mare...atât al cursanților, cât și al orelor petrecute împreună. O grupă, de aproximativ 20 de cursanți trebuia să ajungă în examen cu cel puțin 15 absolvenți adulți
O GENERAŢIE DE ABSOLVENŢI ... ALTFEL! de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 542 din 25 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358143_a_359472]
-
de teologia dogmatică ortodoxă, teologia liturgică ortodoxă, patrologia ortodoxă (sunt utilizate operele Areopagitului, ale Sfântului Maxim Mărturisitorul, îndeosebi "Ambigua", și ale altor mari dascăli ai credinței creștine), de variatele teorii despre frumos, de istoria artei românești și europene, de logica formală, îndeosebi de preocupările pentru axiomatică, pentru definiții și pentru noțiunile de maximă generalitate (genera generalissima, indefinisabilele), dar și de filosofia vieții, așa cum a fost ea practicată de trăiriștii români - Nae Ionescu, Mircea Eliade, Dumitru Stăniloae (în opera sa de filosof
LA MULŢI ŞI FERICIŢI ANI, MULT STIMATE DOMNULE PROFESOR MIHAIL DIACONESCU!... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 537 din 20 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357664_a_358993]
-
cu participarea familiei și a prietenilor, și niciodată unite cu Liturghia euharistică. În seminare, pregătirea liturgică era limitată la detalii tipiconale, fără a se preda factori teologici sau istorici. Liturghia era doar ceva ce trebuia făcut pentru a îndeplini cerințele formale ale Ortodoxiei" (Paul Meyendorff, "Fr. Alexander Schmemann's Liturgical Legacy in America", St. Vladimirâs Theological Quarterly, vol. 53, 2009, nr. 2-3, pp. 321-322). Insistența nicidecum întâmplătoare asupra acestei ample descrieri sugerează deja, în subtext, contribuția schmemanniană uriașă, actuală, providențială la
PĂRINTELE PROFESOR ALEXANDER SCHMEMANN (1921 – 1983) – UN MARE PROPOVĂDUITOR ŞI MĂRTURISITOR AL EUHARISTEI, AL TEOLOGIEI LITURGICE, ECLESIALE ŞI SACRAMENTALE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 501 di [Corola-blog/BlogPost/358676_a_360005]
-
exagerare, că am descoperit în persoana Nicolae Turcan un gânditor mistic ortodox autentic, care poate fi situat pe același palier cu marele filosof Petre Țuțea. În lucrarea Credința ca filosofie. Marginalii la gândirea Tradiției, cercetătorul Nicolae Turcan abordează o structură formală și stilistică foarte apropiată genului filosofic, mixează discursul teologic, însă urmărește cu precădere să ofere răspunsuri complete la multiplele interogații pe care și le pun teologii și filosofii, deopotrivă, raportate la coabitarea dintre credință și filosofie. Întrezăresc în spusele domniei-sale
CREDINŢA ŞI FILOSOFIA – DOUĂ LUMINI, ÎNTR-O NOUĂ CARTE de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1065 din 30 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344622_a_345951]
-
este binele neschimbat, mereu același... chiar când este... desființara a ceea ce este” [7] . Ceea ce este cu adevărat important constă în recunoașterea Persoanei dumnezeiești ce Își proclamă voința în Revelație. Voința dumnezeiască este mai importantă decât litera Legii, decât acțiunea exterioară, formală, ori sentimentele umane naturale. Dumnezeu este criteriul valorilor și forul suprem care decide ce este bine și ce este rău. Criteriul suprem al binelui și al adevărului nu-l poate cunoaște decât Acela ce este El Însuși Binele și izvorul
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE ESHATOLOGIEI, SOTERIOLOGIEI SI ETICII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350512_a_351841]
-
Curți de Casație și Justiție se face de către completul de judecată, după dezbateri contradictorii, printr-o încheiere care va cuprinde motivele care susțin admisibilitatea sesizării, punctul de vedere al completului de judecată și al părților. ... 40. Rațiunea instituirii condițiilor formale anterior arătate ale sesizării constă în asigurarea îndeplinirii scopului pentru care a fost introdus acest mecanism procedural, respectiv uniformizarea jurisprudenței și asigurarea predictibilității acesteia, fără ca folosirea sa să genereze suspendarea nejustificată a judecării unei cauze, printr-o interpretare arbitrară
DECIZIA nr. 80 din 18 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293521]
-
a celei secundare, care încă nu au intrat în vigoare. În consecință, în evaluarea admisibilității excepției de neconstituționalitate, Curtea va ține seama de situația normativă existentă la data soluționării acesteia și va acorda prioritate acestui criteriu în raport cu cel formal incident în fața instanței a quo. ... 28. Cu privire la fondul excepției, Curtea observă că autoarele acesteia aduc mai multe critici de neconstituționalitate diferitelor litere și alineate ale art. 58, 205, 208, 209, 256, 257 și 258 din Legea nr.
DECIZIA nr. 402 din 19 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293456]
-
evaluare a unei reforme sau a oportunității unor soluții legislative, aspecte care nu intră în competența Curții Constituționale, din moment ce implică probleme de opțiune legislativă, Curtea reține că afectarea funcționării autorității judecătorești prin promovarea unor reglementări care compatibilizează doar formal, și nu substanțial, situații/raporturile juridice născute sub imperiul reglementărilor abrogate cu cele nou-instituite conduce la încălcarea însăși a drepturilor și intereselor legitime ale destinatarului actului de justiție, mai exact a accesului la justiție sau a dreptului la un proces echitabil
DECIZIA nr. 402 din 19 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293456]
-
CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Orizont > Interviuri > SCHIMBAREA FORMALĂ A GUVERNULUI DIN ROMÂNIA Autor: Rodica Elena Lupu Publicat în: Ediția nr. 504 din 18 mai 2012 Toate Articolele Autorului Am deosebita plăcere de a coresponda cu domnul Dr. Gheorghe Funar Secretar general al P.R.M. Președintele Filialei P.R.M. Cluj,care
SCHIMBAREA FORMALĂ A GUVERNULUI DIN ROMÂNIA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358847_a_360176]
-
1989, când prin regizarea mineriadei Guvernul Roman a plecat fără să predea gestiunea și fără să prezinte în Parlament care este Starea Națiunii, acum a plecat Guvernul Ungureanu și a venit Guvernul Ponta, în fapt a avut loc o schimbare formală a Guvernelor din România. Guvernul care a fost demis prin moțiune de cenzură și premierul Ungureanu nu a prezentat în Parlament care este Starea Națiunii, nu a predat nicio gestiune, iar Guvernul Ponta s-a instalat fără să știe care
SCHIMBAREA FORMALĂ A GUVERNULUI DIN ROMÂNIA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358847_a_360176]
-
că au înțeles și românii noștri, cei care au cu adevărat în piept o inimă română, că, avem acum aceeași Mărie, dar cu altă pălărie. Gheorghe Funar: Cele câteva exemple prezentate dovedesc că la București a fost făcută o schimbare formală a Guvernului Ungureanu cu Guvernul Ponta. R.E.L: Când ceva nu merge bine La noi o știe oricine Vina atuncea o are Lipsa de comunicare. A ști politică înseamnă E ideal de bună seamă, A nu fi de acord cu
SCHIMBAREA FORMALĂ A GUVERNULUI DIN ROMÂNIA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358847_a_360176]
-
e-n a noastră țară Este numai o vrăjeală. Cum zicea un „oarecare” Prin locurile esențiale, Poate se va schimba ceva Vom trăi și vom vedea! „VRAJEALĂ” de Rodica Elena Lupu Din volmul HAOS, Editura ANAMAROL, 2011 Referință Bibliografică: SCHIMBAREA FORMALĂ A GUVERNULUI DIN ROMÂNIA / Rodica Elena Lupu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 504, Anul II, 18 mai 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Rodica Elena Lupu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
SCHIMBAREA FORMALĂ A GUVERNULUI DIN ROMÂNIA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358847_a_360176]
-
să îndemne, nu spre mai multă democratizare, ci spre „mai multă Europa”. De ce? Nu cumva, tocmai pentru că, în compromisurile cu energiile puternic asiatice ale marxism-leninismului, asemenea partide au adus prea mult asiatism în politicile popularilor europeni?! Iată cum o abordare formală pe plan european poate întări ghinionul nostru național pe care greșit, cum spune Sorin Roșca Stănescu, îl numim „dâmbovițean” când, în loc de toponimie, i-ar fi mai potrivită onomastica. Ceva de genul: Faliment absolut, numele tău este Băsescu! (va urma) Corneliu
DESPRE SENSIBILITĂŢI DEMOCRATICE (12) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 730 din 30 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359035_a_360364]
-
neștiind cum să o folosească, a răbufnit asupra libertinului. Și a simțit că toată această mască, pe care o credea a rușinii, îi ardea de fapt adevărata față, cea a sfidării începutului, a goliciunii în fața semenului său, a sfidării existenței formale. Formalizarea avea să rămână într-o parte a lumii, mult mai odioasă decât cea care mijea acum spre lumină, în sfera celor care se voiau să conducă, pentru etichetă și fațadă împodobită ridicol. M-am tot întrebat ce imbold a
INTIMITATEA CA MANIFESTARE PERFECTĂ A EULUI SUPERREALIST de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359301_a_360630]
-
poezia curtenească. Cum a evoluat cultura în antichitatea târzie? Dacă la început s-a considerat că elementele păgâne ale culturii clasice sunt lipsite de importanță, pe măsură ce creștinismul atinge elitele intelectuale opinia se schimbă, deoarece creștinii au nevoie de o expresie formală clasică pentru a putea polemiza cu adversarii. Odată cu oficializarea creștinismului, lucrările se diversifică, mergând de la Biblia tradusă de Ieronim într-o latină ușor de înțeles până la opera filosofică elegantă a lui Augustin. Creștinismul a însemnat adaptarea culturii antice la doctrină
ANTICHITATEA VERSUS CREŞTINISMUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 756 din 25 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359363_a_360692]