3,241 matches
-
multe, săracele, au avut domiciliu obligatoriu. Și-atuncea frate-miu s-o și dus În gară la sora aceea a mea și-o anunțat-o și ne-am adunat cu toții la fratele meu acasă. Și-acolo mama trimisese, săraca, o gâscă mare, prăjituri, aranjase totul și surorile mele gătiseră de dimineață și m-așteptau cu o masă-mbelșugată. O știut de la fratele meu, medicu’, ce foamete se duce-n Închisorile comuniste. Și-apoi am dormit acolo la ei și-a doua
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Gîfîie, se oprește un pic, apoi adaugă: „Nimeni nu și știe ceasul. Dacă l-ar ști, ar fi mai rău decît cutremurul...” * De undeva răzbate cîntecul unei bande... Probabil, banda lui Bidirel. Copil fiind, cînd o auzeam pe deal la Gîscă, venind dinspre Racova, lăsam deoparte cartea și alergam la poartă, unde o așteptam să treacă. În vremea aceea aveam poarta veche, făcută din leațuri așezate pe lat, cu goluri între ele, încît mă urcam pe ea ca pe o scară
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
înzestrat cu toate calitățile trebuitoare carierei pe care și-a ales-o: sănătate, inteligență, voință. Că e inteligent, și-a dat el însuși seama cînd, elev mic, a rezolvat o problemă dată de profesorul Pînzaru. Problema începea: „Bună ziua, 100 de gîște! Noi nu sîntem 100 de gîște, ci...” Răspunsul, de care își aduce aminte și azi, era: 36. Pe lîngă faptul că sîntem consăteni, îl avem și pe acela de a fi urmat, pînă la un punct, un drum comun, în
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
pe care și-a ales-o: sănătate, inteligență, voință. Că e inteligent, și-a dat el însuși seama cînd, elev mic, a rezolvat o problemă dată de profesorul Pînzaru. Problema începea: „Bună ziua, 100 de gîște! Noi nu sîntem 100 de gîște, ci...” Răspunsul, de care își aduce aminte și azi, era: 36. Pe lîngă faptul că sîntem consăteni, îl avem și pe acela de a fi urmat, pînă la un punct, un drum comun, în care, la fel ca mine, a
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
extrem de sfioasă. - Eu, niciodată... - Să i se dea o mantie albă și două aripi. Femeia s-a grăbit să-i mulțumeacă pentru faptul că a trecut-o în rîndul îngerilor... - îmi mulțumești degeaba, a oprit-o el: te-am făcut gîscă!” Pînă acum perestroika dă satisfacție îndeosebi celor care au patima cititului, interesați de părțile istoriei contemporane ținute sub obroc sau prezentate deformat (biografii falsificate integral sau numai retușate, evenimente interpretate tendențios, cu omisiuni). Entuziasmați de ceea ce li s-a oferit
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
pe câteva luni, pentru că Bărăictarul, cu banda lui, face pustiu prin magazii, pivnițe și frigidere. Și mai ia și acasă După trecerea lui ce uraganul Flora, ce cutremur de la San Francisco! Iar tăticu e un fel de Berilă al găinilor, gâștelor și al altor orătănii. El culege roadele folkului: jumătate vită de colo; o sută de sticle de Riesling de la vreo cramă; mai o halcă de mistreț dacă nu unul întreg ceva amintiri, și ele folclorice, de pe la Oradea, sub formă de
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
cvasimilitară, cu șapcă, guler cazon, bocanci și număr matricol pe braț (LMB- Liceul „Matei Basarab” - 586). El este surprins pornind de pe strada Palas, firește, spre solemna Instituție a Instruirii. Strada este populată de o faună domestică umilă, câini, pisici, găini, gâște „adevărate”, de data asta, nu ca acelea create, ulterior, peste Ocean. Publicul pândește, suspicios și strâmtorat, În spatele ferestrelor. Recuzita este riguroasă: servieta În mâna dreaptă, călimara cu toc În mâna stângă, ghiozdanul-raniță, cu rigla-pușcă În spate. Taina se află În
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
București, 1965; Scrieri în proză, I-II, introd. Const. Ciopraga, Iași, 1971-1972; Inscripții pe marginea anilor, îngr. și pref. George Sanda, Iași, 1973; Scrieri despre teatru, îngr. și pref. George Sanda, Iași, 1978; Ariciul împărat, București, 1985. Traduceri: M. Bulatov, Gâște călătoare, București, 1948; K.D. Ușinski, Baba iarna face pozne, București, 1948 (în colaborare cu Eugen Vinea); A.I. Kuprin, Sulamita, București, 1948; Maxim Gorki, Întreprinderile Artamonov, București, 1949 (în colaborare cu Mihail Baras); Lev Kassil, Sub semnul lui Marte, București, 1949
CAZIMIR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286152_a_287481]
-
literare, teatrale, muzicale, cronici mondene, susținea un spiritual și incisiv Curier al Bucureștilor (în „Românul”, „Telegraful”), discuta cu aceeași dezinvoltură despre libertatea presei, învățământul public, dreptul public ori cu privire la chestiunile ortografice controversate. A semnat și Tapazin, Ghaki, G. Paisiu, Paisiu Gâscă. A lucrat ca redactor la „Independința română” (1863), „Scrânciobul” (1868-1869), „Opiniunea constituțională” (1869-1870). A scos ziare și reviste: „Păcală” (1860), „Actualitatea” (1865), „Cugetarea” (1865), „Stindardul” (1876), redactat împreună cu Al. Macedonski Bonifaciu, Florescu și G. Fălcoianu, „Nuvelistul” (1877), oferind colaborări și
GHICA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287255_a_288584]
-
este mai caldă decât aerul și decât roua dimineții. Dintre toate viețuitoarele pe care le cunoaștem crocodilul crește cel mai mult față de mărimea de la care a pornit; într-adevăr, el face ouă nu cu mult mai mari decât cele de gâscă și puiul iese pe măsura oului. Crescând apoi într-una, puiul ajunge și de șaptesprezece coți, ba chiar și mai mult. Ochii îi sunt ca de porc, are însă dinți mari și colți pe măsura trupului. Crocodilul e singurul animal
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
a dat gustul, se așează pe mijlocul farfuriei peste două frunze de salată verde creață și două frunze de andive. Se decorează cu floricele din roșii mici, apoi se servește ca garnitură la fripturi, rulade și terină din ficat de gâscă. SALATĂ DE ȚELINĂ ȘI MERE O țelină, 2 mere, o lingură de ulei, sare, piper și zeamă de lămâie. Merele și țelina se dau pe răzătoarea mare, se stropesc cu zeamă de lămâie, ulei, sare și piper. SALATĂ DE VARZĂ
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
pat de orez și se întinde, peste el se pune coșul și în coș se pune pieptul călit cu smântână și se decorează cu roșii. Este o surpriză pentru musafirii tăi preferați. CREVETI CU FICAT DE GASCA Un ficat de gâscă, fasole, puțină zeamă de pește, ulei de măsline, usturoi, dovlecel, creveți, unt și o roșie Punem ulei de măsline în tigaie, apoi adăugăm ficatul la prăjit. Punem creveți și un fir de rozmarin, sare și piper - ficatul se rumenește, iar
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
usturoi, suc de roșii, sare, piper și un pahar de vin. Usturoiul se pisează și se amestecă cu sucul de roșii, sarea, piperul și vinul. Se pune găina la copt, și din când în când, o udăm cu acest sos. GÂSCĂ UMPLUTĂ CU CASTANE O gâscă, 10-15 castane, 100 g unt, o ceapă, o cutie de compot de ananas Se curăță pasărea și se spală, apoi se curăță castanele, se toacă ceapa și se pune cu castanele și untul într-o
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
piper și un pahar de vin. Usturoiul se pisează și se amestecă cu sucul de roșii, sarea, piperul și vinul. Se pune găina la copt, și din când în când, o udăm cu acest sos. GÂSCĂ UMPLUTĂ CU CASTANE O gâscă, 10-15 castane, 100 g unt, o ceapă, o cutie de compot de ananas Se curăță pasărea și se spală, apoi se curăță castanele, se toacă ceapa și se pune cu castanele și untul într-o cratiță să se călească, până când
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
cutie de compot de ananas Se curăță pasărea și se spală, apoi se curăță castanele, se toacă ceapa și se pune cu castanele și untul într-o cratiță să se călească, până când se desfac castanele. Cu această compoziție, se umple gâsca, după care se toarnă un pahar cu apă și cu zeamă de compot într-o cratiță. Se dă la cuptor ca să se frigă, apoi se stropește gâsca cu sosul în care stă, după care se lasă la cuptor, până când carnea
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
cratiță să se călească, până când se desfac castanele. Cu această compoziție, se umple gâsca, după care se toarnă un pahar cu apă și cu zeamă de compot într-o cratiță. Se dă la cuptor ca să se frigă, apoi se stropește gâsca cu sosul în care stă, după care se lasă la cuptor, până când carnea devine fragedă și frumos rumenită. Se scoate și se servește cu felii de ananas prăjite în unt. Găina se poate umple și cu pastă din ficat sau
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
să nu rămână cocoloși, turnăm peste carnea cu ciuperci și lăsăm să dea câteva clocote. Dăm gust de sare, piper și doi căței de usturoi tocați mărunt. Decorăm cu pătrunjel tocat. Se servește cu mămăliguță caldă. OMLETĂ CU FICAT DE GÂSCĂ Trei ouă bătute cu sare, un cartof fiert tăiat cubulețe, 100 gr. de ficat de gâscă tăiat cubulețe. Punem la prăjit cartofii și rumenim puțin. Separat, prăjim ficatul de gâscă și îl rumenim. În altă tigaie, prăjim omleta peste care
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
gust de sare, piper și doi căței de usturoi tocați mărunt. Decorăm cu pătrunjel tocat. Se servește cu mămăliguță caldă. OMLETĂ CU FICAT DE GÂSCĂ Trei ouă bătute cu sare, un cartof fiert tăiat cubulețe, 100 gr. de ficat de gâscă tăiat cubulețe. Punem la prăjit cartofii și rumenim puțin. Separat, prăjim ficatul de gâscă și îl rumenim. În altă tigaie, prăjim omleta peste care punem cubulețele de cartofi și ficatul rumenit, apoi rulăm omleta, o așezăm pe farfurie și o
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
tocat. Se servește cu mămăliguță caldă. OMLETĂ CU FICAT DE GÂSCĂ Trei ouă bătute cu sare, un cartof fiert tăiat cubulețe, 100 gr. de ficat de gâscă tăiat cubulețe. Punem la prăjit cartofii și rumenim puțin. Separat, prăjim ficatul de gâscă și îl rumenim. În altă tigaie, prăjim omleta peste care punem cubulețele de cartofi și ficatul rumenit, apoi rulăm omleta, o așezăm pe farfurie și o decorăm cu un sos făcut din unt topit cu puțin suc de roșii. PIEPT
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
de Bârlădeanu, care făcea parte din Biroul central de partid, iar Ceaușescu a luat atitudine fermă împotriva acestui plan. Și asta a fost toată discuția cu colegii, pentru că le-am spus la mica petrecere, mi se trimisese de acasă o gâscă și o damigeană de vin: Băi, băieți, astăzi ne simțim bine, e frumos, mâine nu se știe, poate suntem în Siberia și ne rămân oasele pe acolo iar uzbecii de acolo ne vor bea vinul și se vor simți ei
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
-l protejau: directorii! Și făcea către mine: "Ești nebun, măi nea Spirule, mă nenorocești, rămân fără marfă! Nea Spirule, talpa gâștii!" C. I.: "Talpa gâștii" însemnând ce anume? S. Ț.: O să aflați. Replicam: "Măi, nea Ilie, matale ai văzut vreo gâscă într-un picior?" "Măi, nea Spirule, este mult!" "Nu-i mult! Dacă-i vorba de gâscă ea trebuie să aibă două picioare!" Când spunea "talpa gâștii" asta însemna 5.000 de lei (arătându-mi palma cu degetele răsfirate), cinci falange
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
marfă! Nea Spirule, talpa gâștii!" C. I.: "Talpa gâștii" însemnând ce anume? S. Ț.: O să aflați. Replicam: "Măi, nea Ilie, matale ai văzut vreo gâscă într-un picior?" "Măi, nea Spirule, este mult!" "Nu-i mult! Dacă-i vorba de gâscă ea trebuie să aibă două picioare!" Când spunea "talpa gâștii" asta însemna 5.000 de lei (arătându-mi palma cu degetele răsfirate), cinci falange. Și n-avea ce face. Ziceam: "La ora 5 sunt la matale, banii jos! Și vezi
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
va pune foc casei sale sau la stogul său de fân, va fi ars de viu; 8. Dacă vreunui boier sau oricărui proprietar, femeia sau vreunul din copii săi va fura odată, de două ori sau de trei ori, o gâscă sau orice altă bagatelă li se va ierta fapta, dar dacă va fura ceva mai de valoare, ei vor fi pedepsiți ca hoții; 9. Acelș ce îi redus la cea din urmă extremitate, nu va fi furat decât spre a
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
douăzeci de ani de căsătorie. Acest fiu iubește o păstoriță, Narcisa, dar cu puțin înainte de căsătorie, cei doi tineri sunt omorâți de trăsnet. Părinții, zdrobiți, își doresc moartea. Jupiter și Mercur sosesc acolo și sunt omeniți. Este tăiată pentru ei gâsca (singura), prevăzută pentru căsătoria fiului. După ce le-a ascultat povestea, Jupiter ia cenușa lui Aret și a Narcisei și îi recheamă la viață. Ei obțin transformarea colibei în templu ai căror preoți devin. Aret și Narcisa se căsătoresc, iar vecini
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
dezordinea dintr-un apartament de vilegiatură în care familia locuiește pentru câtăva vreme, cu imaginea unei bucăți de vată ce trenează alături de o farfurie, paturile pe care domnește un respingător amestec de toate lucrurile posibile, mâncare grasă (ca grăsimea de gâscă ce alunecă din mâini) sau alintările insuportabile ale surorii sale mici care își strigă copilul "comoara mea", în timp ce acesta "își face nevoile pe jos chiar în mijlocul camerei și se joacă în același timp" etc. Într-un joc de inversiune, de
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]