3,538 matches
-
este, dar tot nu este rău, când te simți primit cu atâta iubire de compatrioții tăi. 615 {EminescuOpXVI 616} Așadar, fii fără grijă, redobîndește-ți acea filozofie impersonală ce o aveai întotdeauna, adaogă-i ceva veselie și petrece în excursia prin frumoasa Italie și, la întoarcere, mai încălzește-ne mintea și inima cu o rază din geniul d-tale poetic, care este și va rămâne cea mai înaltă încorporare a inteligenței române. La revedere cu bine și o caldă strângere de mână
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
din 8 aprilie 1669 (7177) al lui Gheorghe Duca voievod. „ Despre ce-i vorba în hrisovul despre care vorbești?” Prin acest hrisov, „Duca vodă cel Bătrân”, cum îl numește Ion Neculce, întărește mănăstirii Sfânta Vineri și mănăstirii Galata de Jos (Frumoasa n. n) stăpânirea unor sate cu vecini, heleștee, mori, vaduri de mori, vii și robi țigani. Le mai acordă și unele scutiri de dări... „Ai amintit despre mănăstirile Sfânta Vineri și Galata de Jos. Aș vrea să aflu de la tine
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
unde se găsea altarul, a fost ridicată o cruce de piatră monumentală, pe soclul căreia scrie: „Ridicată de Primăria Iași în amintirea bisericii Sf. Vineri 1895”. Cât despre mănăstirea „din jos de Galata”, se știe că este vorba de mănăstirea Frumoasa. „ Acum parcă totul e mai limpede.” Cu toate că nu am vrut să o arăt în fața bătrânului, totuși mă simțeam tare mândru de reușita mea. Și cum nu-mi încăpeam în piele, mă trezesc atenționat de bătrân: „De nu-i fi atent
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
domniia me am dat și am întărit rugătorilor noștri, egumenului și a tot săborul de la sfânta mănăstire ce să cheamă Galata din Deal...un loc de moară de la capul iazului cestui domnesc din gios, în gârla ce vine dinspre Balica (Frumoasa n.n)...” „Din câte știu, au fost neînțelegeri între călugării gălăteni și cei de la Frumoasa din această cauză.” Sfinția ta are dreptate. Locul de moară despre care vorbește Antonie Ruset voievod gălătenii l-au primit încă de la Dumitrașco Cantacuzino voievod
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
sfânta mănăstire ce să cheamă Galata din Deal...un loc de moară de la capul iazului cestui domnesc din gios, în gârla ce vine dinspre Balica (Frumoasa n.n)...” „Din câte știu, au fost neînțelegeri între călugării gălăteni și cei de la Frumoasa din această cauză.” Sfinția ta are dreptate. Locul de moară despre care vorbește Antonie Ruset voievod gălătenii l-au primit încă de la Dumitrașco Cantacuzino voievod, dar a fost încălcat cu de la sine putere de către călugării de la Frumoasa. Aceștia aveau în
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
și cei de la Frumoasa din această cauză.” Sfinția ta are dreptate. Locul de moară despre care vorbește Antonie Ruset voievod gălătenii l-au primit încă de la Dumitrașco Cantacuzino voievod, dar a fost încălcat cu de la sine putere de către călugării de la Frumoasa. Aceștia aveau în apropiere două mori și s-au apucat să mai facă încă una, fără știrea gălătenilor, care „...în zilele domniei mele, au venit de au făcut jalbă...pre călugării de la Balica...” - cum spune Antonie Ruset vodă. „Și am
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
hârzob cu lumină părea că a căzut pe pajiștea din fața mea...M-am așezat la umbra alunului știut. Veverițele se jucau în apropiere, oprindu-se din când în când parcă pentru a mă întreba: „Îți place ori ba?” „Îmi place, frumoaselor. Îmi place cum nici nu vă închipuiți voi” - gândeam eu în timp ce un foșnet neașteptat s-a auzit pe cărarea pe care tocmai venisem. Mi-am întors capul, ușor speriat...În marginea poienii - cu ochii ei aprinși - ședea bătrâna țigancă...Văzând
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
noi întâlniri cu Grigore Ghica voievod. De această dată, la 5 iunie 1741 (7249), voievodul spune că: „Facem știre tuturor cui să cade a ști...domniia mea, cugetând...socotit-am pentru a noastră sfântă mănăstire ce se numește Sfeti Arhangheli (Frumoasa n.n)... care fiind prădată și jăfuită de toate bucatele ei de nepriiatinii puternicii împărății, moscalie (ruși n.n), ce-au vinit cu sabiia asupra acestui pământ, și rămâindu...la slabă stari și având trebuință de iznoavă a să milui
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
Zaza, cum dorea. Această neregularitate în forme costa pe Maxențiu, cu toate că pe nedrept. Dacă un ofițer al stării civile și un arhiereu ar fi consacrat acea combinație, Maxențiu negreșit că n-ar fi fost mai puțin slăbănog, mai puțin fiul frumoasei Zaza, nici n-ar fi fost mai mult fiul prințului decavat și nici Plăiesele mai puțin sau mai mult ipotecate. E drept însă că ceea ce asigurase răscumpărarea Plăieselor fusese tocmai intervenirea episcopului și primarului între Maxențiu și bruna Ada- Razu
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
excitant ca o damă de companie. Totuși pe mama lui o iubise mult. Dar ea, ca și Ada, îl avusese numai drept măsură bancară. Jucase amândouă, pe capul lui palid, o avere. Femeile nu-1 iubeau, dar nu-1 lăsau să doarmă. Frumoasei Zaza i-ar fi fost rușine de un copil bolnăvicios. Ea lua debilitatea lui drept distincțiune. Bătrânul prinț, cunoscut pentru robusteța lui, murise de un atac de paralizie. Ea, Zaza, murise glorios de un cancer superb, dezvoltat în larg pe
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
Ada ci vi în ziarele, pe care le parcurgea regulat ca un politician, c-a so.-.it în țară Victor Marcian. Fu o revelație. își găsise calea și omul. Marcian era văr bun cu Maxențiu. Era fiul unei surori a frumoasei Zaza, soră venită ca guvernantă într-un pension și măritată regulat cu un onest funcționar. Marcian, deși artist, era foarte ordonat în sentimentele lui familiale. Devotamentul lui pentru tatăl său era legendar. Chiar pe mătușica Zaza o tratase ca pe
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
Nici de a-4 a măcar nu mai era bun! . . . Nu mai era bun de nimic. Maxențiu învins, fără apărare, ar fi vrut o protecție, fuste de femeie lingă care să se adăpostească. Nu se gândi la mama lui, la frumoasa Zaza, cu sânii ca două globuri. O iubise prea mult, dar o cunoscuse prea bine ca s-o deranjeze fie chiar în amintire. Se gândi la Elena, acea logodnică severă care-1 alesese și-l respinsese. I se păru că alături de
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
gândi la Elena, acea logodnică severă care-1 alesese și-l respinsese. I se păru că alături de ea ar fi fost apărat, sănătos, fericit. Se scuză că n-a știut să-și cultive norocul. își închipui că viața de acvJm a frumoasei doamne Hallipa-Drăgănescu ar fi fost a lui: casa măreață de pe bulevardul Catargiu, averea trainică, reputația acelei familii, totul al lui! ... El ar fi prezidat concertele din Bach, deoarece lui altădată fata modestă a moșierului Hallipa îi cânta la pian în
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
pe Rim să tresară; găsea că Sia fusese rău inspirată, procurîndu-i astfel de sărbătoare. Se strâmbă. - Fecioară nefericită, suspină către Drăgănescu, ce se ostenea să găsească un cuvânt potrivit de consolare. Se auzi un mic sughiț, dar nu de durere. Frumoasa Lenora, mama Elenei, sensibilă ca totdeauna, se enervase. Era venită acolo cu bărbatul ei din a doua căsătorie, doctorul Walter, fără suava ei fată Coca-Aimee. Inseparabili de obicei, se simțeau stânjeniți de a nu fi în trei și cam izolați
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
cu fiica lui Atllas, cu care zămislește mai mulți copii - spune legenda. Documentele vremii mai consemnau că el ar fi fost și tatăl celebrului Odiseu. Și Sisif, zeul, ca și oamenii, nu și-a văzut de treburile împărăției și de frumoasa lui Aeolus și mușcat de invidie (care pe atunci încă nu era declarată păcat), se amestecă în aventurile amoroase ale lui Zeus, stăpânul lumii antice și al cerului ce-o acoperea, și-i face un fel de publicitate mondenă și
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93061]
-
rufe. A socotit unde să-l agațe, și cum să-l așeze, pentru ca,în momentul când ea, strigată de el, o să bage capul, când o să vrea să vadă unde e, jmâcul să alunece, săpunirea funiei să faciliteze culisarea, iar ea, frumoasa, lunecând, să se termine, cât mai curând, din viață.S-a dezbrăcat. A intratîn vestibul. A legat bine aparatul de spânzurare, după care, voind să facă o mică probă,își introduse capul, până la gât,în circumferința, pregătită pentru femeia nebună
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
cum urcă apa În acest mic lac plin de lebede, gîște și rațe, o cadă enormă, care părea de porțelan și azur. Maică-sa Îl striga: darling, el nu se Întorcea, ea Îl săruta pe ceafă și pleca, fermecătoare, În timp ce frumoasa metisă, În cele mai incomode poziții, Încerca temperatura apei cu cotul, avînd grijă să nu cadă cumva În vana aceea mare care putea foarte bine să fie o piscină de la Beverly Hills. Pe la șase și jumătate seara, zilnic, metisa cea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
să-i spună mereu povești despre triburile calatas, ceea ce pînă la urmă a dat naștere la o mulțime de intrigi și gelozii secrete pe care Julius le-a descoperit abia pe la patru ani: Vilma, căci așa se numea metisa cea frumoasă din Puquio, acapara atenția lui Julius În timp ce-i făcea baie, dar apoi, cînd Îl ducea În sufragerie, era captivat de Nilda cu poveștile ei Împănate cu pume și cu indigeni din tribul chuncho, vopsiți În toate culorile. Biata Nilda Încerca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
a dat seama abia de ziua vărului lor, neisprăvitul acela de Rafaelito Lastarria. Susan pusese telefonul În furcă și trimisese să-i cheme. Vilma Îi aduse pe amîndoi ținîndu-i de mînă și ei, de o parte și de alta a frumoasei metise, ascultară cu luare-aminte tot cele spunea mama lor: — Trebuie să mergeți, copii; Susana este vara mea și m-a sunat ca să vă invite; În alți ani au fost Santiaguito și Bobby, de data asta trebuie să mergeți voi. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
I-a părut foarte rău imediat după aceea și i-a povestit totul maică-sii. Juan Lucas, care era de față, a rîs cu hohote auzind Întîmplarea și a declarat că În sfîrșit băiatul a Început să se mai dezghețe. Frumoasa Susan l-a sărutat și l-a rugat să aibă grijă altădată și să nu mai arunce cu nisip În ochii celorlalți copii, să nu mai faci asta, darling. L-a sărutat Încă o dată băgînd de seamă că era Într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
Închipuindu-și caleașca trasă În patio și combina stereofonică auzindu-se În depărtare, Într-un salon cu pereți albi și netezi, Împodobiți cu cîteva tablouri aparținând școlii din Cuzco și cu alte cîteva aparținînd școlii din Quito; erau așa de frumoase tablourile ei, o să le dea chiar ea la restaurat. Dar Juan Lucas voia un rancho modern și cu ferestre mari prin care să pătrundă multă lumină și care să-ți permită să vezi terenul de polo, În fund. Arhitectul se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
explică medicul și Juan Lucas adăugă batjocoritor: „Susan și ușile ei“. Atunci ea Îl rugă să-i spună adevărul, să-i spună că arăta Îngrozitor așa umflată cum era și că o să divorțeze de un monstru ca ea... „Ha, ha! Frumoasa Înveninată! Asta-i bună! Celso, adu-ne ceva de băut...“ Servitorii se făcură nevăzuți fără să scoată o vorbă, dispăreau unul după altul ca și cum s-ar fi Întors seara tîrziu acasă după o duminică liberă, avînd grijă să nu-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
grijă să nu atingă podeaua, care probabil că era murdară și Începea să strîngă bani de pe rîndul din stînga, unde erau, bineînțeles și cîțiva din aceia cu cămila care trece prin urechile acului. Uite-i aici și pe ai lui: frumoasa Susan cerîndu-i disperată bani lui Julius, care n-avea decît pentru el și pe urmă lui Bobby, care desigur că avea să-i Împrumute, să nu uiți să mi-i dai Înapoi, mamă, dar nu erau destui, Bobby please, te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
gustați acest nectar al zeilor!“ și el Însuși se Îndreaptă spre ei, el Însuși le Întinde paharele care produc o senzație de răcoare În palmă și pe buze. Ei gustă și laudă băutura, fiecare În felul său: Susan, nespus de frumoasa, aranjîndu-și bucla de păr căzută pe frunte tocmai acum, cînd vine spre ei rotofeiul, privește pe fereastră cu un aer jumătate distrat, jumătate Îndrăgostit, zărește ca prin ceață această zonă a Limei care se desenează În fața ochilor ei, Își Întoarce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
nimic, n-am timp să fac nimic, sînt fericită, David, lasă-mă să te Îmbrățișez, Susan, aș vrea ca nimeni să nu-mi ceară socoteală ce fac, aș vrea să mă simt Întotdeauna liberă, David, toate peruvienele sînt ca tine, frumoaso?, crezi Într-adevăr că sînt frumoasă, David?, ești cea mai frumoasă fată de șaisprezece ani din cîte știu, nouăsprezece, David, mincinoaso, ești o peruviană frumoasă și mincinoasă, Susan, dă-mi pașaportul, idiotule, vii la petrecere, frumoaso?, dă-mi pașaportul, dobitoc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]