2,337 matches
-
era plin (Platfuss, cum zice neamțul), însă nu-l jena deloc la mers. Păr negru ca corbul, fața, un brun alb. Pălăria lui favorită era semi-joben, mergea totdeauna privind în pământ, cu capul puțin aplecat în jos, și mai totdeauna gînditor. Somnul îi era neregulat, aci citea de cu seară până răsărea soarele, aci dormea de cu seară până la amiază și uneori și până la 1 și 2 p.m. Piciorul și mîinile mici, ca ale mamei, dinți regulați și de culoare gălbuie
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
lui Kant și Schopenhauer, mari filosofi care au influențat În chip magistral gândirea estetică, dar și În cel al lui Hegel, unul din cei mai de seamă eteticieni de la sfârșitul secolului al XVIIIlea și Începutul secolului al XIX-lea. Toți gânditorii esteticieni de mai târziu au fost interesați de universul „Fenomenologiei spiritului” și „Esteticii”, pentru a descoperi „Religia artei”. Toate acestea sunt probleme de vârf, dar nu trebuie ignorați toți acei care au adus contribuții remacabile la un moment dat, chiar dacă
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Împotriva voinței sale, la un exil forțat În spațiul singurătății absolute. Marea este „rea” dar i se pare frumoasă, asemănătoare unei „placente”, iluzia libertății primare, aproape de inconștiența copilăriei. În Întunericul lumii, paradoxal este că Iona descoperă că este o „trestie gânditoare”: „Un sfert de viață Îl pierdem făcând legături. Tot felul de legături Între idei, fluturi, Între lucruri și praf. Totul curge atât de reoede și noi tot mai facem legături Între subiect și predicat”. Iona (mut și el) dialoghează cu
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Portret”. O lirică sociogonică este prezentă În „Cântarea omului” iar lirica existențială, În căutarea lui Dumnezeu și În confruntarea cu moartea este prezenă În psalmi, dar și alte poeme. În Psalmi poezia filozofică argheziană se adapă din singurătate, ca ființă gânditoare a omului pe pământ. Sursa ei se află În permanenta căutare a unui „Dumnezeu” care refuză a se arăta și care determină o stare sufletească de permanentă pendulare Între credință și tăgadă. Poetul acceptă și refuză succesiv existența Dumnezeului, trecând
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
artistic etc.); • natura mesajului transmis (oral, scris, desenat, cântat); • forma de comunicare (verbală, paraverbală, nonverbală); • alegerea stilului de predare în funcție de particularitățile de vârstă și individuale ale elevilor; • utilizarea metodelor activ-participative și de stimulare a gândirii critice (metoda cubului, metoda pălăriilor gânditoare, metoda cadranelor, ciorchinele, problematizarea, convorbirea euristică, jocul de rol, dramatizarea etc.) în vederea clarificării conținutului conceptual și angajării elevilor în învățare; • evaluarea modului de înțelegere a conținutului predat. 6) Contextul cuprinde: • microcontextul, care este alcătuit din: a) contextul lingvistic (intra și
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
printre altele, și holocaustul, a cărui povară o purtam zilnic, precum mai vechiul erou absurd, Sisif. Camus ne îndemna, nu-i așa, să ni-l închipuim pe Sisif fericit; mă gândesc, dimpotrivă, să ni-l imaginăm, mai realist, pe Sisif gânditor, meditând la urcușurile viitoare. Dacă destinul nu i-ar sta împotrivă, cu siguranță că Sisif ar găsi o cale de a evita urcușul următor. Noi însă, spre deosebire de Sisif, putem, împreună, încerca să evităm viitoare "realități lingvistice" asemănătoare lui Mein Kampf
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
El are o nevastă..." (i) " În vremea veche, pe când oamenii, cum sunt ei azi, nu erau decât în germenii viitorului, pe când Dumnezeu călca încă cu picioarele sale sfinte pietroasele pustii ale pământului, în vremea veche trăia un împărat întunecat și gânditor ca miazănoaptea și avea o împărăteasă tânără și zâmbitoare ca miezul luminos al zilei." (Mihai Eminescu, Făt-Frumos din lacrimă) (j) " Inspectorul se așează, scoate carnetul și condeiul și ascultă. Profesorul: Mă! prostovane! tu ala ghe colo... Spune-ne tu doară
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
și ea de ce e greșit să lăsăm într-un interviu, mărturisirea că a avansat într-o direcție "târâș-gropiș", și că într-o anumită după amiază de iarnă a copilăriei sale, plimbându-se prin Cișmigiu "tremura de ger". Apoi a devenit gânditoare și mi-a povestit ea însăși anecdota cu americanca superbă, cu țigaret și unghii lungi care, fericită să primească niște compatrioți tot după o jumătate de secol de absență și să le vorbească în limba maternă, și-a făcut intrarea
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
punerea elevului în situația de a ajunge la ele împreună cu partenerii de echipă. Didactica modernă aduce în fața dascălilor o multitudine de metode interactive: metoda predării-învățării reciproce, mozaicul, cascada, metoda piramidei, învățarea dramatizată, pânza de păianjen, brainstorming-ul, starbursting-ul, metoda pălăriilor gânditoare, metoda ciorchinelui, caruselul, proiectul, portofoliul, experimentul, ș.a. Alegerea unei metode care să conducă la învățare interactivă este în strânsă relație cu: *personalitatea profesorului *nivelul de pregătire a clasei *stilurile de învățare ale elevilor *resursele didactice Avantajele metodelor interactive sunt notabile
Coronița prieteniei by Prof. Gratziela Perebiceanu - Grup Şcolar „Nicolae Bălcescu”, Olteniţa, jud. Călăraşi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91748_a_93009]
-
toate în același timp. Ele sunt vizate simultan de o conștiință unitară (unificată). Este ceea ce presupunea Descartes atunci când a construit argumentul care demonstrează dualismul minte-corp. El afirma că "atunci când consider mintea, adică pe mine însumi, întrucât sunt numai o entitate gânditoare, nu pot distinge în mine însumi nici un fel de părți, ci doar mă pot percepe pe mine însumi ca fiind unul și întreg"7. Iar raționamentul pe care se bazează argumentul exclude orice determinație de materialitate din caracterizarea minții tocmai
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
reprezentării despre un subiect nu înseamnă totodată și o cunoaștere a simplicității subiectului însuși, căci se face abstracție cu totul de proprietățile lui atunci când este desemnat prin expresia complet lipsită de conținut: eu (pe care o pot aplica oricărui subiect gânditor)"8. Iar apoi, "atât este cert că prin eu, eu gândesc totdeauna o unitate absolută, dar logică, a subiectului (simplicitatea), iar nu că prin aceasta aș cunoaște simplicitatea reală a subiectului meu"9. În urma acestei considerări paralele a tezei și
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
din regiunea eticului sunt consubstanțiale cu nucleul alcătuirii individuale și își extrag seva efortului curent din puterea înrâuritoare a acesteia. Definind persoana, John Locke o leagă indisolubil de o condiție reflexivă congeneră unei raționalități atotcuprinzătoare: "[o persoană] este o ființă gânditoare inteligentă, care posedă rațiune și reflexie, și care poate să se considere pe sine însăși în identitate cu sine, aceeași entitate gânditoare în locuri și momente diferite; ceea ce realizează doar prin intermediul acestei conștiințe, care este inseparabilă de gândire și pare
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
John Locke o leagă indisolubil de o condiție reflexivă congeneră unei raționalități atotcuprinzătoare: "[o persoană] este o ființă gânditoare inteligentă, care posedă rațiune și reflexie, și care poate să se considere pe sine însăși în identitate cu sine, aceeași entitate gânditoare în locuri și momente diferite; ceea ce realizează doar prin intermediul acestei conștiințe, care este inseparabilă de gândire și pare să-i fie acesteia esențială: este imposibil pentru oricine să sesizeze, fără a percepe, faptul că într-adevăr percepe"45. El întemeiază
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
că într-adevăr percepe"45. El întemeiază în modalitatea noetică a percepției întreaga metodologie a conștiinței de sine pentru a țese firul roșu al peregrinărilor personalității multiforme, subliniind că ultima fundamentare a drumului individual risipit în acte este de natură gânditoare. O asemenea concepție trimite înapoi, în trecut, la viziunea intelectualistă inaugurată de Thoma de Aquino, care înțelegea conștiința morală ca "aplicare a cunoașterii la activitate"46 și care viza cunoașterea însăși ca provenind dintr-o dispoziție naturală a minții umane
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
al deciziei, iar cea de-a doua întâmpină prin desfășurare organizată orientarea individuală. Dubla lor mișcare este regăsibilă în cosmologia metafizică a lui Platon, acolo unde demiurgul întâlnește daimonul socratic și unde mesajul lumii Ideilor este preluat de înțelepciunea subiectului gânditor și în versiunea dedicată actului. Astfel, modelul conștiinței de sine optative este daimonul, care coboară din exterioritatea oraculară în care l-a plasat tradiția antichității grecești și devine voce interioară a unei modalități negative de prescripție ("daimonul este oracolul interiorizat
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
partener interior păzitor, un virtuoz al "abținerii" ca modalitate privativă de raportare la complexul circumstanțial. De la el pornind, eticul transgresează condiția comună a opțiunii către o versiune încărcată de misterul unei aparent incontrolabile alterități interiorizate, vizând mai curând excepționalul naturii gânditoare și angajate atitudinal, chiar în elementul obișnuit al răscrucii conjuncturale. Firea morală este constant mărturisitoare a unei iscusințe a cântăririi alternativelor aflate la granița lipsită de control absolut a științei de sine, în regiunea plurideterminată și difuză a simțirii, care
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
obosit și confundă momentul său de repaus cu o încheiere absolută. El știe că în cazul unei experiențe progresivepot interveni două lucruri: rezultatele obținute pînă în prezent pot cădea problemele pe care ni le-am pus pînă acum. Doi dintre gînditorii noștri danezi mai vechi au reluat fiecare în felul său una dintre aceste posibilități.Holberg credea că atunci cînd nu am mai descoperi probleme în lume ar însemna că experiența ne este mărginită; dacă ne-am lărgi-o, am vedea
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
în jurul ochilor cu creion negru, cum să combini în vestimentație rozul aprins cu negrul depresiv, ce fel de rame trebuie să aibă ochelarii tăi. Se numește modă, iar hainele se găsesc la mall. Atitudinea este cheia. Trebuie să fii introspectiv, gânditor, profund, sensibil sau, dacă ești un pic mai nefericit, se poate ajunge la amărăciune, depresie și furie. Ceea ce nu este nici pe departe dificil, mai ales la 15 ani, când știm cu toții că viața e grea. Dacă te ajută, scrie
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2215_a_3540]
-
lume. Era totuși doar o salvare individuală, nu una „de popor“... Tema a fost, de altfel, discutată și la un seminar la care am participat, la Indiana University, anul trecut, exact pe tema rezistenței prin cultură a țărilor comuniste. Un gânditor ungur denumea rezistența prin cultură „velvet prison“ (închisoarea de catifea - n.r.Ă și ideea mea acolo a fost că oricum este o etapă depășită. E foarte frumos că niște istorici se ocupă de asta, dar pe mine mă interesează mult
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2175_a_3500]
-
în care genialul N.C. Paulescu își expunea convingerile în fața ,,tinerimii universitare’ (cum o numea el), dar și în fața lumii științifice a începutului de secol XX, convingeri izvorâte din activitatea lui de cercetător atent și meticulos în domeniul fiziologiei, dar și gânditor profund în încercarea de a înțelege și plasa lucrurile și fenomenele în firescul lor. Format ca medic și cercetător în atmosfera științifică a Parisului la sfârșitul secolului al XlX-lea, absolvent și doctor al facultăților pariziene de Medicină, de Științe
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
abordări profund științifice, a avut genialitatea de a prefigura evoluția societății umane în general și a celei românești în special, așa cum numai Eminescu a avut-o în scrierile sale. Această scurtă trecere în revistă a personalității omului de știință și gânditorului Paulescu, are menirea să ilustreze de la ce nivel de autoritate științifică și morală se adresa profesorul elevilor și discipolilor săi. Înainte de a fi dascăl, Paulescu însă a avut șansa de a fi elevul celui mai strălucit medic și profesor al
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
și afect peste limita normală, s-a binoclat adânc, cu maximă atenție, și m-a sfătuit să evit pe cât se poate, măcar câteva luni, băutura! Culmea!, nu mai beam de vreo 7-8 anișori triști... Atunci? Abandonează bilele, sârmele... zise el gânditor, visător... Mda, era o situațiune, o dependență în plus pe lângă tranchilizantele și cafelele alternate aiurea... ba mai se iscase și patima de-a cumpăra... veioze... Numai că din basmul de groază respectivă, mărturisesc duios și înfrânt, nu poci să mă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2178_a_3503]
-
Știu că n-ai pe nimeni. Bătrâna bombănea ceva nedeslușit și omul trecea mai departe. Altădată, o vecină i-a spus: Cui lași casa după ce n-ai să mai fii? Fiica profesorului universitar a ridicat fruntea înaltă, a privit-o gânditoare cu ochii pierduți de bătrânețe, apoi a zis: Casa?...Casa e a strănepoatei mele din Franța. Ea are grijă de mine, ea o moștenește. Femeia care întrebase, mai mult într-o doară, știa că strănepoata nu mai dăduse pe acolo
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
metaforică la pregeneză, la încercarea de a prinde substanță, de a se individualiza într-un alt spațiu decât cel impus de sacralitate. Intrarea și ieșirea din moarte sunt o condiție a cunoașterii prin care Iona se poate determina ca ființă gânditoare, pentru a-și asigura libertatea spirituală și materială: . Autodeterminarea reprezintă primul pas al în-ființării: a te afla în lăuntrul tău, a stăpâni alchimia sufletului și a spiritului. Pe un panou din fundalul scenei Iona taie o formă de fereastră, sugestie
Avatarii conştiinţei-de-sine. De la existenţialismul kierkegaardian la parabola literară. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Dorina Apetrei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1380]
-
fâlfâind (marcă a trecerii timpului): Răzvrătit împotriva timpului universal ce impune o dimensiune tragică perisabilității umane, Iona are forța desprinderii de contingență, pentru a transcende în cosmicitatea ființei, în lăuntrul ascuns al subconștientului, singura soluție a libertății absolute: Superioritatea „trestiei gânditoare” constă în perseverența cu care își urmează idealul în concretizarea lui viitoare, chiar dacă aceasta ar impune sacrificiul suprem, sau ar genera o serie de transformări morfologice ale eului. Prezența trecătoare a celor doi Pescari, purtând pe spinare câte o bârnă
Avatarii conştiinţei-de-sine. De la existenţialismul kierkegaardian la parabola literară. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Dorina Apetrei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1380]