70,946 matches
-
care recurge sprijinindu-se pe o semnificație inițială a particulelor folosite. În germană și da-ul și sein-ul din cuvîntul Dasein au sens de sine stătător, iar modul în care Heidegger definește Dasein-ul e perfect plauzibil. O altă distincție fundamentală în jargonul heideggerian e cea dintre "deschidere" și "descoperire". La Heidegger, deschiderea corespunde obligatoriu ființei, iar descoperirea se cuvine neapărat ființării. Ființa se deschide în vreme ce ființarea se descoperă. Dar prin asta nu am spus deocamdată nimic. Să ne închipuim acum
Povestindu-l pe Heidegger by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9867_a_11192]
-
una de tradiție seculară, sediul unei renumite școli de excelență cum este Scuola Normale Superiore. Deci am acceptat cu mare drag și de atunci, fac naveta între Roma și Pisa în fiecare săptămână. 3. Ce credeți că s-a schimbat fundamental în cultura română în intervalul 1990-2007? Începând cu anul 1990 e clar că un climat nou s-a resimțit și pe plan cultural și literar. O prea lungă perioadă de stagnare economică, care însemnase un gap tragic pentru cercetătorii români
Bruno Mazzoni îndrăgostit de România by Carmen Burcea () [Corola-journal/Journalistic/9869_a_11194]
-
face eforturi pentru a investi și a găsi spații în cultura lumii. Socotesc foarte bine venită ideea de a finanța traduceri realizate de traducători de limba maternă franceză, italiană ș.a. E indispensabil să știi foarte bine limba sursă, dar e fundamental să fii și un bun cunoscător al limbii țintă, limba în care traduci. Am avut apoi șansa de a accede, de mai mulți ani, la fonduri de la Bruxelles prin programele Uniunii Europeane destinate editării traducerilor. 6. Care sunt proiectele Asociației
Bruno Mazzoni îndrăgostit de România by Carmen Burcea () [Corola-journal/Journalistic/9869_a_11194]
-
aflăm că lotizarea Parcul Ioanid este una dintre cele mai reușite formule imobiliare și urbanistice din București, neurmată, practic, de alte asemenea proiecte solide, greu de destabilizat chiar și în anii comunismului. Aici nu s-a intervenit aproape deloc. Întrebarea fundamentală a cărții - formulată tranșant de Alexandru Beldiman în postfață și sugerată pe parcursul cărții - este: de ce modelul lotizării Ioanid nu a fost reluat nici în București, nici în restul țării, deși și-a dovedit clar valabilitatea contemporană? Sau poate tocmai de
Drama oraşelor româneşti by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9886_a_11211]
-
impuse și analizate de specialiști, după planuri elaborate de arhitecți împătimiți de frumos. Nu este nici minune, nici mister, pînă la urmă, în tot ce vedem. Este o profesiune făcută cu iubire. Este un stil arhitectural care a constituit elemente fundamentale pentru identitatea individului și cea națională. Între 1872 și 1875, prin asanarea unei bălți pe care o făcea Bucureștioara, apărea o grădină "de piață publică numită maidanul Icoanei", astăzi, Grădina Icoanei. Așa cum s-a observat cercetînd arhivele, proiectul Grădinii Ioanid
Drama oraşelor româneşti by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9886_a_11211]
-
dar aduce sfîrșitul civilizației mayașe. Meritul lui Gibson, printre altele, este de a desfășura filmul pe două planuri, unul extrem de captivant al prinderii, captivității și eliberării lui Labă de Jaguar, celălalt al punerii în discuție a condiției umane, a gesturilor fundamentale care edifică umanitatea. Sfatul șefului de trib, Cer de Cremene, către fiul său, dobîndește valoare testamentară: înainte de a fi ucis, acesta îi amintește fiului să nu-i fie frică. Frica este principalul ingredient al regimurilor totalitare, fie ele satrapii orientale
Apocalipsa după Gibson by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9894_a_11219]
-
vînători, ci fac parte dintr-o castă războinică, o confrerie de războinici-vînători-de-capete, asemeni ancestralelor mannerbünde de care amintește Mircea Eliade într-un minunat eseu, De la Zalmoxis la Genghis Han. De membrii tribului lui Labă de Jaguar îi desparte în mod fundamental o cultură a rîsului și a ironiei, în ciuda faptului că vorbesc aceeași limbă. Tocitul, vînător cu o statură impozantă, joacă rolul lui August cel Prost. Absența progeniturilor, naivitatea, blîndețea, relația tensionată cu o soacră acră îl recomandă drept obiect al
Apocalipsa după Gibson by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9894_a_11219]
-
pregătește propriul dezastru. Este, în același timp, și o poveste despre echilibrul și dezechilibrul lumii la care cea mai perfecționată ființă, omul, participă direct, o poveste despre putere. Mircea Eliade preciza faptul că istoria mitică este întotdeauna percepută ca adevărul fundamental al comunității, nu este doar o poveste alegorică, deși spectatorul citește alegoria. Lumea nu poate fi imaginată altfel decît în datele poveștii care o edifică. Mario Vargas Lossa în Povestașul ne arată cum istoria Vechiului Testament se poate rescrie în
Apocalipsa după Gibson by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9894_a_11219]
-
umane în chipul devenit mască. La aceasta se adaugă o cruzime pe care o au uneori povestirile lui Julio Cortázar, iar ea nu este niciodată gratuită, ci face parte din strategia regizorului de a ajunge în intimitatea personajului, la gesturile fundamental umane. Lipsit de manihesimul banal al împărțirii lumii în categorii, filmul constituie și o dramă a comunicării și a diferenței în contextul geopolitic, social și cultural actual, dar și un reflex ironic, dacă nu chiar sarcastic, la adresa discursurilor militante pe
Babel : istoria lumii în 4 capitole by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9925_a_11250]
-
fel, ca pe tărîmuri magice, de mult uitate. Nu pot să uit viola da gamba ce scotea niște sunete de început de lume, suntele lui Vasile Șirli pentru care senzualitatea, erotismul și perversitatea lui Sade văzut de Purcărete erau dimensiuni fundamentale. Aud niște cîntece stranii, cîntate într-un bazin, de actori, de Victor Rebengiuc, de Mariana Mihuț, le văd chipurile, surîsul. Și nu cred că am trăit tulburare mai mare, un soi de excitație spirituală declanșată în suflet și în trup
Muzici by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9947_a_11272]
-
Pintea, prin monografia Panait Istrati (1975), de Mircea Iorgulescu prin studiul Spre alt Istrati (1985), de revista Caiete critice, care a închinat un număr omagial în 1985, la împlinirea a 50 de ani de la stingerea din viață a scriitorului, cuprinzând fundamentale exegeze semnate îndeosebi de Eugen Simion și Gabriel Dimisianu. La loc de cinste se situează Alexandru Talex, cel ce și-a dedicat întreaga viață marelui său prieten Panait Istrati, printr-un număr imprisionant de ediții și studii. Am amintit doar
Panait Istrati în posteritate by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/9939_a_11264]
-
Dacă azi, un tînăr scriitor ar republica sub nume personal această postfață, aducînd-o la zi, probabil că ar da o mare lovitură. Chiar și apărînd arta socialistă, ritos. Mircea a scris acea postfață pentru a-și salva romanul de obiecțiile fundamentale ale cenzurii, mi-a povestit, dar și pentru că, bătrîne, dacă uităm, ideal, că trăim în România lui Nea Caisă, în principiu e mai bine aici. Ca și alții n-am fost în stare să uit, ideal, nimic. Nu cred nici
Marșandizarea artei by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9953_a_11278]
-
o antologie de poeme de dragoste în care apar imagini matematice. Amintim că poezia Ut Algebra Poesis este reprodusă la pagina 297 în Ion Barbu, Opere, I. Versuri (ediție alcătuită de M. Coloșenco), Editura Univers enciclopedic, București, 2000 (colecția "Opere fundamentale", coordonată de Eugen Simion). între textul din ediția Coloșenco și cel din "The American Mathematical Monthly" există câteva deosebiri: în primul vers, Goettingen - Göttingen; în versul al treilea: închee - încheie; în versul al șaselea: dezlegată - deslegată; în versul al nouălea
O poezie de Ion Barbu într-o revistă americană de matematică by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/9971_a_11296]
-
ei, reprezintă probabil cel mai important muzician de la Enescu încoace. Nu m-am sfiit să afirm acest lucru nici acum un sfert de veac, la apariția primului volum intitulat Reflecții despre muzică (Editura Muzicală, București, 1980), volum ce mărturisea ceva fundamental: universalizarea componisticii românești nu a fost un fenomen spontan, empiric, exclusiv pragmatic, ci avea la temelie o intreprindere teoretică minuțioasă, o autentică ideologie. Dar aceasta este însăși caracteristica majoră a creației lui Ștefan Niculescu. Prestațiile muzicologice lămuresc și susțin demersurile
Reflecții și reflexe by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9974_a_11299]
-
creștinismului. Și astfel, sub cuvînt că au de luptat împotriva fanatismului religios, europenii au ajuns să-și desființeze propria religie. Rezultatul este scufundarea vertiginoasă a unei civilizații europene despre care, orice s-ar spune, a fost creștină în datele ei fundamentale. Întrebarea pe care și-o pune eseistul este în ce măsură se mai poate face ceva pentru a salva valorile creștine. Răspunsul său este negativ în expresie și afirmativ în soluția pe care o sugerează. Este negativ deoarece, potrivit lui Patapievici, orice încercare
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9955_a_11280]
-
și anume din peisajul citadin. Chiar dacă aici peisajul se umanizează, pentru că el se compune exclusiv din atributele definite ale civilizației, conducînd subtil, prin restrîngere, într-o direcție pe care pictorul o premeditează cu multă grijă, datele problemei nu se schimbă fundamental. Atît peisajul natural cît și cel citadin rămîn două trepte, două cercuri concentrice ale aceluiași habitat simbolic. Ele trăiesc prin ele însele din punct de vedere plastic și printr-un anumit gen de transparență, de promisiune, din punct de vedere
Viziunea lui Corneliu Baba by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9976_a_11301]
-
Peste toată carnea omului ploua.// Mi-am adus aminte de Monte Casino./ De Dominicani. Și Colanul. Mort/ pe rug în anul Domnului 1601. între// monadele reci./ Și lumile infinite" (Din jurnalul lui Anselmus). Poetul se mișcă în parametrii unor factori fundamentali care geometrizează existențialul și se interoghează indirect în temeiul lor: "Vorba domnului Di Grandi îngrijitorul/ din ce în ce mai ambiguu/ al Grădinii: ŤCe naiba/ o mai fi și cu existența aceasta/ care se transformă mereu/ în non-existență?ť" (14 iunie 2005). }inta urmărită
Reveria conceptelor by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9992_a_11317]
-
-o triumfător austerului N. Iorga. îmi aduc aminte că autorul Cărții Oltului a rămas satisfăcut cînd i-am declarat, cu prilejul unui colocviu literar, că e cel mai... huliganic autor al literelor românești. Incontestabil, sexualitatea ca și, în genere, fenomenele fundamentale ale umanității, e o chestiune de percepție. Există în această privință două puncte de vedere generale care polarizează interpretările în materie. Pe de o parte o perspectivă teologal-moralistă care consideră căsătoria și instituția familiei drept sacrosancte, iar pe de alta
Despre pornografie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9965_a_11290]
-
cazul persoanei consilierului și este de preferat să nu se manifeste în relația sa cu beneficiarii. Reguli practice de Evaluarea psihologică în vederea orientării profesionale a elevilor Consilierul trebuie să aibă permanent în minte pe durata evaluării și orientării că scopul fundamental este oferirea către client/ beneficiar a informațiilor critice și realiste. Atenție! Situația de evaluare poate induce atitudini defensive, negative, elevii putându se cu ușurință simți amenințați, judecați de poziția evaluatorului - care deține o poziție inerentă de superioritate. Acest fapt se
Al doilea instrument de consiliere: Activităţi de evaluare psihologică în vederea consilierii profesionale. In: Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Ana Maria Hojbota () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2376]
-
se referă la : sensibilitatea pentru trăiri emoționale, o viață afectivă bogată și suplă, experiență emoțională, posibilități evocatoare și imaginative care asigură integrarea stărilor altora, dorința de a comunica, un contact viu cu propria viață emoțională. Cea de-a treia condiție fundamentală pentru comportamentul empatic este credința în convenție. În comportamentul empatic persoana se transpune „în pielea” partenerului fără a-și pierde propria identitate. Actualizarea Din punctul de vedere al consilierii educaționale, „actualizarea” reprezintă principiul libertății persoanei consiliate de a alege cele
ORIENTAREA ȘI CONSILIEREA EDUCAŢIONALĂ: NOŢIUNI TEORETICE. In: Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Tiron Elena, Ana Maria Hojbota () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2373]
-
și valabilitatea acestuia în ochii părților implicate, ca și în ochii auditoriului, sunt lucruri diferite. Dialectica se ocupă de cea din urmă. De unde vine aceasta? Din ticăloșia înnăscută a speciei umane. Dacă lucrurile n-ar sta așa, atunci am fi fundamentali sinceri și în orice dispută nu am căuta decît să aflăm adevărul și doar adevărul, indiferent dacă acesta confirmă opinia exprimată la început de noi sau opinia celuilalt, iar Ťcine are dreptateť n-ar fi decît un aspect irelevant sau
Ticăloasa fire by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8928_a_10253]
-
de regasire a sinelui pe un altfel de drum, cu un altfel de ludic, cu o altfel de voluptate lingvistică, cu o cercetare foarte amănunțită a caii către divinitate și-n același timp către sine. Mi se pare o carte fundamentală." Despre Luminarea lui Ioan Lăcusta, s-a pronunțat Gabriel Dimisianu: "Un prozator al noului realism apărut în anii 80, din familia lui Bedros Horasangian și Cristian Teodorescu. Ioan Lăcusta afirmă încă de la început un discipolat spiritual caragialesc. Spre marea mea
Premiile Cartea Anului by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/8953_a_10278]
-
rămîne/ În urma focului e al lui. (...) Inepuizabile-s legile lui / Precum ale morții nemișcătoare. Armele / Lui sînt catacombele" (Ce știm?) .Paradigma unor atari stihuri e desigur Blaga. Un Blaga tratat într-o cheie frustă, ușor recognoscibil și-n cîteva motive fundamentale, reluate explicit: "Se trage clopotul de început / Și se vorbește întîia neștiință / Descoperit stă universul orb / Întors cu spatele către Ființă" (Fluturii negri). Sau: " Și-un zeu ardea din cînd în cînd / Să ne-aducă aminte / Că ceru-i făcut
Un poet crepuscular by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8960_a_10285]
-
baroce, iar rigoarea conceptelor este special amenajată pentru a arăta pînă unde poate merge inventivitatea lexicală și cum discursul literar poate deveni subit metalimbaj. Filosofia lui Chira, ușor deductibilă din arta și din textele sale, se sprijină pe cîteva propoziții fundamentale: 1. lumea nu este o realitate finită, ci un proiect continuu, 2. limbajul nu este figurativ, ci exclusiv conceptual și 3. creația este idealitate pură și nicidecum un itinerariu concret, obiectual. Calitatea acestor enunțuri este în afara oricărei discuții, iar convingerea
Alexandru Chira, între transă și silogism by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8993_a_10318]
-
hibe, protocronismul se revelează brusc drept o certă comandă politică. A vedea în orice fenomen românesc un precursorat și a face din asta un argument temeinic e, de bună seamă, o mare copilărie. A institui, însă, un sistem de lectură fundamental tezist, la recomandarea și cu girul deplin al dictaturii comuniste e - deontologic vorbind - incalificabil. Să ne aruncăm privirea peste unul din cele mai interesante și familiare capitole (Protocronismul în literatură: nu există scriitori mici). Cu siguranță, lectura în sens invers
O carte glorioasă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9001_a_10326]