4,942 matches
-
nici nu implică existența unei pardoseli de legătură și nici nu poate găzdui vreun obiect în cadrul ei. Aceasta duce la un salt discontinuu între două scene care sunt limitate la prezentarea dimensiunilor lor frontale. Cât timp centrul compozițional din planul frontal este ușor de observat, nu are rost să căutăm în aceste picturi centrul spațiului tridimensional. Strict vorbind, ne aflăm încă pe tărâmul celei de-a doua dimensiuni, un șir de două sau mai multe expuneri frontale, ca un decor de
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
centrul compozițional din planul frontal este ușor de observat, nu are rost să căutăm în aceste picturi centrul spațiului tridimensional. Strict vorbind, ne aflăm încă pe tărâmul celei de-a doua dimensiuni, un șir de două sau mai multe expuneri frontale, ca un decor de scenă realizat în întregime din culise și un fundal. Acest hiatus, această distanță nestructurată între față și spate, mai apare încă în compozițiile, altfel minuțios elaborate, din timpul Renașterii și de mai târziu, mai ales în
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
anumit loc pe scara adâncimii printr-un procedeu perceptiv, el rămâne în spațiul nedefinit al reprezentărilor de început. Cu timpul, decorul se apropie din spate și dimprejur, dar interiorul tradițional, cu fundalul și pereții săi laterali, poate să înconjoare scena frontală fără să o înzestreze cu spațiu continuu. Și nu s-ar putea spune că peretele din față lipsește - el nu s-a aflat niciodată acolo. Odată ce este introdusă dimensiunea adâncimii, încă mai pot apărea probleme prin ambiguitatea localizării. Imaginile arătate
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
dimensiunea adâncimii, încă mai pot apărea probleme prin ambiguitatea localizării. Imaginile arătate într-o proiecție se pot referi la obiecte localizate la orice distanță. Un turn menit să fie văzut departe la orizont este pictat în mod inevitabil în planul frontal al pânzei. Când, în pictura lui Bosch Sfântul Ioan din Patmos (figura 117), evanghelistul privește la înger și la apariția Madonei, el poate să facă acest lucru doar în contextul tradițional al planului frontal simplu. Compozițional, bărbatul cu volumul central
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
pictat în mod inevitabil în planul frontal al pânzei. Când, în pictura lui Bosch Sfântul Ioan din Patmos (figura 117), evanghelistul privește la înger și la apariția Madonei, el poate să facă acest lucru doar în contextul tradițional al planului frontal simplu. Compozițional, bărbatul cu volumul central emite un vector oblic către colțul din stânga sus. Din punct de vedere tridimensional, dispozitivul nu funcționează. Îngerul de pe culme se ivește într-un centru transferat în mijlocul axei oblice care îl leagă acum pe sfântul
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
Sf. Ioan, dar nefiind observat de acesta, deoarece privește într-o porțiune a cerului în care nu este nimic de văzut. În tripticul lui Dieric Bouts prezentat în figura 118, ambiguitatea oarecum supărătoare face loc unui dublu înțeles. În planul frontal predomină încă o ierarhie arhaică. Grupul judecătorilor, prezidat probabil de împăratul roman însuși, ocupă centrul de echilibru al compoziției magistrale, iar cei doi sfinți, Sf. Ieronim și Sf. Bernard, asistând la scenă de pe margini, își țin capul la aceeași înălțime
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
arată pe toți la nivelul solului. Judecătorii populează centrul de echilibru din mijlocul scenei, grupul central trimițând un vector spre scena torturii din prim-plan, care este acum principalul punct de interes. De-a lungul Renașterii și după aceea, proiecția frontală păstrează rareori o simetrie desăvârșit de simplă, care să-i asigure acordarea unei atenții totale. Dar chiar și în stilurile mai realiste ale picturii vom găsi aceeași formulă de lucru. Proiecția frontală își menține întotdeauna prioritatea ca imagine direct perceptibilă
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
De-a lungul Renașterii și după aceea, proiecția frontală păstrează rareori o simetrie desăvârșit de simplă, care să-i asigure acordarea unei atenții totale. Dar chiar și în stilurile mai realiste ale picturii vom găsi aceeași formulă de lucru. Proiecția frontală își menține întotdeauna prioritatea ca imagine direct perceptibilă, de aspect primordial al ambianței picturale. Deși accentul compozițional se poate muta asupra decorului tridimensional, proiecția continuă să simbolizeze sensul scenei a cărei configurație fizică se derulează în adâncime. Atunci când dualitatea prim-
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
sensul scenei a cărei configurație fizică se derulează în adâncime. Atunci când dualitatea prim-plan - fundal este înlocuită cu imaginea unei lumi continue, întinzându se din față până la orizont, spațiul infinit rezultat amenință centricitatea compozițională. Am menționat anterior că, în planul frontal, cadrul delimitativ creează centrul de echilibru prin inducție. Am observat că atunci când cadrul este redus la o fereastră și prin aceasta detașat de spațiul pictural, delimitările interioare îi preiau funcția. E instructiv să observăm în Adorația magilor a lui Bosch
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
fiecărei particule a tabloului. Există, firește, o ambiguitate ciudată în ceea ce privește localizarea în spațiu a punctului de fugă. În primul rând, există un punct undeva pe pânză. El formează focarul proiecției optice și, prin urmare, un centru compozițional puternic în planul frontal. Dar el se situează totodată și departe, la orizontul spațiului pictural - o prezență iluzorie, din moment ce în spațiul tridimensional nu există nici o convergență perspectivală. Din punct de vedere perceptiv, centrul perspectivei plutește undeva între comprimarea proiectivă și adâncimea nediminuată. Perspectiva centrală
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
prezență iluzorie, din moment ce în spațiul tridimensional nu există nici o convergență perspectivală. Din punct de vedere perceptiv, centrul perspectivei plutește undeva între comprimarea proiectivă și adâncimea nediminuată. Perspectiva centrală este de un ajutor îndoielnic la stabilirea centricității compoziționale. Raportată la planul frontal, ea asigură într-adevăr un centru puternic; însă atunci când este localizată la capătul îndepărtat al spațiului pictural, difuziunea vec torilor ce își au originea în punctul de fugă face dificilă pentru oricare dintre pozițiile aparținătoare acelui continuu spațial stabilirea de la
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
autonom. Să vedem cum funcționează aceasta în practică. Cina cea de taină a lui Dieric Bouts (figura 120) este pe deplin închisă într-o șarpantă strict geometrică. Pereții, tavanul și pardoseala indică un punct de fugă al perspectivei pe decorația frontală de deasupra căminului. Acest centru al perspectivei se află pe verticala centrală a tabloului, stabilizând astfel spațiul pictural. Simetria cadrului spațial este preluată de dispozitivul scenei biblice. Figura principală, Hristos, este susținută de verticala centrală, iar discipolii sunt grupați în jurul
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
astfel spațiul pictural. Simetria cadrului spațial este preluată de dispozitivul scenei biblice. Figura principală, Hristos, este susținută de verticala centrală, iar discipolii sunt grupați în jurul mesei așezate simetric. O atare simetrie, așa cum am probat anterior, tinde să confere dominanță planului frontal, în dauna adâncimii. În ciuda stilului său, altfel realist, ceva din frontalitatea plată a icoanelor medievale supraviețuiește în pictura lui Bouts. În aspectul său frontal, compoziția este ierarhică. Formatul pe înălțime al tabloului accentuează caracterul gotic al verticalității sale vectoriale. Personajul
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
în jurul mesei așezate simetric. O atare simetrie, așa cum am probat anterior, tinde să confere dominanță planului frontal, în dauna adâncimii. În ciuda stilului său, altfel realist, ceva din frontalitatea plată a icoanelor medievale supraviețuiește în pictura lui Bouts. În aspectul său frontal, compoziția este ierarhică. Formatul pe înălțime al tabloului accentuează caracterul gotic al verticalității sale vectoriale. Personajul lui Hristos, încadrat și solemn întronat de căminul dindărăt, apare supradimensionat față de dis cipolii așezați în jurul său și în partea centrală inferioară. Iuda stă
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
baza în versiunea proiectivă a tabloului, îi adună pe oaspeții cinei către mijlocul spațiului interior îngrădit și, prin aceasta, îi izolează net de ambianță. Totuși, centralitatea grupului rămâne incontestabilă. Deși colțurile camerei privite perspectival converg către un punct din planul frontal, percepția deplasează punctul de fugă mai departe. Perspectiva străpunge fundalul camerei, oferind o prezență palpabilă a unei panorame potențial nelimitate și tainice. Deoarece în forma definitivă a lucrării pereții par anihilați, prezența lor în cadrul scenei trece pe planul doi. Percepută
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
dinspre departe spre aproape sau dinspre aproape spre departe sugerează mișcarea corespunzătoare din trecut în prezent sau din prezent spre viitor. Compozițional, aceasta tinde să înlocuiască sistemul central unic cu câteva asemenea sisteme, dispuse în succesiune și culminând cu unul frontal. Cele mai clare exemple sunt cele care deapănă o istorisire printr-un șir de episoade. Sassetta îl reprezintă pe Sf. Anton în depărtare (figura 123), pornind într-o călătorie prin deșert. Un al doilea nucleu compozițional îl arată discutând cu
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
al tabloului și printr-un cuplu proeminent plasat pe o culme, în atitudinea căruia este comprimată microtema mersului înainte, contrar privitului în urmă. Astfel, în timp ce o acțiune liniară traversează temporal spațiul tabloului, simultaneitatea compoziției centrice își păstrează avatarurile. Simbolismul planului frontal Chiar și atunci când continuitatea în adâncime a ajuns să determine natura spațiului pictural, scurtcircuitul dintre planul frontal și fundal nu este neapărat absent. De exemplu, Poussin caută ca geometria unui grup de personaje să se proiecteze clar pe un fundal
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
mersului înainte, contrar privitului în urmă. Astfel, în timp ce o acțiune liniară traversează temporal spațiul tabloului, simultaneitatea compoziției centrice își păstrează avatarurile. Simbolismul planului frontal Chiar și atunci când continuitatea în adâncime a ajuns să determine natura spațiului pictural, scurtcircuitul dintre planul frontal și fundal nu este neapărat absent. De exemplu, Poussin caută ca geometria unui grup de personaje să se proiecteze clar pe un fundal de forme arhitecturale (figura 125) - un paralelism care elimină distanța dintre prim-plan și fundal. Îndeobște, realitatea
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
se proiecteze clar pe un fundal de forme arhitecturale (figura 125) - un paralelism care elimină distanța dintre prim-plan și fundal. Îndeobște, realitatea scenei în adâncime nu este numai luată în seamă, ci îi acordăm și caracterul ei dominant, proiecția frontală ajutând la adăugarea unei semnificații avute în vedere. O soluție intermediară ne-o oferă Tintoretto în Hristos pe lacul Galileei (figura 126). Stilul realist al Renașterii nu mai îngăduia simbolismul exprimării puterii prin mărime. În arta egipteană, uriașul faraon putea
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
tridimensională nu figurează nici un fel de discrepanță dimensională, iar barca situată în centrul de echilibru al tabloului capătă o mare greutate și importanță. Când Petru se supune ordinului de a păși pe apă, el traversează verticala centrală care în imaginea frontală proiectivă îl separă pe Învățător, în jumătatea stângă a tabloului, de discipolii din dreapta, cărora li se adresează. Din moment ce a doua și a treia dimensiune spațială nu se exclud reciproc în percepție, persistă ceva din miracol în ambianța lumească. Menționam mai
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
li se adresează. Din moment ce a doua și a treia dimensiune spațială nu se exclud reciproc în percepție, persistă ceva din miracol în ambianța lumească. Menționam mai înainte că scena proiectată posedă avantajul perceptiv al expunerii compoziției cu precădere în planul frontal cu care linia de vedere a privitorului face un unghi drept. Totuși, fiind vorba de o proiecție, aceasta distorsionează scena „geo grafică”, situația așa cum este ea de fapt. Prin urmare, se oferă o imagine pe care am putea-o numi
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
mai înalte, diferența de înălțime este naturală. Centricitatea grupului se modifică prin diferențierea celor din față de cei aflați în spatele figurii din mijloc. Accentul cade pe regele Gaspar îngenuncheat, care oferă potirul. Fundalul este plin de spectatori în picioare. În versiunea frontală, centricitatea apare modificată de diferența semnificativă dintre deasupra și dedesubt. Regele îngenuncheat, așezat clar mai jos decât Fecioara, pare cu atât mai explicit în poziția sa subordonată. Personajul în picioare al regelui Baltazar nu este numai silueta unui om văzut
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
urechea spre a asculta fiecare idee sceptică spusă în șoaptă de prietenul său și soldatul înarmat părând să înfigă brutal sulița în capul Fecioarei. Avem din nou sub privire o scenă lumească de un adânc simbolism datorită aparenței de pe suprafața frontală care rămâne, la urma urmei, spațiul familiar al ambianței picturale. Capitolul X Centri și rețele în construcții Arhitectura se dovedește deosebit de potrivită pentru ilustrarea principiului compozițional discutat în studiul nostru. Elementele desenului de arhitectură se apropie mult de formele definibile
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
g/l 131 Tabel 2. Corelația concentrație-efect la etanol În intoxicația acută Etapa Starea clinică (simptome) Alcoolemia (g/l) Aria SNC afectată Faza de excitație Ușoară Scăderea inhibițiilor; Tulburări vizuale ușoare; Scăderea vitezei de reacție; Creșterea Încrederii. 0,5-1 Lob frontal Faza medicolegală (beția) Medie Ataxie; Tulburări de vorbire; Scăderea performanței motorii; Scăderea atenției; Diplopie, midriază; Alterarea percepției; Tulburări de echilibru; Facies roșu, transpirație excesivă; Tulburări digestive (vărsături). 1,5-3 Lob parietal Lob occipital Cerebel Severă Alterarea vederii; Tulburări grave de
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
ferate sau de la o scară de sârmele desfășurate în rânduri echidistante, care devin, prin efect perspectiv, mai dese pe măsură ce se apropie de linia de orizont. Același sentiment de ordine și rigoare ne este dat de treptele unei scări monumentale văzută frontal. Este de-ajuns să amintim un exemplu clasic de scriere cinematografică în celebra „Scară din Odessa“ a lui Eisenstein. Această „riglare“ orizontală a treptelor dă imaginii stabilitate de monolit, permite cineastului să desfășoare acțiunea dramatică, reprimarea sângeroasă a unei demonstrații
Arta compoziției by Ion Truicã () [Corola-publishinghouse/Science/594_a_1265]