4,792 matches
-
foarte mincinos. Scările școlii. Au trecut treizeci de ani și mai există încă, la fel ca atunci. Mai există și fâșia de curte, înconjurată de gardul negru din fier forjat și până și culoarea tencuielii a rămas aceeași nuanță de galben. Ziua este pe sfârșite, lumina devine tot mai slabă, dar rezistă încă pentru noi doi, care de o bună bucată de vreme stăm afară și ne vedem încă, doar culorile hainelor și mâinile înlănțuite sunt puțin mai întunecate. Vroiam să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
hotelul Metropol din Alexandria. În 1946. N-au găsit nici o scrisoare. Aveam cinci ani și jumătate, aproape că nu mi-l mai amintesc. Țin minte că fuma niște țigări ce se numeau Simon Arzt. Și mai țin minte ceasul lui: galben, pătrat, cu arătătoare fosforescente, din acelea care străluceau În Întuneric ca ochii unei fantome. Am o fotografie În care apare În uniformă britanică, dar nu prea arată a soldat, atât e de dezordonat. Și obosit. De fapt În fotografie e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
eu - nepotul lui preferat - mă uitam la tabloul din fața mea, mă strecuram prin acea pânză în peisajul respectiv, în care țăranii secerau grâul în fața munților Jura și peste vârfuri pluteau norii înalți de vară. Țăranii făceau căpițe de fân, iar galbenul lor saturat îmi amintea de poveștile pe care ni le spunea mama despre anii petrecuți în România. Evadam în această lume de dinaintea timpului meu, mă întorceam la coase și seceri ca să mă aflu acolo în siguranță, ferit de fraza pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
picioare își relua cursul. Dar și aceste litere, cât erau ele de clare și de moderne, povesteau de țărani care secerau grâul, întocmai ca în tabloul de deasupra bufetului din casa bunicului, unde mă refugiam ca să nu fiu prezent. În galbenul acela cald mă simțeam mai aproape de stilul distins al lui tata-mare, care vorbea puțin și încet, îmi scria cărți poștale desenate de mâna lui, cu scrisul vechi german, aproape ilizibil, ca acela turnat în fier pe care trebuia să-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
acea depărtare unde se adeveriseră deja toate lucrurile despre care relata revista fratelui meu. Și țara asta aflată „dincolo de ocean“, pe care noi o percepeam ca pe o utopie plutind la orizont, avea, ca și România, o culoare, dar nu galbenul, nimic degradat, prăfos, nimic înclinat spre o patină sau spre un gen de cosmetizare, ci un albastru aproape transparent, foarte clar, din sticlă și oțel, străbătut de benzi și suprafețe de beton gri-albicios, de acele highways care duceau peste râpe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
și pământul brun fărâmițat în bulgări se umplea de buchete, deschidea corole deasupra frunzelor cărnoase, desfășura petalele într-un evantai de culori care trebuiau să se asorteze, nuanțe de un maroruginiu treceau imperceptibil într-un roșu închis sau într-un galben saturat care forma un fundal perfect pentru o paletă de stânjenei care scoteau vârfuri de lance albastre - compunea buchete, adevărate desfrâuri de gura-leului și ochiul-boului, mănunchiuri aranjate artistic pentru un salon și răzoare pentru un parc. Seara avea să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
pe drumuri; despre buchetele de primăvară care, înghesuite în găleți la Piața de Flori, așterneau un adevărat firmament de culoare sub un cer încă subțiratic; despre piramidele de pepeni galbeni toamna, despre mirosul gunoaielor care emanau un iz dulceag; în galbenul acela parcă se anunța frigul, paloarea culorii, înțepenirea în zăpadă - și în mijlocul încăperii pictate de tatăl ei se afla un sarcofag din piatră înfățișând, într-un relief sculptat în marmură, un bărbat în costum negru, care atingea atent și cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
mâna spre parbriz și spuse: - Uite-acolo! Și: - Privește! Arăta înspre haturile galbene de pământ, înspre alei și case și ziduri maltratate de soare, iar chipul ei era tânăr, ochii îi străluceau. —Roșul de pe case, această culoare spălăcită, e ca galbenul din România, tocmai că nu-i un galben deschis, imperial, cum îl poți vedea în Transilvania, ci unul fanat, prăfos, ca roșul ăsta aici... Fiecare privire a ei compara câte-o amintire cu un amănunt din peisajul care trecea pe lângă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
Privește! Arăta înspre haturile galbene de pământ, înspre alei și case și ziduri maltratate de soare, iar chipul ei era tânăr, ochii îi străluceau. —Roșul de pe case, această culoare spălăcită, e ca galbenul din România, tocmai că nu-i un galben deschis, imperial, cum îl poți vedea în Transilvania, ci unul fanat, prăfos, ca roșul ăsta aici... Fiecare privire a ei compara câte-o amintire cu un amănunt din peisajul care trecea pe lângă ei, devenind astfel o parte din prezent, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
ieftin și pe lângă bani i-a dat și două țigări, iar pe fața bătrânului s-a ivit un râs fără dinți. Vorbea românește când n-o scotea la capăt pe italienește, susținea că cele două limbi erau ca roșul și galbenul pe pereții caselor, că nu s-ar deosebi prea mult una de alta și că oamenii le-ar înțelege. Mama pășea, după sosirea noastră la hotelul de la mare, prin umbra pinilor, în rochia ei largă înflorată. Copacii o încercuiau în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
poziție mai rurală pentru casa lui. XXIVtc "XXIV" Onoruritc "Onoruri" Nu departe de coasta plantată cu vii, tata, încăpățânat în decizia lui, și totuși ros de ezitări, și-a cumpărat un teren de construcție, iar un alt monstru vopsit în galben a smuls iarba, rădăcinile și pietrele din flancul acelei coline care se întindea atât de blând, străjuită de un pâlc de plopi. Cupa cu dinți de fier a excavatorului săpa pentru noua conductă de apă un perete de pământ în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
pentru bărbați. —Bine, fie, oftă Maria. Se dovedi mai conservatoare în alegerile ei pentru Mark și chiar mă opri de la a alege aceleași culori îndrăznețe pe care le preferase ea pentru mine. Nu văd ce are un bărbat îmbrăcat în galben? am întrebat eu. — Cu chelia lui, o să arate ca o floarea-soarelui. Uite ce e, Jen, ești sigură că e o idee bună? Doar pentru că tu te-ai hotărât să te smulgi din zona de siguranță, nu înseamnă că și Mark
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
dădu să înțeleg că mi-o cedează de bunăvoie. - Poate că Hilda nu-ți place? făcu el amestecând pe paletă, cu pensula muiată în ulei, o culoare cafenie, în care adăugase din tuburi pântecoase trei viermi încolăciți, negru, roz și galben. Nu, pe Hilda n-am dorit-o. Spectacolul din seara trecută nu-mi trezise dorința s-o am, ci dimpotrivă, mă simțeam stingherit în preajma lor, tolerat de Egon. Începusem acum să înțeleg, că el îmi îngăduise să asist numai pentru că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
răspunsul meu afirmativ îmi dădu zece bani să-mi cumpăr o bucată de pâine. Îmi luai un corn cu zahăr. Așa m-ai privit și atunci, tată, când ai aflat unde sunt și ai venit să mă iei acasă. Tot galben ți-a fost chipul când te-ai oprit în fața micului negustor ambulant, cu lădița prinsă după gât, care vindea ciocolată în gară și-n elegantul orășel așezat între munți. „Sunt două luni împlinite, fiul meu, de când îți câștigi pâinea zilnică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
afiș, în centrul căruia urma să fixez în formă de triunghi, cele trei litere. Țineam ca apoi să-l lipesc pe un pisoar oarecare din centrul orașului... Căci, să vezi mata, eu cred că „A” înseamnă roșu, că „B” e galben aprins și că litera „C” corespunde cu cel mai pur albastru. Opera mea s-ar fi putut citi de-a îndărătelea, sau sărind intenționat una dintre litere.” - „Da, obiectai indiferent, dar mi se pare că ai uitat culoarea cea mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
care, dacă sunt invocate cu destulă intensitate, încep să murmure. Nu, nu e vorba de monede ori de cioburi de lut. Sunt piese galbene ca mierea, care-i permit privirii să treacă dincolo. Piese cărora le dau culoare roșul sau galbenul tomnatic. Piese de mărimea unei cireșe ori aceasta, mare cât un ou de rață. Aurul băltoacei mele baltice: chihlimbar găsit pe plajele Mării Baltice sau cumpărat cu mai bine de un an în urmă de la cutare negustor, ce își ținea taraba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
căni câte două degete de cafea în zăpadă, pun cănile jos, mă piș ca să le refac conținutul, în fiecare dintre ele atât cât este nevoie. Ce nu a încăput în căni rămâne între brazi, cât să se coloreze zăpada în galben, ceea ce nu poate fi decât bănuit. Acum chiar ninge și-mi acoperă urmele. Mă ia cu fierbințeală pe frigul ăsta. Sunt copleșit de ceva care se apropie de sentimentul de fericire. Șușoteli lăuntrice: ei da, or să toarne chestia asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
se încrucișau negru pe alb. Câteodată îl urmăream când, cu mai multe pensule odată, povestea legendele sfinților și lăsa să țâșnească sângele martirilor ca dintr-o fântână. Pe pânzele lui vorbea cum nu se poate mai limpede - roșu lângă albastru, galben lângă verde; în rest, însă, cuvintele lui derutau și făceau să se ridice în aer acea poezie care este de o frumusețe aeriană, dar care, odată scrisă, se evaporă imediat. Era în stare să construiască turnuri de nori din cuvinte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
căldură omenească, le-a mers la suflet. M-am pregătit ca pentru noaptea nunții; Înghițituri dă răsuflătură, retezat dă coamă, spălat cu săpun galben, lenjerie oferită d-a-dreptu dă personalu dân Popolare, o namilă dă sacou pă măsura lu bucătaru, mănuși galben ca paiu ș-o pereche dă pezzutos În caraiman, ca să Înfrunt orce ventualitate. Și p-ormă, opa sus În omnibuz! În S.U.P.A. aia iera Persky, Farfarello, Băiatu dă la Centru și Rubicante Însuș. Și Fata Fux, care mandea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
presupune că datorită aliajului metal-material plastic, dar cred că nimeni nu e sigur. Submarinul coti din nou și aripa alunecă spre stânga. Drept Înainte apărură alte lumini aranjate În șiruri verticale. Norman văzu un singur cilindru de oțel vopsit În galben, cu hublouri luminoase. Alături de el se afla o cupolă metalică joasă. — La babord se află DH-7, habitatul scafandrilor. Este mai degrabă funcțional. Dumneavoastră veți sta În DH-8, care e mult mai confortabil, credeți-mă. Cotiră spre tribord și, după câteva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
Focalizăm acum, domnule. Imaginea deveni și mai neclară. — Nu așa. Încercați invers. — Am Înțeles. Focalizăm. Treptat, imaginea căpătă contururi clare. — Oho! făcu Ted, holbându-se la ecran. Acum se putea vedea că presupusele protuberante erau, de fapt, trei butoane colorate: galben, roșu și albastru. Aveau circa un țol În diametru și marginea striată. Simbolurile de deasupra se dovediră a fi niște plăcuțe metalice ștanțate. De la stânga la dreapta, pe plăcuțe se putea citi: „Emergency Ready“, „Emergency Lock“ și „Emergency Open“. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
de pustiu totul afară? Nu era nimic pe fundul apei. — Desigur. Destul de șocant. — Ei bine, m-am deplasat În jurul habitatului ca să adun vietățile astea. Iar acum, pe fundul apei erau tot soiul de gorgone, minunat colorate În albastru, purpuriu și galben. Unele dintre ele erau destul de mari. — Crezi că pur și simplu au crescut? — Nu. Trebuie să se fi aflat tot timpul În zonă, numai că noi nu am călcat pe acolo. Trebuie să cercetez asta mai târziu. Aș vrea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
găsea ceva, vreo armă de care să se folosească. — Mai Întâi submarinul, spuse Beth. Mai ai zece minute ca să apeși pe buton. — Bine. Norman se Îndreptă spre submarin. Din spatele elicei duble Îi văzu numele: Deepstar III. Aparatul era vopsit În galben, ca și cel care-i adusese jos, dar avea o altă alură. Găsi mânerele laterale și se ajută de ele ca să ajungă la punga de aer prinsă În interiorul cupolei ca Într-o capcană. În partea de sus a submarinului se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
sforăind zgomotos. Norman se hotărî să mai facă un duș. Sub jetul de apă făcu o descoperire uluitoare: contuziile care-i acoperiseră corpul dispăruseră. Sau, mai exact, aproape că dispăruseră, Își zise el În timp ce-și studia petele de galben și purpuriu. În câteva ore se vindecaseră. Cu grijă, Își mișcă membrele și constată că și durerile Îi dispăruseră. De ce? Ce se Întâmplase? O clipă fu ispitit să creadă că totul fusese doar un vis, un coșmar, apoi Își spuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
lume ascunsă de nor Cu roua pe gene alunec în vis Ireal de frumos e-al meu paradis Pe abrupte perdele de zori mă trezesc Bobițe de rouă prin frunze sclipesc Și tâmpla fierbinte în iarbă așez Din verde și galben splendori să creez Năvalnice gânduri mă iau cu asalt Și-mi poartă iubirea mai sus spre înalt S-aud infinitul cum trece tăcând Rămân risipită-ntre cer și pământ
Ascult infinitul t?c?nd by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83264_a_84589]