4,038 matches
-
ci a povestirii, cronicarul face din eroul exemplar o efigie impusă viitorimii. Pilduitor este nu Șerban Cantacuzino (singurul din neam ce atinsese până atunci suprema poziție ierarhică), ci tatăl acestuia, postelnicul Constantin Cantacuzino, căruia îi sunt elogiate bunătatea, înțelepciunea, prudența, generozitatea, abilitatea și priceperea politică, patriotismul. Durerea pricinuită de dispariția nedreaptă a acestui „noroc” al țării ia forma unei lamentații universale, remarcabil turnată într-o foarte frumoasă construcție bimembră, simetric guvernată de două interogații ce prepară terenul pentru lansarea imprecației: „Iar
LETOPISEŢUL CANTACUZINESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287787_a_289116]
-
ale unor actori-autori. Se publică multă poezie, exerciții modeste în bună parte (B. Florescu, Th. M. Stoenescu, Mircea Demetriade, H. G. Lecca ș.a.). Cu proză colaborează I. A. Bassarabescu, N. G. Rădulescu-Niger, I. T. Florescu ș.a., autori întâmpinați cu prea mare generozitate. G.D.
REVISTA THEATRELOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289266_a_290595]
-
răsăritene, mai cu seamă în raport cu țara, istoria și datinile românilor. Definindu-și identitatea în primul rând prin genul acesta de preocupări, revista nu a polarizat un cerc de poeți și de prozatori cu o colaborare permanentă. Vasile Alecsandri trimite cu generozitate versuri, ca și Al. Donici, iar D. Bolintineanu traduce din Anacreon, alți autori de versuri fiind D. Dăscălescu, Radu Ionescu. Și proza este inegală: narațiuni ale lui G. Crețeanu, Pantazi Ghica, dar și Câteva ore la Snagov, memorialul lui Odobescu
REVISTA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289257_a_290586]
-
la București, mai întâi săptămânal între 20 februarie 1932 și 1 septembrie 1933, apoi bilunar între 30 septembrie 1933 și 6 ianuarie 1934, sub direcția lui Liviu Rebreanu. Fondată într-o perioadă de criză social-economică și supraviețuind mai mult datorită generozității unor colaboratori de prestigiu, R.l., publicație „de critică și informație literară, artistică și culturală”, nu a pornit la drum cu un program precis, ci doar cu câteva principii respectate cu sfințenie: promovarea talentelor și a valorilor, încurajarea libertății de expresie
ROMANIA LITERARA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289321_a_290650]
-
consens, iar nu pe abordări go-it-alone În politica externă. Toate acestea nu sugerează că Europa a devenit din senin o utopie. După cum observă Rifkin, problemele cu care se confruntă Europa sunt complexe, iar slăbiciunile ei sunt clar vizibile. și, desigur, generozitatea Europei este de multe ori umbrită de ipocrizie. Totuși chestiunea nu este dacă europenii trăiesc În acord cu visul lor. Noi nu am realizat niciodată pe deplin visul american. Ce este important, notează Rifkin, este că Europa articulează acum o
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
țări ale lumii În funcție de măsura În care ajutorul lor pentru dezvoltare contribuie sau, din contră Împiedică progresul economic și social al țărilor sărace. Indicele angajamentului pentru dezvoltare (Commitment to Development Index - CDI) analizează nu numai programele de ajutor extern și generozitatea acestora, ci examinează permisivitatea politicilor de imigrare, dimensiunea operațiilor de menținere a păcii și substanțialitatea investiției directe În țările În curs de dezvoltare. De asemenea, indicele penalizează asistența financiară acordată regimurilor corupte, practicile care dăunează mediului Înconjurător și piedicile aduse
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Uniunea Europeană este prima instituție de guvernare din istorie care pune accent pe responsabilitatea umană față de mediul inconjurator plasând-o În centrul viziunii politice. Statele-națiune au o misiune diferită. Țelul lor este să-și extindă raza de acțiune teritorială, să exploateze generozitatea resurselor Terrei și să promoveze bogația materială. Terra, În era statului-națiune, a fost văzută În primul rând ca o resursă. știința și tehnica, la rândul lor, au fost instrumentele folosite pentru a investiga secretele naturii și a-i utiliza potențiala
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
de recompensă acordate individului - inclusiv credința imortalității personale (viața de apoi sau prețuirea lui de către colectivitate după moarte) -, greu pot fi decelate actele propriu-zise de sacrificiu de haloul așteptărilor premiale (Ralea și Hariton, 1962); este dificil de stabilit frontiera dintre generozitatea sui generis și variantele ei mai mult sau mai puțin rafinat convertite în egoism. (În concepția lui E. Wilson, altruismul propriu-zis, de esență șhard-coreț ar fi cel determinat genetic - sacrificiul de sine al animalelor „nu e niciodată ipocrit” șp. 163ț
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
redus la baza genetică. Într-o variantă „severă” bio(psiho)sociologică se afirmă că am putea stabili un izomorfism aproape perfect între valorile umane și planul biologicului, în sensul că fiecare valoare ar avea o corespondență specifică în echipamentul genetic: generozitatea, cinstea, adevărul etc. În prezentul volum, discutând despre tratarea „altruismului” prin această optică, am formulat câteva contraargumente, afirmând, în același timp, că nu este înțelept să respingem ab initio astfel de încercări în măsura în care ele stau sub semnul spiritului științific. Dar
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
multitudine de studii s-au concentrat asupra importanței dispoziției sufletești în acordarea de ajutor. Starea de bună dispoziție (ai obținut o notă mare la un examen,ai primit o scrisoare de la o persoană dragă etc.) îndeamnă la conduite prosociale, la generozitate. Nu este destul de clar ce mecanisme psihosociale sunt implicate, dar se pare că norma echității ar juca un rol: constatarea contrastului dintre bucuria ta și necazul altuia te trimite, în numele justeței sociale, la acte care ar putea reface cât de
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
a ajuns într-o dificultate din neglijență sau pur și simplu din neșansă?; cere bani pentru lapte sau pentru țigări? Să observăm din nou că, atunci când e vorba despre intervenția în comunitate și la cunoscuți, celui ce întreprinde acte de generozitate îi sunt destul de transparente cauzele ce au dus la o situație presupunând ajutor. Dacă însă persoana care ar urma să fie ajutată este anonimă sau puțin cunoscută, iar intervenția se vrea imediată, ofertantul face doar deducții, pe baza unor informații
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
fier” a unui ins care deschide aici o „academie de pungășie” și, în calitate de rector și profesor, începe să le predea „academicienilor” „arta de a fura”. Descrierea abjecției și promiscuității include, în spirit umanitarist, situații învederând în sufletele declasaților licăriri de generozitate, de omenie: Creața, „femeie stricată”, duce, în fiecare zi, hrană, la închisoare, celor ce o frecventaseră; audiind întâmplător un concert al unei cântărețe pe care o prădase, Lixandru, mișcat de arta acesteia, se autodenunță. SCRIERI: Hotel Maidan, cu desene de
STOIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289948_a_291277]
-
nou”, 1929, 8; Const. Orăscu, „Ceramică”, „Ritmul vremii”, 1929, 4; Octav Șuluțiu, Poeți și poezii, UVR, 1939, 49; Șerban Cioculescu, Destin românesc, voce universală, GL, 1968, 12; Aurel Baranga, Inima poetului, RMB, 1968, 7 324; Constantin Crișan, Mihail Steriade sau Generozitatea poetului estetician, CNT, 1968, 26; Demostene Botez, „Destin roumain, voix universelle: Michel Eminesco”, VR, 1968, 7; Ion Pop, Mihail Steriade la 65 de ani, ST, 1969, 5; Șerban Cioculescu, Poezia dorului de țară, „Glasul patriei”, 1971, 33; Dan Cristea, „Poeme
STERIADE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289923_a_291252]
-
îl constituie aventurile lui Ștefan Predescu, care, traversând Europa în timpul ultimului război mondial, ajunge să lupte alături de Rezistența olandeză. Cum tribulațiile protagonistului reprezintă doar un pretext pentru a descrie spiritul vremii, romanul ar putea fi citit, printr-un exces de generozitate, ca o continuare și, totodată, ca o replică la Delirul lui Marin Preda. Pe de altă parte, încercarea unui ziarist de a reconstitui, după patru decenii, biografia lui Ștefan Predescu îndreptățește unele analogii superficiale cu proza optzecistă. Autenticismul documentar e
STOENESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289943_a_291272]
-
nu este anulată de existența și de eficacitatea harului; a doua carte e dedicată analizei harului și încearcă să demonstreze pînă la ce punct ar fi corecte ideile semipelagienilor; autorul afirmă că voința Domnului ca oamenii să se mîntuiască și generozitatea cu care acesta acordă harul sînt nemărginite; importanța liberului arbitru e capitală pentru ca omul să înceapă să facă bine și să persevereze în acest sens; în fine, se subliniază preștiința lui Dumnezeu, care stabilește pentru eternitate și într-un mod
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
mine. Dar se întîmplă să-l răzbească, și atunci țipă, cum a țipat aseară." Și mai încolo, în însemnarea aceleiași zile, se întreabă tragic: Îl voi pierde pe Mircea pentru atîta lucru? Pot uita tot ce este excepțional în el, generozitatea lui, puterea lui de viață, omenia lui, dragostea lui, tot ce e tînăr, copilăros, sincer în el? Nu știu. Simt între noi tăceri jenante, care ascund numai pe jumătate explicațiile de care fugim, fiindcă le simțim probabil fiecare, și acumulez
O ediție neconcludentă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17125_a_18450]
-
faptul că ultimul val de inundații a retrezit solidaritatea cetățenilor români, ci crede că acesta e meritul posturilor de televiziune care s-au străduit s-o facă, nu se poate contesta că la acest apel s-a răspuns cu multă generozitate și că primii care au făcut-o sînt oamenii obișnuiți, mulți dintre ei lipsindu-se de o parte din puținul lor pentru a-i ajuta pe concetățenii lor care nu mai au nici atît. Încît, chiar dacă și aici putem citi
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17152_a_18477]
-
ce prost e spectacolul lui cutare. Rareori am auzit îndemnuri de a vedea pe cineva în vreun spectacol reușit. Oricum, de la foarte puțini. Interesul personal, orgoliul primează, anihilează criteriile, amplifică confuzia, amestecă planurile și omoară un sentiment nobil al artistului: generozitatea. Suntem infinit de puțin generoși și corecți, față de noi înșine nu în ultimul rînd, la acest sfîrșit de secol și început de mileniu.
Cultură și civilizație by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17181_a_18506]
-
de pedeapsă. Cel mai frecvent, părinții reacționează printr-o Încercare de reparație a situației date; În fața dificultăților copilului, Încearcă să găsească soluții cât mai bune, prin gesturi și cuvinte, caută să protejeze și să liniștească copilul, dând dovadă de multă generozitate și răbdare. O altă reacție frecvent Întâlnită la părinți este cea de supraprotecție; În fața problemelor cu care se confruntă copilul, se simt obligați să preia controlul total al existenței copilului lor, afectând În mod semnificativ procesul de dezvoltare a autonomiei
COPILUL CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE ŞI FAMILIA. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Angelica OȚEL () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2160]
-
chiar îngăduitor cu toate păcatele” (V, 26, 2). Un Dumnezeu milostiv, afirmă gnosticii, nu poate fi în același timp justițiar. Numai unui Demiurg răzbunător și vanitos îi place să își pedepsească propriile creaturi. În perspectiva adoptată de eretici, ideea de generozitate este ireconciliabilă cu cea de judecată. Fie Dumnezeu judecă și atunci nu este Dumnezeu adevărat, fie își arată mila funciară, ignorând orice formă de judecată. În primul caz, ereticii adoptă rolul victimelor inocente, în cel de‑al doilea, mântuirea lor
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
eul liric afișează o detașare aparentă față de truculentul „bâlci al deșertăciunilor”, pe care îl inspectează cu minuție și îl etalează cu un fel de paradoxală jubilație a constatării degringoladei și purulenței, detașare ce, în fond, maschează implicarea patetică, dată de generozitatea sufletească și de simțul moral. Fiindcă poetul este, în esență, un moralist care se exprimă cu precădere în tonurile tari ale satirei menippee. Cu obstinație și aplicație - demersul poetic pare a fi un nesfârșit maraton, cum sugerează și titlul unui
SIMIONESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289685_a_291014]
-
îngropată în biserica domnească, în Târgoviște”), ori energica Doamna Chiajna - „Și iar au venit doamna Chiajna cu fie-său Pătru vodă în București” -, veritabilă deținătoare a autorității lângă un fiu minor; femei ce au binemeritat elogii pentru actele lor de generozitate în favoarea Eclesiei („Făcut-au doamna Bălașa și un sicriu mare de argint poleit foarte iscusit, în carele au pus sfântul trup al Sfântului Grigorie Decapolit, de la mănăstirea Bistrița. Și alte multe bunătăți și odoare scumpe a făcut și le-au
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
a fost înmormântat în ctitoria sa - Mănăstirea Menedic (terminată de Doamna Rada), într-un lăcaș fortificat și apărat de o incintă impunătoare. între anii 1679 și 1681, Șerban Cantacuzino a ridicat Mănăstirea Cotroceni din București și a înzestrat-o cu generozitate. Mormântul lui („Deci - își amintește Anonimul Brâncovenesc - l-au ridicat cu cinste domnul [Constantin Brâncoveanu] și l-au dus la Cotroceni, la mănăstirea lui, de l-au îngropat și s-au dus”) a fost acoperit cu o piatră cu o
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
femei, „primite” în Biserică, admise în „ordin” (care trebuiau să fie trecute de 60 de ani, să fi fost căsătorite doar o dată și să fi dus, după moartea soțului, o viață consacrată credinței - asceză, rugăciuni - și presărată cu acte de generozitate 161). „Slujirea” lor (în absența oricărei consacrări și chiar în condițiile unei „înțelegeri” sporite: „dacă văduva” „primită în slujbă de Biserică se căsătorește, să se treacă cu vedere” -zice canonul) consta, probabil, - zicea un cercetător - în rugăciuni, cântarea în coruri
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
din Bizanțul evocat și mai sus (o diaconiță Olimpiada, măritată cu intendentul lui Theodosie cel Mare pentru o căsnicie care a durat douăzeci de luni; și-a petrecut apoi viața în rugăciune și post, pocăindu-se și făcând acte de generozitate, suferind persecuții și fiind gonită, în cele din urmă din Constantinopol; împărăteasa Theodora, soția lui Theophilos, sprijinitoare a iconodulilor, inamică a iconoclaștilor și a ereticilor [mai cu seamă a pavlichienilor]; a fost silită să abdice și - după unii istorici 195
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]