2,189 matches
-
de cele ce doresc să las. Cu prietenești salutări, M. V. Pienescu * Manuscrise 1) Istoria cooperației În România până la 1944 (3 volume) 2) De la Adam Smith la Karl Marx (1 vol.) 3) Amintiri 4) Prof. Dr. M.V. Pienescu despre M.V. Pienescu gazetar 5) Referatul asupra asanării datoriilor (În colaborare cu M. Manoilescu) 6) Lista cărților și revistelor despre cooperație (bibliografie) din România 7) Despre Carol I; Carol II; Aurel Popovici 8) Curs de Istorie economică 9) Despre fericire 10) De toate 11
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
un pachețel cu piese care cred că vă vor fi de folos. Acolo se afla și un răvaș de la Radu Vulpe 379. 376 Profesoară, originară din Basarabia, vară a poetului Alexe Mateevici; soția scriitorului Constantin Sturzu din Rotopănești, jud. Suceava (Gazetar, cercetător În domeniul istoriei, cu susținute preocupări arheologice În jud. Bacău). 377 Ovidiu Papadima, critic și istoric literar, folclorist; născ. În 23 iunie 1909. Din opera sa: O viziune românească asupra lumii, 1941; Neam, sat și oraș În poezia lui
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
1972 Iubite domnule Dimitriu, Mulțumesc pentru bunele (și relele) vești din Flt. Îmi pare rău de dispariția casei lui Vasile Savel, cu care Savel am fost În termeni de bună cunoștință, după război, când s-a Întors căpitan(r.) și gazetar de talent. Mulțumesc și pentru osteneala ce ai cu articolul meu trimis - care aș dori să rămână ca document al moravurilor trecute și al luptei noastre pentru cultură, precum și pentru Înfierarea Canaliei. Dacă apare În „Zori noi”, aș ruga să
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
cu consolarea că urmașii vor prețui realizările? Sper să-mi dați un răspuns, căci nu înțeleg. Șeful statului primește zilnic vizita unor oaspeți străini: șefi de state sau de guverne, delegații ale partidelor politice sau ale unor parlamente, oameni politici, gazetari etc. etc. Toți la invitația noastră. Formula: La invitația noastră cuprinde și observația de a suporta noi cheltuielile legate de aceste vizite în devize? Nimeni nu m-a putut lămuri. În schimb, pentru rezultatele acestor vizite, care pentru țara noastră
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
apărut în toată presa românească, în întregime aservită regimului. La proces sunt prezenți toți anchetorii, cei de la Malmaison și cei de la Interne, iar în timpul dezbaterilor au apărut pe fotoliile rezervate: Ana Pauker, Avram Bunaciu, Teohari Georgescu și o serie de gazetari străini, toți procomuniști. Publicul format din muncitori aduși anume pentru spectacol și aleși dintre cei mai fideli de la toate marile întreprinderi din București. Erau organizați să reacționeze comandat contra inculpaților, de o serie de mici dirijori, care comandau strigarea lozincilor
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
teatrală și artistică, învățământul etc. În acest fel, F. pentru m., i. și l. a atras (la fel cu celelalte mari periodice din prima jumătate a secolului al XIX-lea) contribuțiile celor mai importanți scriitori, oameni de știință și cultură, gazetari politici, fiind, totodată, o școală pentru numeroși tineri care și-au început activitatea scriitoricească în paginile ei. Din Transilvania au colaborat, alături de G. Barițiu, Andrei Mureșanu, Iacob Mureșianu, și Pavel Vasici, T. Cipariu, I. Rusu, V. Popp, Iosif I. Mani
FOAIE PENTRU MINTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287056_a_288385]
-
este reconstituită minuțios nu numai pe baza documentelor (în primul rând corespondența), dar și printr-o permanentă confruntare cu opera. Autorul alcătuiește astfel rămurosul arbore genealogic al familiei, apoi compune portretul scriitorului la diferite vârste: elev, student, tânăr magistrat și gazetar, poet debutând la „Literatorul”, colaborator la „Convorbiri literare” ca discipol și prieten al lui Titu Maiorescu, în sfârșit, diplomat, academician și om politic. Exegetul întreprinde largi incursiuni socio-politice, cu scopul de a reconstitui atmosfera epocii, descrie pas cu pas redacțiile
GAFIŢA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287124_a_288453]
-
DEMETRESCU, Traian (3.XI.1866, Craiova - 17.IV.1896, Craiova), poet, prozator și gazetar. Radu Rafael Traian era al doilea din cei șapte copii ai Ioanei Anica și ai lui Radu Radulian Dumitriu (care și-a schimbat numele în Dumitrescu), cojocar și negustor de băuturi în Craiova. După cursul primar, D. este dat să
DEMETRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286723_a_288052]
-
de proporții, datorat vulgarității și violenței care animă o parte a textelor (inclusiv cel al îngrijitorului de număr): astfel, T.O. Bobe introduce conotații licențioase în comentarea imaginii lui Eminescu, Cristian Preda califică drept „nule” „rudimentele” de gândire politică ale gazetarului; Răzvan Rădulescu mărturisește că poezia eminesciană îl „lasă rece”, în timp ce proza i se pare „greoaie”, „discursivă, plicticoasă”, „sub nivelul minimei lizibilități”. Z. Ornea este de părere că Eminescu nu poate fi socotit „poet național” pentru că are idei conservatoare, avertizând asupra
DILEMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286762_a_288091]
-
, Barbu (11.IV.1858, București - 29.IV.1918, Iași), prozator, dramaturg și gazetar. Trăgându-se dintr-o familie de obârșie vrânceană, D. era al nouălea copil al Ioanei și al căruțașului Ștefan Tudorică Albu, care își părăsise ținutul și se stabilise în Bariera Vergului, la marginea Bucureștilor. Trece prin câteva școli, absolvind, ca
DELAVRANCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286716_a_288045]
-
redactor la „Epoca”, „Lupta”, director la „Lupta literară”, colaborator la „Revista literară”, „Familia”, „Drepturile omului”, „Românul”, „Literatură și știință”, „Vieața”, redactor la „Revista nouă”. Îi apar volumele Sultănica (1885), Liniște (1887), Trubadurul (1887), Paraziții (1892), Între vis și viață (1893). Gazetarul aduce pretutindeni verva sa critică, pamfletară și o pasionată pledoarie democratică. Ideile lui D. căpătau energie și putere de seducție prin impetuoasa desfășurare a unei logici dominant afective, elocința lui întreținând o foarte personală magie lirică. Mai întâi neînregimentat politic
DELAVRANCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286716_a_288045]
-
, Ion (pseudonim al lui Alexandru I. Hodoș; 30.XII.1863, Roșia Montană, j. Alba - 30.III.1929, București), prozator, gazetar și traducător. Este fiul Anei Balint, fiica protopopului și prefectului revoluționar Simion Balint, și al academicianului și omului politic ardelean Iosif Hodoș. Enea Hodoș și Nerva Hodoș sunt frații săi. Face primii ani de școală în satul natal și își
GORUN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287319_a_288648]
-
, Grigore H.[aralamb] (26.X.1843, Țăndărei, j. Ialomița - 8.XI.1897, Bacău), poet, prozator, traducător și gazetar. Dintr-o familie de negustori (bunicul, un macedonean, venise în țară din Costopolis), G. era fiul Mariei (n. Baldovin) și al lui Haralamb Grandea. Învață la Școala Națională de Medicină și Farmacie a doctorului Carol Davila, terminând, în cele din
GRANDEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287341_a_288670]
-
-și numele - în calitate de francofon - și de funcționarea postului sezonier Radio-Vacanța, iar după decembrie 1989, în condițiile libertății de exprimare în presă, s-a afirmat în cadrul emisiunilor în limba română ale postului național Radio România-Actualități, devenind unul dintre cei mai buni gazetari radiofonici ai țării; o vreme, a fost director general adjunct al Societății Române de Radiodifuziune. A debutat cu poezie în revista „Amfiteatru”, în 1967. Prima sa carte e Anatomia unei străzi, apărută în 1992. Proza din volumul de debut al
GRIGORIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287362_a_288691]
-
, N. (pseudonim al lui Nicolae Cârstea; 24.XI.1902, Crevedia Mare, j. Giurgiu - 5.XI.1978, București), poet, prozator și gazetar. Fiu de țărani înstăriți - Ion și Floarea Cârstea -, C. ar fi avut posibilitatea să parcurgă normal ciclurile școlarizării, dar din cauza războiului a început cursurile secundare târziu, la Liceul „Sf. Sava” din capitală, izbutind să termine cele opt clase în numai
CREVEDIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286492_a_287821]
-
, Ion (16.XI.1948, Găgești, j. Vrancea), gazetar și prozator. Născut într-o familie de țărani săraci, C. cunoaște de mic umilințele, ambiția de a le depăși, cultul muncii și prețul succesului. După ce termină școala primară în satul natal, urmează Liceul „Ioan Slavici” din Panciu și Facultatea de
CRISTOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286513_a_287842]
-
CRISTEA, Tudor (10.XII.1945, Grindu, j. Ialomița), poet, prozator, critic literar și gazetar. Fiu al lui Ilie Cristea, subofițer de jandarmi, și al Claudiei (n. Buzinovski), originară din Mihăileni - Cetatea Albă, C. a urmat școala elementară la Jugureni (1952 -1959), școala medie la Găești (1959-1963), apoi Facultatea de Limba și Literatura Română a
CRISTEA-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286503_a_287832]
-
, jurnal politic și literar, bisăptămânal, apărut la București între 18 octombrie și 23 octombrie 1865. Toma I. Stoenescu, proprietar și administrator, avea încuviințarea de imprimare din iulie, dar foaia, în redactarea aprigului gazetar politic Pantazi Ghica, nu poate fi editată decât în toamna lui 1865. Un decret de suprimare emis cu șase zile mai târziu curma apariția jurnalului, motivul fiind criticile adresate guvernului de C. A. Rosetti, chiar din primul număr. În scurta
CUGETAREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286557_a_287886]
-
o normă estetică (și desigur politică). Autorii acestui volum n-au ocolit studiile de caz, radiografiile unor creatori care s-au acomodat prea cu ușurință sau cazurile unor culturnici ce au făcut figuri de creatori. Acesta e profilul cunoscutului „animator, gazetar, moderator TV, propagandist, imnograf și mitograf” care a exploatat mentalul colectiv și a făcut să funcționeze epoca Ceaușescu. Paul Cernat dedică un studiu „Îmblânzitorului României socialiste”, poetului care a avut statutul simbolic de bard național, celui ce și-a asumat
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
DĂIANU, Elie (Ilie) (9.III.1868, Cut, j. Alba - 11.IX.1956, Cluj), gazetar. Fiu de țărani înstăriți (tatăl său era primarul satului), D. a făcut liceul la Sebeș, Sibiu și Blaj și studiile universitare - teologia și literele - la Budapesta și Graz, luându-și doctoratul cu teza Vocalis nasalis în limba română (1893). Reușește
DAIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286656_a_287985]
-
Frédéric (29.III.1849, Tonnerre, Franța - 30.IV.1907, București), ziarist și cronicar dramatic. Gazetar francez cu studii de drept, fondator al unei publicații literare, „L’Avenir” (1868), colaborator la ziarele „Le Gaulois”, „Le Figaro” și redactor la „La Cloche” și „Le Corsaire” (în ale cărui pagini era prezent și Baudelaire), D. publică, în 1870
DAMÉ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286661_a_287990]
-
detractor al lui I.L. Caragiale. Într-o cronică din „Românul” (1879), dramaturgul era acuzat de imoralitate, iar comedia O noapte furtunoasa calificată drept o „piesă de scandal”, plină de obscenități. Nedreaptă critică s-a reluat în „L’Indépendance roumaine” (1884). Gazetarul, care prețuia teatrul eroic și susținea cultul ideilor nobile, al „înălțării sufletului”, era iritat de ironia lui Caragiale față de „cele sfinte”, de scepticismul dramaturgului care nu aducea în scenă nici un personaj cinstit. O singură figură îi apărea aureolata de idealitate
DAMÉ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286661_a_287990]
-
DAMIAN, Mircea (pseudonim al lui Constantin Mătușa; 14.III.1899, Izvoru, j. Olt - 6.VI.1948, București), prozator și gazetar. Era al treilea dintre cei șapte copii ai unei familii de țărani săraci. Isprăvind clasele primare în satul natal, băiatul, căruia nu-i place viața la țară, este înscris la Liceul „Radu Greceanu” din Slatina. După absolvire (1916), urmează o
DAMIAN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286664_a_287993]
-
Sfarmă-Piatră”, „Spectator”. Redactor la „Universul literar”, „Azi”, „Lumea românească”, D. a condus periodicele „Vitrina literară” (1929; seria a doua - în 1934), „Pumnul” (1932-1933), „gazetă săptămânală de polemică și pamflet”, „București” (1941), „Fapta” (1943-1948), „ziar independent de luptă și dreptate”. Ca gazetar, D. are vână și chiar o doză de ferocitate, punctând apăsat prin violența sarcasmelor cu care îi izbește pe aceia care îi cad sub condei. Mereu încruntat, pus pe cârcotă, arțăgosul se arată, în articolele lui, ba scârbit, ba mânios
DAMIAN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286664_a_287993]
-
, N.[icolae] (20.VII.1905, Brăila - 17.II.1996, București), gazetar, critic de teatru, memorialist și traducător. Este fiul Elenei (n. Morache) și al lui Gherasim Carandino. C. (al cărui nume la naștere este Nicolae Haralambie) are șansa de a crește într-o ambianță culturală elevată. Impunătoarea bibliotecă a familiei îi
CARANDINO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286099_a_287428]