3,097 matches
-
minute; * prezentarea filmului, circa 15 minute, nu mai mult ca să nu obosească elevii; această prezentare este însoțită de mici întreruperi în care învățătorul dă explicațiile necesare, notează schița lecției și elevii o scriu pe caiete; * fixarea are drept scop să generalizeze și să consolideze cunoștințele transmise prin film sau diafilm cu ajutorul discuțiilor, hărții, schemei sau desenului la tablă. Dacă proiecțiile prezintă itinerarii, putem executa cu elevii, după vizionare, schița acestui itinerar cu ajutorul cretei pe harta de contur de pe tablă și de pe
Tradițional şi modern în predarea noțiunilor geografice la ciclul primar în viziunea Reformei învățământului românesc by GABRIELA VÂLCU () [Corola-publishinghouse/Science/91688_a_93224]
-
în timp ce tinerele democrații au o poziție intermediară. Nemulțumirea față de procesul democratic este oarecum reflectată și de scăderea încrederii în parlamente și guverne de-a lungul timpului, dar nu se poate spune cu certitudine că un astfel de fenomen ar fi generalizat. Mai mult, el afectează destul de puțin noile democrații în unele mulțumirea față de funcționarea democrației este în creștere, în altele în scădere. Oricum, la nivel global nu se poate deduce clar existența vreunui model. Revenind la fenomenul democraților nemulțumiți, autorul nu
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
în relațiile lor sociale. Aceștia și-au dezvoltat chiar o specializare a relațiilor sociale, ce disociau strict relațiile puternice, de încredere (în care se discutau probleme intime și politice) și relațiile slabe, de aprovizionare cu produse de subzistență în penuria generalizată de bunuri de larg consum (Völker și Flap, 2001). Consecințele relațiilor sociale neverificate erau desigur mult mai mari decât în țările occidentale, de unde o rată mult mai mică a încrederii sociale și instituționale (Mishler și Rose, 2001b). Iar participarea în
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
a fost considerată, așa cum am văzut deja într-un capitol anterior, o resursă esențială pentru cooperare (Fukuyma, 1995). Un tip special de încredere, încrederea socială, este de asemenea importantă pentru funcționarea regimuri democratice (Uslaner, 2001). Unii autori leagă chiar încrederea generalizată de încrederea politică și le prezintă pe amândouă ca resurse pentru democrație, lucru contestat de alții (Newton, 2001b). Ceea ce știm deja este că atât încrederea socială, cât și cea politică sunt scăzute în România (Uslaner și Bădescu, 2005). Nu știm
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
2003b) le caută rezidă în problemele de validitate pe care le ridică măsurarea standard a încrederii generalizate și în caracteristicile etnice ale asociațiilor voluntare. Ambele probleme ar putea fi responsabile de o relație mai slabă între participare voluntară și încredere generalizată în societățile post-comuniste. Aceste diferențe în activitatea și în definiția societății civile în Europa post-comunistă pot afecta comparațiile între diverse societăți atât în ceea ce privește activismul civic, cât și în ceea ce privește relația dintre activism și încrederea generalizată, acestea fiind influențate de contextul național
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
lucrează cei conștiincioși sau cei pasionați. Șmecherii se vor face că lucrează. Ei vor lua doar roadele. Și în lucrul individual există forme de cabotinism și impostură. Cineva poate prezenta ca aparținându-i ceea ce aparține altuia. Dar impostura nu este generalizată. Cei mai mulți dintre oameni sunt conștienți că au nevoie să învețe după puteri, la capacitate maximă. De aici nevoia de hulitele meditații. De aici nevoia de profesorul ca antrenor. Ce știe să facă un profesor care e încredințat de vocația lui
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
este în roman, acolo viața nu este redusă la gândire, ci include tot ceea ce definește viul. Cuvântul reinstanțiază viața. Te întrebi ce fel de tânăr populează noile conformații rezultate în urma schimbărilor postdecembriste. Și dai peste răspunsuri deconcertante, chiar dacă ele nu generalizează, ci, dimpotrivă, particularizează. Nu poți pretinde că toți tinerii din România anilor 90-2000 sunt după chipul și asemănarea celor din Cum să uiți o femeie sau Cu puțin timp înainte de coborârea extratereștrilor printre noi dar poți recunoaște multe note comune
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
pare țara în care omul e făcut pentru muncă și nu munca pentru om, și tot omul e făcut pentru regulă și nu regula pentru om. Există săraci și în America, cum să nu existe?! deconstruiește el mitul Americii care generalizează bunăstarea. Lui RPG i se pare că sărăcia e ca și la noi, că americanul obișnuit deși e plătit cu mii de dolari pe lună, cheltuiește tot atât. Americanul merge la restaurant nu din prea multă bunăstare ci din prea
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
politizarea întregii culturi, citatele rituale și manipulările grosolane de texte, fapte și date istorice. A gândi în același timp ceaușist, naționalist și marxist, într-o sinteză grotescă ce va trebui într-o zi analizată pe larg, a fost obiectivul principal generalizat în proporții de masă. învățământul ideologic a fost expresia cea mai caracteristică a acestei operații de spălare a creierelor. Că ea n-a reușit este o altă poveste. Repulsia cu care a fost înconjurată a avut și are însă ca
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
că facem și astfel de descoperiri teza pur marxistă a libertății ca necesitate înțeleasă. înțeleg că trebuie să stau în lanțuri. Și atunci sunt împăcat cu existența, pot fi chiar fericit etc. Cazuri limită, extreme, posibile totuși. Să admitem. A generaliza însă o astfel de filozofie a limitelor ar fi o adevărată catastrofă. Gabriel Liiceanu a reflectat (și chiar a scris) despre limite. A lui... Ceaușescu? Sub Ceaușescu? Și care a timpului nostru? A... epocii de aur? Simțind dificultatea unui titlu
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
transcendere, nici o ecstazie 339. Datorită luciferismului ascuns în minus-cunoașterea blagiană, censura transcendentă rămâne veșnic închisă. În cazul misticii, ea se deschide uneori, ca un act de grație divină. Pentru mistic, misterul este spațiul absolutului divin, o noțiune religioasă. Lucian Blaga generalizează ideea de mister, transformând-o într-o noțiune epistemologică. În sfârșit, metoda antinomiei transfigurate diferă mult de metoda coincidenței contrariilor. În spatele acesteia din urmă stă "ideea absolutului acategorial", Dumnezeu fiind conceput ca ceva mai presus de orice categorie a intelectului
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
cuprins în "acel paradox absolut numit coincidentia oppositorum"551. Ideea coincidenței opușilor este împrumutată de la Nicolaus Cusanus. Pentru acesta, paradoxul coincidenței opușilor era menit să indice modul de a fi și calea de cunoaștere a lui Dumnezeu. Mircea Eliade îl generalizează, și "va căuta să recunoască prezența acestui paradox cu orice experiență esențială a omului (...). Vom găsi astfel în paginile sale ilustrări ale acestui paradox în zone care nu sunt neapărat mistice sau teologice"552. El consideră că este posibilă sesizarea
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
atât de disparate ca în zilele noastre și în veacurile ce au precedat evul creștin"709. Ceea ce mi se pare important este că situația pe care Lucian Blaga o descria în prima jumătate a secolului al XX-lea s-a generalizat, întreg secolul acesta, până astăzi, stând sub semnul amestecului heteroclit de idei și curente, al ciocnirii dintre doctrine, al diverselor antinomii. Astfel, cei preocupați de depășirea acestor tensiuni antinomice salută ideea antinomiei transfigurate a lui Blaga, văzând în ea o
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
dovedea plină de succes, în anumite fenomene care exclud viziunea corpusculară, dar și că interpretarea corpusculară putea avea pretenții asemănătoare pentru alte fenomene, care exclud interpretarea ondulatorie"734. Dualitatea undă-corpuscul nu a rămas la nivelul explicației luminii, ci a fost generalizată la nivelul radiației în genere și al întregii realități microfizice (a tuturor obiectelor cuantice)735. Rezolvarea acestui paradox al experienței microfizice avea să angajeze energii ample. În ciuda efortului de a găsi o conexiune logică între cele două teorii și a
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
-ne pe ignoranță? Argumentul ignoranței poate fi evaluat și în contextul unei înțelegeri holiste a proceselor naturale. Astfel, am putea susține că o specie joacă un rol important în stabilitatea sau echilibrul ecosistemului. Dar de la cazul unei specii nu putem generaliza până la enunțul universal că toate speciile au un rol decisiv în ecosistem. Chiar dacă ecosistemele sunt complexe și fragile, dispariția unei specii, deși înseamnă o reducere a complexității, nu duce în mod necesar la distrugerea ecosistemului. Așadar, în cazul în care
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
agenții morali, adică la indivizii care au capacitatea de a formula temeiuri pentru deciziile pe care le iau, așa cum face Kant atunci când definește omul ca scop în sine. Avem datorii directe față de pacienții morali umani, susține Regan, și încearcă să generalizeze această teză prin aplicarea ei la cazul animalelor. Dacă respingem teza utilitaristă conform căreia sunt acceptabile unele vătămări aduse agenților morali, atunci, pe baza teoriei valorii intrinseci, vom respinge și teza că sunt acceptabile vătămări aduse pacienților morali. Drept consecință
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
animalele sunt egale. Raționamentul lui Regan decurge astfel, de la cap la coadă: 1. Respingem teza datoriei indirecte și corolarele ei utilitariste și le înlocuim cu postulatul valorii intrinseci a agenților morali. 2. Din postulatul valorii intrinseci derivăm teza egalitaristă. 3. Generalizăm postulatul valorii intrinseci și îl aplicăm deopotrivă agenților și pacienților morali. 4. Din 3 decurge și generalizarea tezei egalitariste, adică aplicarea ei tuturor celor care au valoare intrinsecă. Întâi generalizăm pentru pacienții morali umani, apoi extindem la toți pacienții morali
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
morali. 2. Din postulatul valorii intrinseci derivăm teza egalitaristă. 3. Generalizăm postulatul valorii intrinseci și îl aplicăm deopotrivă agenților și pacienților morali. 4. Din 3 decurge și generalizarea tezei egalitariste, adică aplicarea ei tuturor celor care au valoare intrinsecă. Întâi generalizăm pentru pacienții morali umani, apoi extindem la toți pacienții morali. 5. De unde rezultă, acceptând termenii discuției, că toate animalele sunt egale. Din perspectiva postulatului valorii intrinseci nici o caracteristică biologică nu justifică o tratare diferențiată a agenților și pacienților morali, nici
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
rezultatele publicate în ultimii ani [21, 26, 38], rezultate analizate conform recomandărilor MGFA (Myasthenia Gravis Foundation of America) [10], Saperstein și Barohn în 2004 în Semin. Neurologic [37] recomandă în managementul terapeutic al MG timectomia la toți pacienții cu formă generalizată de MG, la care sub pyridostigmina și terapie imunomodulatoare răspunsurile sunt mediocre, iar dozele de întreținere nu pot fi scăzute. În legătură cu modalitatea de abord și cu siguranța intervenției, experiența și abilitatea chirurgicală sunt cele care dictează. Cum la ora actuală
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
bine traduse, căci se simțea capabil să îi adune din rătăcirile lor cu artificii discursive bine puse la punct și îndelung exersate. Ideologia succesului îmbată, iar la beție simpla prezență a trejilor stingherește: o inebriere care nu tinde să se generalizeze e nesigură de sine, precară, hărțuită agasant de indiscreția privirilor lucide, încolțită de remușcări. Pe scurt, ea nu-i tihnește celui ce i se dedă, rămânând astfel doar un refugiu funciar expus. Civilizația e și ea un vârtej al minții
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
adică încleștări cu mize majore, bătălii definitorii ale umanului între a fi și a nu fi la înălțime, revirimente spectaculoase ale lui de la limita resemnării, imperative ale autonomiei, în sfârșit, o întreagă retorică eroică a spiritului, ce aspiră să se generalizeze în final, indiferent de răceala întâmpinării. Ce rost avea interogația susținută în fumăraia insuportabilă a cortului și frazeologia semiarticulată specifice lui? Nu e penibil să bănuiești aparența sărăcăcioasă că ar ascunde cine știe ce comori inestimabile și să faci atât tapaj pe
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
de la particular la general, de la inferior la superior, folosind diferite operații logice. Este o explorare mintală sau experimentală bazată pe observații, determinări care conduc la generalizări științifice. Descoperirea deductivă folosește raționamente deductive, care acționează de la general la particular, de la abstractul generalizat la abstractul logic. Este o explorare mintală bazată pe strategia algoritmică, generalizările, adevărurile descoperite fiind rezultatul raționamentelor deductive, care trebuie verificate experimental. * Descoperirea analogică folosește raționamentul deductiv de asemănare și transfer de informație, necesită investigare și verificare experimentală. * Descoperirea transductivă
NOŢIUNI DE DIDACTICA CHIMIEI SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by MARICICA AȘTEFĂNOAEI ELENA IULIANA MANDIUC VASILE SOROHAN () [Corola-publishinghouse/Science/91826_a_107357]
-
de formare intelectuală, prin gradul mai complex de problematizare pe care-l prezintă. Exercițiile și problemele pot fi utilizate pentru : * Formarea capacității de a corela noțiunile studiate ; * Formarea de a transfera cunoștințele; Formarea de a formula ipoteze; * Formarea de a generaliza ,de a formula concluzii; Formarea de a înțelege relația dintre structură și proprietățile substanțelor În lecțiile de chimie se întâlnesc exerciții și probleme practice, exerciții orale, scrise, experimentale, individuale și de grup, exerciții simple și exerciții care valorifică conexiunea inversă
NOŢIUNI DE DIDACTICA CHIMIEI SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by MARICICA AȘTEFĂNOAEI ELENA IULIANA MANDIUC VASILE SOROHAN () [Corola-publishinghouse/Science/91826_a_107357]
-
dea” Câțiva prieteni și colegi mi-au avansat versiuni alternative la imaginea pe care am propus-o, În tableta de săptămâna trecută, satului răvășit și secătuit de fibra umană de calitate. Profesorul Mircea Covic, de la Medicină, mă admonestează că am generalizat nepermis și invoc și zone mari din România (Bucovina, Ardealul, Banatul) În care ravagiile comunismului sunt mult mai reduse. Nu peste tot este la fel, Îmi scrie și doamna Aurora Liiceanu. A mai rămas o urmă de normalitate morală În
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
bunică, provenind dintr-o familie săracă, se căsătorește cu un om cu oarecare stare și au Împreună patru hectare. Dar refuză idealul colectivei. Urmarea? Șicane sistematice, copiii marginalizați și Împrăștiați prin țară, frică permanentă. Numai pentru că au refuzat... modernizarea. Sentimentul generalizat de teamă, spaimă că ți se poate Întâmpla ceva iremediabil, nu ar trebui oare luat În seama În analiză? Sunt doar efecte secundare fără importanță? Iar domnul acela care declara senin că a turnat ca să mănânce și el o bucată
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]