2,619 matches
-
Generale Mikawa. Nu te-am putut găsi În camera de oaspeți și te-am căutat peste tot, Mikawa avea și el În obraji roșeața sake-ului și nu mai arătat atât de răvășit. — Ce-i cu toată veselia asta În fort? Întrebă Hideyoshi. — Nici o grijă. Așa cum ți-am promis, se va sfârși la Ora Mistrețului. Se spune că, de vreme ce trebuie să murim cu toții, se cade ca felul morții noastre să fie glorios. Seniorul Nagamasa și toți oamenii lui sunt foarte bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
aprins, ca niște aripi de foc, Îi zgâriară obrazul. Un fum negru și dens se Încolăcea peste pământ. Primul și al doilea samurai din clanul Oda, care pătrunseră dincolo de zidurile castelului, Își strigară deja numele. Flăcările ajunseseră la conacul din fort și alergau În lungul streșinilor mai repede decât se scursese vreodată apa de ploaie prin jgheaburi. Nagamasa zări un grup de oameni cu căști de fier ascunși În zona aceea și, dintr-o dată, sări Într-o parte. — Inamicul! Vasalii săi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
Fujikage Mikawa, nu aveau legătură cu bătălia. Dacă trupele atacatoare ar mai fi așteptat doar trei ore, Hideyoshi și cei dați În grija lui ar fi fost conduși, cu ușurință, afară din castel. Dar, la doar câteva minute după ce părăsiseră fortul, interiorul castelului fu invadat de flăcări și soldați care se luptau, astfel Încât lui Hideyoshi Îi era foarte greu să-i apere pe cei patru copii și să-i scoată cu bine. Fujikage Mikawa o ducea În cârcă pe fetița cea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
asediu, dar nepotrivit ca bază a unei ofensive. La trei leghe spre sud, pe malul lacului Biwa, Hideyoshi găsi un loc mai bun: un sat cu numele de Nagahama. Primind permisiunea lui Nobunaga, Începu imediat lucrările de construcție. În primăvară, fortul cu pereți albi, zidurile solide și porțile de fier erau terminate. Hachisuka Hikoemon primise sarcina de a le escorta pe soția și pe mama lui Hideyoshi din Sunomata și sosi din Nagara la câteva zile după ce Nene primise scrisoarea lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
În sala principală, În timp ce toți soldații fuseseră tratați cu sake. Norocul făcuse să fie o noapte Întunecoasă, fără lună și fără vânt. Tenzo știa că era momentul să acționeze decisiv. După ce fusese În recunoașterea terenului, Începu să cerceteze zona de sub fort, când văzu pe altcineva spionând pușcăria, un om care nu arăta ca un gardian. De fapt, probabil că individul se strecurase În castel la fel ca el. Celălalt se prezentă ca fiind vasalul lui Takenaka Hanbei, Kumataro. — Sunt un trimis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
culese una. Dintr-o dată, arătând Îngrețoșat, tuși de câteva ori și vomă frunzele pe care tocmai le mâncase. — Generalul Goto! anunță pe neașteptate cineva și toți luară poziția drepți. Goto Motokuni, principalul vasal al clanului Bessho, venea către soldați dinspre fortul Întunecat. — Ceva de raportat? Întrebă Goto. — Nimic, domnule. — Zău? le arătă generalul o săgeată. În seara asta, la un moment dat, această săgeată a fost trasă de inamic În castel. Avea legată de ea o scrisoare, cerându-mi să mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
că s-ar preface bolnav. Întrucât, de obicei, Shoyoken era un om excepțional de bine dispus, răspunsul său nu-l liniști deloc pe Katsuyori. Shoyoken rămase tăcut. Nici Katsuyori nu mai spuse nimic și-și continuară plimbarea În liniște. Între fort și citadela interioară se afla o vale Îngustă, plină cu copaci de diverse soiuri. O pasăre cântătoare zbură foarte aproape de pământ, de parcă ar fi căzut, bătu din aripi și fugi speriată. În același timp, dinspre un șir de pruni se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
pentru a lua inițiativa și a-l ataca. După calculele mele, Însă, Hideyoshi va avea nevoie de Încă cinci-șase zile, pentru a-și aduce aici Întreaga armată. În acel timp, dacă Întărim cele două castele de la Yodo și Shoryuji, construim forturi de-a lungul drumului de la miazănoapte la miazăzi spre Kyoto și adunăm toate forțele din Omi și din alte regiuni, l-am putea ține, un timp, pe loc. — Cum? Toate astea nu l-ar opri decât pentru un timp? — După
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
a oamenilor săi, care priveau frumusețea unui spectacol grandios: toți vasalii se adunaseră cu familiile lor la poarta principală a castelului, pentru a-i ura bun venit. Descălecând, Hideyoshi Îi dădu hățurile unui ajutor și, un moment, ridică privirea spre fort. Vara trecută, În Luna a Șasea, chiar Înaintea marșului forțat spre Yamazaki și a marii victorii prin care fusese răzbunat a lui Nobunaga, stătuse În aceeași poartă, Întrebându-se dacă avea să se mai Întoarcă viu. Ultimele lui ordine către
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
erau plini cu refugiați. Se tăiau lemne, se deschideau drumuri, peste tot se construiau fortificații și puteai crede că, peste noapte, avea să răsară un șir de fortărețe. Dar munca de construcție nu mergea chiar atât de ușor. Un singur fort necesita turn de veghe și cazărmi, precum și metereze și șanțuri de apărare. Fură clădite trei palisade de lemn, În timp ce chiar deasupra drumului pe care cel mai probabil avea să se Îndrepte inamicul spre atac, fură Înghesuite stânci enorme și copaci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
douăsprezecea zi din lună, miezul nopții. Focurile de tabără ardeau mocnit și, În tabăra alpină Învăluită În cețuri, nu se auzea decât foșnetul brazilor. Deschideți poarta! strigă cineva cu glas scăzut, bătând, repetat, În poarta de lemn a palisadei. Micul fort de la Motoyama fusese Înainte cartierul general al lui Shogen, dar Hideyoshi Îl Înlocuise pe acesta cu Kimura Hayato. — Cine e? Întrebă santinela, privind printre lemnele palisadei. Afară, În Întuneric, stătea o siluetă solitară. — Cheamă-l pe Comandantul Osaki, Îi ceru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
Inuchiyo, cu uimire. Era o evoluție neașteptată, iar Inuchiyo nu părea pregătit să-l primească pe acel om - devenit acum fugar. Un moment, căzu pe gânduri, dar apoi spuse: — Să-i ieșim În Întâmpinare. Inuchiyo Își urmă fiul afară din fort. Coborând ultimul șir de trepte, porni spre coridorul de legătură, care era Întunecat. Unul dintre vasalii săi, Murai Nagayori, Îl urmă. — Stăpâne, șopti Murai. Inuchiyo Îl privi Întrebător. Vasalul Îi șopti la ureche: — Sosirea Seniorului Katsuie aici reprezintă o ocazie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
se aliniară, gata de marș. Aveau mai puțin de două ore până la Fuchu. Kyutaro călărea În frunte, iar Hideyoshi mergea În mijlocul avangardei. Nu peste mult, zăriră zidurile castelului. În castel, oamenii se simțeau, lucru firesc, extrem de Încordați. Văzute din vârful fortului, coloanele de soldați și stindardul cu tigve aurii al lui Hideyoshi păreau atât de aproape, Încât le-ar fi putut atinge. Ordinul de oprire Încă nu fusese dat. Și, Întrucât Hideyoshi se afla În mijlocul lor, soldații din avangardă erau siguri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
castel nu părea să confirme teoriile. În timpul serii, fortăreața principală - care fusese neagră precum cerneala - fu luminată vesel cu lampioane. Anexa de la miazănoapte și fortăreața din apus erau luminate și ele. Lămpi strălucitoare ardeau la anumite intervale chiar și În fort, unde soldații stăteau de veghe disperați, așteptând să Înceapă lupta. Trupele atacatoare se Întrebau ce se Întâmpla. Dar misterul fu rezolvat curând. Acum, pe lângă sunetul curgător al fluierelor, se auzeau și bătăi de tobe. Cântece populare, Încărcate de accentul provinciilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
turnul de deasupra porții și se răspândeau către zona cazărmilor. Apărătorii opuneau o rezistență mai furioasă decât prevăzuseră atacanții. La amiază, zidul exterior căzu. Atacatorii năvăliră În fortăreața principală, pe toate porțile. Katsuie și vasalii săi superiori se retrăseseră În fort pentru a rezista pe ultimul bastion. Puternica fortăreață era o clădire cu opt etaje, uși de fier și coloane de piatră. După două ore de lupte În fort, soldații atacatori pierduseră mai mulți oameni decât de-a lungul Întregii dimineți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
principală, pe toate porțile. Katsuie și vasalii săi superiori se retrăseseră În fort pentru a rezista pe ultimul bastion. Puternica fortăreață era o clădire cu opt etaje, uși de fier și coloane de piatră. După două ore de lupte În fort, soldații atacatori pierduseră mai mulți oameni decât de-a lungul Întregii dimineți. Curtea și turnul erau o mare de flăcări. Hideyoshi ordonă o retragere temporară. Poate fiindcă vedea că progresau foarte Încet, retrase toate unitățile. În acel răstimp, alese dintre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
din streșinile cu multiple fațete ale turnului, țâșni o uriașă umbrelă de flăcări. Era vâlvătaia care semnala sfârșitul lui Katsuie. Shibata Katsuie și cei optzeci de membri ai casei sale le ținuseră piept atacanților la etajele doi și trei ale fortului și luptaseră, din răsputeri, până la capăt, alunecând pe sângele vărsat. Acum, Însă, Îl chemară trei membri ai familiei: — Pregătiți-vă repede, stăpâne! Alergând la etajul patru, Katsuie i se alătură Doamnei Oichi. După ce asistă la moartea ei, Shibata Katsuie Își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
vărsat. Acum, Însă, Îl chemară trei membri ai familiei: — Pregătiți-vă repede, stăpâne! Alergând la etajul patru, Katsuie i se alătură Doamnei Oichi. După ce asistă la moartea ei, Shibata Katsuie Își puse capăt vieții, spintecându-și abdomenul. Era Ora Maimuței. Fortul arse toată noaptea. Magnificele clădiri care se Înălțaseră pe malurile Râului Kuzuryu, Încă de pe vremea lui Nobunaga, ardeau ca un rug al nenumăratelor visuri trecute și al sufletelor. În cenușă, Însă, nu se mai găsi nimic care să semene, câtuși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
altor probleme logistice fuseseră gândite temeinic. Fortăreața principală, precum și cea de-a doua și a treia, erau Înconjurate toate cu ziduri de pământ. Circumferința zidurilor exterioare avea peste șase leghe lungime. Cea mai Înaltă clădire din interiorul zidurilor era un fort cu patru etaje, care avea să fie străpuns de deschizături prin care să se tragă cu săgeți. Țiglele de pe acoperiș urmau să aibă forma unor frunze de aur. În uimirea lui, Kazumasa nu putea decât să se minuneze tăcut de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
și prin vecinătatea castelului, ovaționându-l, până la căderea nopții. Lucrările de construcții externe ale Castelului Osaka se terminaseră deja. Când se Înnoptă, În fața oamenilor Începu să se desfășoare o scenă de pe altă lume. Lămpi luminoase străluceau din nenumăratele ferestre ale fortului cu cinci niveluri din fortăreața principală, precum și din fortărețele mai mici, a doua și a treia, Împodobind cerul nocturn și luminând hotarele castelului pe toate cele patru laturi: la răsărit, Râul Yamato; la miazănoapte, Râul Yodo; la apus, Râul Yokobori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
rurale răsună prin ale cerurilor ceruri, 300 Caii nechează din bătălie, taurii sălbatici din pustia înăbușitoare, Tigrii din codri, iar leii din nisipoasele pustiuri 318. Ei cîntă; ei ale armoniei instrumente le apúcă; departe-aruncă Sulița, arcul, tunul și mortarul; netezesc forturile. În icuri bat mașinăriile de fier ale prăpădului; 305 Ei le dau fiilor lui Urthona; bătînd ciocanele răsună În hrube ale morții să făurească tîrnăcopul, lopată și securea, Greul tăvălug să sfarme bulgarii de lut, să treacă peste neamuri. Fiii
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
17 ani, cel mai tânăr avea 15 ani. Eram patru fete și vreo 10 băieți. Unii dintre noi au fost eliberați după trei luni de anchetă, ceilalți am fost duși, după interogatoriile care au durat o lună la Rahova, la fortul Jilava, unde am stat trei luni. La Jilava am stat până în noiembrie ’52. De acolo ne-au despărțit. Eu am fost trimis mai întâi în lagărul de triaj de la Ghencea, apoi la Bicaz, la lagărul de muncă forțată. Se construia
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Asia și-n alte zone, să exporte inflație și să manipuleze ratele de schimb. Și dacă, totuși, între cele două teme este o legătură ? Dacă D.S.K. a fost "lucrat" pentru că era prea de stînga, mai auzise cîte ceva și despre Fort Knox, schimbase filosofia Fondului și ajutase mult țările sud-europene afectate ? În acest caz, ar fi vorba despre implicarea marilor baroni ai finanței mondiale, posibil și cu implicarea excepțională a d-lui Sarkozy și poate a altor eminențe. În ce ne
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
Robert Salisbury prezintă delegației otomane cerințele în patru puncte ale delegaților europeni, neadmiterea lor ducând la părăsirea Constantinopolelui, întreaga răspundere căzând pe umerii Turciei. În cele patru puncte, se revendicau rectificări de granițe în Balcani, libertatea navigației pe Boiana, neutralizarea forturilor de pe lacul Scutari, numirea, în primii cinci ani, a guvernatorilor din Balcani cu acordul puterilor europene, iar pentru România, evacuarea trupelor otomane, schimb de prizonieri și amnistierea celor arestați politic. Cerințele, apoi, priveau diferite probleme de organizare internă, libertate religioasă
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
fiind considerată mai impresionantă chiar decât descoperirea „imperiului” lui Mao. În fine, înainte de 1989 scriitorul nu avea cum să își tipărească memoriile din lungul său periplu forțat prin închisorile comuniste. În 1991 deschide seria Memorii, un prim volum numindu-se Fortul 13. Convorbiri din detenție, al doilea - Secretul Fortului 13. Reeducări și execuții (1994), iar al treilea - La capăt de drum (1997). Ca și Teohar Mihadaș, P. transformă cumplitele încercări din detenție în material de proză, tonalitatea, departe de a fi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288797_a_290126]