5,324 matches
-
care vor genera starea de „nevroză profesională”, de regulă cu caracter colectiv, manifestată prin acțiuni protestatare-revendicative. Aceste „conflicte de muncă”, dincolo de aspectele lor formale ca manifestări de tipul revendicării unor drepturi socio-economice, au în interiorul lor, din punct de vedere psihosocial, frustrări grave, care generează tensiuni și conflicte. Manifestările nevrotice colective sunt expresia unor situații de „criză profesională”. Ele pot fi rezolvate numai prin aplicarea unor măsuri și reforme socio-profesionale și economice care să evite conflictele și să cultive acordul dintre „grupele
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
apariția unor conduite negative de refugiu (alcoolism, vagabondaj etc.), a unor conduite protestatare sau a unor conduite vindicative antisociale (delincvență, criminalitate, revolte, acte de agresivitate colectivă etc.). Ele trebuie înțelese ca forme de „descărcare colectivă” cu semnificație nevrotică a unor frustrări sau conflicte cu efect psihotraumatizant, dar și represiv. De regulă, aceste manifestări se vor exprima prin „conflicte de muncă” cu caracter simbolic, disputate între „grupurile socio-profesionale” defavorizate prin frustrare și „grupurile de decizie” ale puterii executive, asupra cărora sunt proiectate
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
înțelese ca forme de „descărcare colectivă” cu semnificație nevrotică a unor frustrări sau conflicte cu efect psihotraumatizant, dar și represiv. De regulă, aceste manifestări se vor exprima prin „conflicte de muncă” cu caracter simbolic, disputate între „grupurile socio-profesionale” defavorizate prin frustrare și „grupurile de decizie” ale puterii executive, asupra cărora sunt proiectate eșecurile maselor. Dincolo de aspectele exterioare social-politice și economice ale conflictelor, acestea au și o importantă dimensiune psihologică, ce vizează starea de sănătate mintală, fiind prin aceasta de competența igienei
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
gravă a stării de sănătate mintală, generând în același timp noi „structuri sociale”. Masa populațională se va segrega în funcție de interese, accesul la valorile materiale, capacitatea competițională, nivelul de incompetență. La baza acestor „criterii de diferențiere” stau „factorii psihosociali” reprezentați de frustrare, marginalizare și castrare, care „motivează” interesele, nevoile și competiția acestor categorii de indivizi, constituite în următoarele forme de grupuri: a) grupuri decizionale, care conduc societatea, gestionează puterea și aplică legile, exercitând în felul acesta un „control” asupra instituțiilor și cetățenilor
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Întreaga existență se concentrează asupra procurării „mijloacelor de trai”. Accesul la „mijloacele de trai” va opera o separare socială a indivizilor, în grupe sau clase sociale de opulență, de trai decent și defavorizate sau sărace. Conflictele și carențele vor determina frustrări care vor duce la apariția unor manifestări nevrotice colective de factură protestatară, antisociale, a violenței sau a pasivității, a conduitelor de refugiu (alcool, droguri etc.). Concurența socială devine un „mod de viață”. O formă sublimată a competiției între indivizi și
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
prezenta în continuare. Comportamentul de tipul crizei psihobiologice apare în perioada pubertății, adolescenței sau la menopauză. Crizele de dezvoltare sau involuție sunt însoțite de schimbări comportamentale, care au un caracter pasager și reversibil. Comportamentul de tip carențial este legat de frustrările afective, carențe educative, conflicte, schimbarea modului de viață etc. Comportamentul de tip sociopatic are un caracter aparent, deviant, de inadaptare socială, agresiv și antisocial. Comportamentul patologic are la bază o tulburare psihică primară, care antrenează după ea modificări ale comportamentului
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
dintre normal și patologic (J. Hochman, Cl. Koechlin, M. Reitter). Acestea reprezintă forma psihosocială a conduitelor de tip comportamental psihopatic sau tulburări de conduită caracteriopatice. Sociopatiile nu trebuie privite ca boli, ci ca devianțe comportamentale datorate unor cauze exogene diferite: frustrări afective, carențe educaționale, familii dezorganizate, imitația unor modele negative, conduite antisociale imitate ca urmare a contactului cu indivizi delincvenți, asocierea cu grupurile de tineri delincvenți, lipsa de control și dezinteresul părinților sau al educatorilor. De regulă, sociopații se recrutează din
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
unor „(pseudo)modele”, prin integrarea în grupele marginale de adolescenți delincvenți. Acest tip de comportament este favorizat de stările de anomie socială, de slăbirea sau chiar absența controlului familial și școlar al tinerilor, schimbările socio-culturale, devalorizarea modelelor morale, dificultatea comunicării, frustrări, carențe educațional-afective, stări complexuale. Profilul personalității și modelul de comportament al toxicomanilor se caracterizează prin următoarele aspecte: viață dezordonată, conduite antisociale de factură sociopatică, acțiuni infracționale (șantaj, furt, violență), vagabondaj, prostituție, consum de droguri, slăbirea caracterului, nesiguranța de sine, nevoia
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
apare ca o formă particulară de comportament, individual sau de grup, în condițiile schimbării mediului social obișnuit, personal, ca o impresie legată de situația de marginalizare sau excludere care vine din partea majorității. Acest tip de atitudine/comportament are la bază frustrări reale sau imaginare, legate de incapacitatea de a se integra în noul mediu social sau de a se pune de acord cu normele modelului socio-cultural. Inițial apare o atitudine de retragere sau de rezervă, ca formă de autoapărare, ce se
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
absurde ca și situația existentă. Mentalitatea socială va fi înlocuită cu miturile sociale. Acestea vor avea un efect negativ, de subliniere a stărilor de fapt, generând o culpabilizare socială colectivă. În aceste „momente de criză” apar „salvatorii”, care preiau „problemele”, „frustrările” și „culpabilitatea” colectivă pentru a restaura ordinea lumii. Ne aflăm într-o atmosferă de delir colectiv. În plan comunitar, asistăm la crize de isterie colectivă, idei de urmărire/pericol, fanatism religios sau de altă natură, culpabilizări ale minorităților, conduite agresive
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Eului slab, caracterizată prin imaturitatea afectivă a persoanei, care nu atinge gradul de realizare completă, lipsa unei imagini de sine stătătoare, a unei valori personale; ea se caracterizează prin submisivitate, nevoia de protecție (neputând exista independent, ci numai prin alții), frustrare. Această orientare schematică poate servi ca o sinteză pentru înțelegerea structurilor și a conduitelor deviante ale persoanei umane. Aspectele mai sus menționate sunt redate sintetic în schema de mai jos. Figură p. 150 Dinamică reactivă Activ orientat în raport cu valorile Supra-Eului
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
dominant, demonstrativ, histrionc Haotic orientat în raport cu pulsiunile primare inconștient VIOLENȚĂ impulsiv, irațional, heteroagresiv Inactiv retragere în fața situațiilor, cu izolare până la autoagresivitate REFUGIU defetist, anxios, autoagresiv Amorf imaturitate afectivă structurală a Eului, imagine de sine vagă DEPENDENȚĂ submisiv, nevoia de protecție, frustrare Tare Stabil EUL Instabil Slab Dinamică areactivă Referitor la tipurile de conduite deviante, au fost propuse numeroase clasificări. După L.T. Wilkins, aceasta reprezintă mai mult o încercare teoretică, întrucât „modelul devianței” derivă tot din „modelul de comportament”, care este reglat
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
moartea acestuia. Situația poate fi extinsă de la individ la grupul social, și în acest caz avem de-a face cu genocidul. Problema criminalității comportă studiul a două categorii de factori: a) mediul social, cu diferite aspecte: influențe familiale, educație greșită, frustrări sau carențe emoționale în copilărie, influența unor stări de gravă criză socială (revoluții, războaie), factori economici, mod de viață, perioade de șomaj, mizerie, alcoolism, toxicomani; b) factorii legați de constituția bio-psihică a individului, ereditate, antecedente patologice personale sau familiale etc.
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
V. Magnan. G. Tarde, Lacassagne și Sengès au informat punctul de vedere al lui C. Lombroso, aducând argumente importante în susținerea teoriei sociogenezei crimei. Un alt punct de vedere consideră că actele criminale se leagă de traumatisme infantile, complexe nerezolvate, frustrări și carențe emoționale, toate având la bază o copilărie dificilă și inadaptată, evidentă mai ales în primele manifestări de tip delictual ale adolescenților (Heuyer). Crima și criminalii nu reprezintă forme omogene de manifestare sau de personalitate. În privința aceasta, se impune
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
conflicte) au de regulă un caracter bizar sau absurd. B) Conduitele de dependență socială Acest tip de conduite deviante au la bază, ca motivație, o imaturitate emoțional-afectivă sau intelectuală cu consecințe importante asupra personalității și individului. Un rol decisiv revine frustrărilor și carențelor emoțional-afective din copilărie, defectelor de educație, modelului familial rău. În plus, sunt de luat în considerare sugestibilitatea, lipsa de educație, nivelul intelectual și cultural redus, toate constituindu-se în carențe social-morale grave. Acest tip de conduite reprezintă forma
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
inadaptabilitatea individului la situațiile și evenimentele vieții, la grupul social și normele de comportament ale modelului socio-cultural. Acest tip de devianțe împrumută caracteristici de la celelalte două, descrise anterior, prin faptul că refuză realitatea. Cauzele conduitelor de refugiu sunt reprezentate de: frustrări în copilărie, tensiuni urmate de revoltă, dorința de schimbare, izolare, căutarea unei noi realități, dorința de ieșire, de evadare de sub presiunea unei autorități (familie, grup social, grup școlar sau profesional). Mecanismul acestor conduite deviante este organizat tot după modelul unui
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
schema de mai jos. schema p. 158 Persoana inadaptată Tendințe de integrare proiectivă (tendința de evade de sub presiunea grupului) Realitatea imaginară utopică Raport de tip antagonis Realitatea socială obiectivă Se opun reciproc fiecare căutând să o înlocuiască pe cealaltă Reprimare, frustrare, eliminare În cadrul acestui tip de scenariu, rolurile sunt distribuite în felul următor: a) persoana inadaptată se simte „eliminată” din mediul său, pe care-l percepe ca fiind o realitate ostilă, străină, proiectându-și propriile tendințe și aspirații într-o realitate
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
a) protestele sunt forme ale conflictelor sociale organizate, care se desfășoară planificat, după un program prestabilit și care, de regulă, sunt lipsite de violență fizică; ele urmăresc expunerea sau exprimarea unor nemulțumiri, revendicări, de multe ori cu caracter de injustiție (frustrări, situații castratoare etc.), față de instituțiile sociale sau față de organele puterii politice; formele pe care le pot lua protestele sunt „meeting”-utile și „grevele”; ele trebuie considerate în primul rând forme de proteste verbale; b) a doua categorie de conflicte sociale
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
compensatorii” care să favorizeze „tranziția de la vechi la nou” fără efecte nocive sau care să aibă cel puțin un caracter de „adaptare treptată”; h) combaterea tulburărilor stării de sănătate mintală; i) accesul tuturor membrilor societății la factorii de progres, evitarea frustrărilor, a conflictelor, stabilirea unui climat psihosocial favorabil, de normalitate. Din cele analizate mai sus se poate desprinde importanța „crizelor sociale” în viața colectivităților umane și se poate reține acțiunea negativă a acestora asupra structurii și dinamicii sociale, sub diferite aspecte
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
retragere din lume” cu refugiu în imaginar sau izolare. O mare atenție trebuie acordată stărilor hiperemoționale sau ciclotimice, întrucât acestea pot să complice sau chiar să genereze formele de alcoolism periodic (dipsomania). Se vor căuta forme de compensare a conflictelor, frustrărilor, carențelor afective, a situațiilor castratoare. Se va combate izolarea. Se vor institui măsuri de psihoterapie individuală sau de grup, terapii ocupaționale; măsuri de protecție și susținere a Eului. Se vor urmări creșterea încrederii în sine și integrarea indivizilor în familie
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
îl face însă pe individ să se lovească de „obstacole”, de „limite” care-i sunt impuse din direcții multiple: social-juridice, morale, religioase, culturale etc. Orice formă de „limitare a libertății” individuale sau colective este percepută ca o „constrângere”, ca o frustrare, ca o „situație castratoare” care limitează sau chiar răpește, suprimă în totalitate, libertatea. Acest aspect operează o separație între lume și instituții. Lumea reprezintă spațiul deschiderii, al libertății și autonomiei, care permite o dezvoltare independentă a individului. Instituția reprezintă un
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
sănătate mintală. Omul liber se va dezvolta independent, armonios, echilibrat, va fi capabil de inițiativă, creativitate, flexibilitate în relații și comunicare, egal în activitate. Omul constrâns se va dezvolta dependent de formele instituționalizării, va avea o structură de tip nevrotic (frustrări, carențe afective și emoționale) cu complexe de inferioritate și/sau de culpabilitate, va fi inegal în comportament (timid sau agresiv), lipsit de inițiativă, rigid în relații și comunicare, adesea nemotivat pentru activitatea practică utilă. Instituționalizarea concepută cu cele mai bune
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
care sunt cel mai frecvent expuse sunt alcoolismul, toxicomania, fuga și vagabondajul, tulburările cu potențial antisocial sau de dependență socială, psihopatiile. După perioada de instituționalizare, revenirea în societate a acestei categorii de indivizi va putea, în mare măsură, să compenseze frustrările și carențele acumulate. Unii, însă, datorită dificultățile de comunicare/relaționare și de adaptare, vor deveni personalități antisociale, dependenți sociali sau, cum spuneam, bolnavi psihic. La toți acești indivizi, „psihobiografia” le va fi marcată de „experiențele psihotraumatizante” din cursul perioadei de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de „nevroza-boală” din Clinica psihiatrică. 4. Nevroza de instituționalizare Nevroza de instituționalizare nu trebuie privită și înțeleasă ca având aceeași semnificație cu entitatea clinico-nosologică omonimă din psihiatrie. Ea trebuie înțeleasă ca fiind o structură caracterială a personalității celor instituționalizați, datorată frustrărilor, carențelor afective, situațiilor castratoare etc. Substituirea situației oedipiene cu complexe dintre cele mai diferite (inferioritate, rușine, vinovăție, inutilitate etc.) marchează psihobiografia acestor indivizi. În această situație, „nevroza de instituționalizare” apare ca o „reacție” a individului exprimată printr-o extrem de largă
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
rușine, vinovăție, inutilitate etc.) marchează psihobiografia acestor indivizi. În această situație, „nevroza de instituționalizare” apare ca o „reacție” a individului exprimată printr-o extrem de largă gamă de „tulburări-simptome” a căror semnificație simbolică vizează fie desprinderea, fie compensarea situațiilor complexuale, a frustrărilor etc. din trecutul acestei categorii de persoane. Nevroza de instituționalizare se poate manifesta prin două forme principale de comportament: submisiv sau reactiv. Să le analizăm în continuare. Comportamentul submisiv se datorează unor procese de regresiune globală a personalității, în primul
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]