4,554 matches
-
teoriei din Tragicul în cadrul peratologiei, o redefinire a libertății în raport cu limitele postulate ("voința de limitare" - forma) și limitele date sau impuse ("voința de depășire" - problema peisajului și problematica lui "dincolo"), în sfârșit, o ilustrare la voința de limitare pe mitul Genezei și pe sculptură. La ora 6, când ne-am întîlnit și am început turul Păltinișului ("durează o oră și cinci minute"), citise lucrul și mi-a propus ca a doua zi să discutăm pe text, pentru că își scosese două pagini
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
tot vorbit zilele astea de peratologia ta, am să-ți spun cum îi văd eu desfășurarea: în trei cărți. Prima ai început-o acum și e o căutare a ideii, o aproximare a ei în semantismele radicalului per, în mitul Genezei, în câte un Friedrich sau în romanul lui Bulgakov. Este firesc ca la început să o cauți așa, în suprafața culturii, difuz. În a doua carte ai s-o cauți în istoria filozofiei, și abia în a treia ai s-
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
Meșteșugurile sătești ................................................................... 212 3. Comerțul și cooperația ................................................................. 217 4. Locuința și gospodăria umbrăreșteană ........................................ 225 CAPITOLUL VII COMUNICAȚIILE .............................................................................. 231 1. Drumurile .................................................................................... 231 2. Poduri și podețe ........................................................................... 239 3. Calea ferată .................................................................................. 242 CAPITOLUL VIII PROBLEMATICĂ ȘI TRANSFORMĂRI DE NATURĂ SOCIALĂ 245 1. Geneza și evoluția categoriilor sociale ........................................ 245 2. Robii ............................................................................................ 249 3. Vecinii și clăcașii ......................................................................... 254 4. Reforma agrară din anul 1864 ..................................................... 264 5. Răzeșii ......................................................................................... 272 CAPITOLUL IX ANGAJAREA UMBRĂREȘTENILOR ÎN ACȚIUNI DE EMANCIPARE SOCIALĂ ȘI CULTURALĂ ........................... 293 1. Viața ostășească .......................................................................... 293 2
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
calvar, care se repeta pentru a nu știu câta oară pentru români. CAPITOLUL VIII PROBLEMATICĂ ȘI TRANSFORMĂRI DE NATURĂ SOCIALĂ „Deși trepte osebite le-au ieșit din urna sorții, Deopotrivă-i stăpâneșete rază ta și geniul morții” M. Eminescu 1. Geneza și evoluția categoriilor sociale Urmele arheologice depistate pe teritoriul comunei Umbrărești, fără explorări specifice de profil, nu sunt de natură să ne poată înlesni aprecieri complete și exacte cu privire la eventuale diferențieri sociale și economice între locuitorii de pe vetrele străvechi și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
comun punitiv" care, venind dinspre America, s-ar răspândi în bătrâna Europă, contribuind la incriminarea sărăciei și, în ce privește subiectul nostru, la interpretarea ei, încă de la vârsta cea mai fragedă, ca un mod de a elibera statul de "responsabilitățile sale în geneza socială și economică a insecurității, pentru a face apel la responsabilitatea individuală a locuitorilor din zonele "necivilizate", cărora le-ar reveni de acum exercitarea unui control social strâns" (id., p. 23), susținând o toleranță zero precoce. Cercetătorii respectivi ar urma
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
și în privința aceasta. Criticile de fond provocate de folosirea noțiunilor de "incivilitate" și de bullying nu trebuie să ne determine să renunțăm la descrierile lumii pe care aceste noțiuni ni le permit. Aceste descrieri trebuie să-și păstreze locul în geneza delincvenței și a experienței victimare: microvictimizările și peridelictele alcătuiesc fondul unei suferințe a victimelor și al punerii la îndoială a securității publice. Ansamblul peridelictelor nu poate fi totuși asimilat numai microvictimizărilor (minor victimizations), iar unele victimizări nu sunt obligatoriu legate
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
analize care stigmatizează câteva categorii de vinovați, evitând să privească mai departe. Fie că-i vina pedagogilor sau a părinților, civilizația geme în fața barbariei care renaște în sălile de clase. Va trebui totuși să răspundem: joacă pedagogia un rol în geneza violenței? Cât de importante sunt variabilele familiale? Dincolo de simplismul monocauzal, trebuie evaluată ponderea variabilelor școlare și familiale, așezându-le la locul lor în sistemul etiologic al violenței în școală. O analiză "stângistă": oroarea ultraliberală O altă analiză, situată de partea
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
studiile bazate pe ele sunt de o extremă bogăție, așa că vom insista asupra lor, ceea ce este de asemenea un mod de a răspunde câtorva dintre întrebările puse mai sus de "altermondialiștii" noștri, care neagă acest efect al factorilor sociali în geneza violenței. E recomandabil să privim violența în școală, care are condiții particulare de actualizare și, poate, un anumit număr de cauze interne. Dacă acceptăm ideea că violența nu poate fi concepută în afara unui context social și istoric, atunci e greu
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
acord general, validat de ansamblul cercetării mondiale. Factorii de risc familiali Factorii familiali sunt cel mai bine documentați, ceea ce ridică totuși o problemă: dacă nici o cercetare n-a ezitat să analizeze rolul familiei și în special al familiilor populare în geneza violenței, alte instituții de socializare, printre care școala, nu sunt atât de mult puse în discuție. Un sociolog rău intenționat s-ar întreba atunci dacă n-avem de-a face cu un fel de "poliție a familiilor". Până atunci, și
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
verificată (vezi Wolfgang et al., 1972). Se presupune în general că expulzarea acestui grup restrâns din școală, dacă nu și din cartier, va rezolva dificultățile vieții cotidiene. Avem aici o metaforă a deșeului, însoțită uneori de precizări despre componența și geneza acestei drojdii indezirabile. La ora la care dezbaterea franceză despre "multirecidiviști" a devenit calul de bătaie al unuia dintre mânjii favoriți ai hergheliei prezidențiabile*, o asemenea imagine nu e nevinovată. Deci punem la îndoială geneza spontană a "nucleelor dure". În
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
de precizări despre componența și geneza acestei drojdii indezirabile. La ora la care dezbaterea franceză despre "multirecidiviști" a devenit calul de bătaie al unuia dintre mânjii favoriți ai hergheliei prezidențiabile*, o asemenea imagine nu e nevinovată. Deci punem la îndoială geneza spontană a "nucleelor dure". În reprezentările comune domină câteva teme, care sunt tot atâtea "cauzalități" presupuse, cel mai adesea reduse la o cauzalitate unică sau dominantă, în mare măsură împământănită. Tema dezinteresului parental este cea mai frecventă, întrunind unanimitatea peste
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
crimei la nivelul libertății de voință a individului de a alege între "plăcerea" ce decurge din comportamentul deviant sau din încălcarea legii și sancțiunea penală. Orientarea antropologică (medicul și criminologul italian Cesare Lombroso) conferă factorilor biologici-ereditari o importanță hotărâtoare în geneza crimei și devianței, cauzele acestora rezidă în diversele anomalii și deficiențe anatomo-fiziologice ale organismului individului infractor sau deviant. Orientarea psihiatrică și psihologică consideră că geneza actului deviant și infracțional rezidă în dezechilibre și debilități psiho-fiziologice care apar și se transmit
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
Orientarea antropologică (medicul și criminologul italian Cesare Lombroso) conferă factorilor biologici-ereditari o importanță hotărâtoare în geneza crimei și devianței, cauzele acestora rezidă în diversele anomalii și deficiențe anatomo-fiziologice ale organismului individului infractor sau deviant. Orientarea psihiatrică și psihologică consideră că geneza actului deviant și infracțional rezidă în dezechilibre și debilități psiho-fiziologice care apar și se transmit de cele mai multe ori pe cale ereditară. În ceea ce privește teoriile sociologice referitoare la devianță, acestea diferă de explicațiile biologice și psihologice deoarece plasează cauzele acesteia în ordinea socială
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
comun în exegeza medievală, de la Părinții bisericești și până la personajele din operele lui Boccaccio și ale lui Chaucer. În descrierea căderii din rai (făcută de Filon din Alexandria, Augustin, John Scott, Albert cel Mare sau preotul chaucerian, plecând de la exemplul Genezei biblice), Eva este asociată cu apetitul sexual, cu plăcerea și păcatul, pe când lui Adam îi sunt conferite însușiri intelectuale, elevate.56 De aici izolarea femeii, interdicția impusă de a se exprima liber, de a-și impune punctul de vedere. Atitudinea
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
să fie fidele soților, nu este înclinat să evidențieze superioritatea rațiunii masculine și răbdarea acestora, ca un fel de scuză pentru ca nevestele lor să se comporte după bunul plac, dar concluzionează, afirmând că, Eva făcută fiind din coasta lui Adam (Geneza 2, 21-23), trebuie să fie apropiată, afectuoasă, iar bărbatul să o trateze cu respectul cuvenit. Ceea ce evidențiază personajul masculin chaucerian este faptul că îndatoririle de loialitate trebuie să fie reciproce, nu să vină doar din partea femeilor. Soții sunt îndatorați să
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Carruthers, Clerk Jankyn At Hom to Bord / With My Gossib, în „English Language Notes”, vol. 22, nr. 3, March 1985, p. 12. 281 S. H. Rigby, op. cit., p. 146. 96 extrase din Vechiul Testament, mai ales în ceea ce privește porunca rostită în cartea Genezei „Mergeți și vă înmulțiți!”282 . Pentru nevasta din Bath instinctul biologic primează cu siguranță asupra celui spiritual: „Dar una știu și bună - Cel de Sus/ Să creștem și să ne nmulțim ne-a spus./ Așa mă taie capul și pe
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
lui Melibeus, ca și cea a preotului, din finalul capodoperei chauceriene, vine să certifice faptul că scriitorii medievali puteau fi și empatici în legătură cu nevoile feminine, le puteau recunoaște deschis meritele, chiar dacă le considerau inferioare și supuse bărbatului prin însuși actul genezei biblice, „operele lor tind mai curând să fie antimisogine decât pro egalitare”777. Se recunoaște, mai ales în prima povestire citată, rolul femeii ca agent moral, cu o voință liberă, dar nu și cu o situație socială egală bărbatului. Cumpătarea
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Domnul Dumnezeu a făcut din pământ toate fiarele câmpului și toate păsările cerului; și le-a adus la om ca să vadă cum are să le numească; și orice nume pe care-l dădea omul fiecărei viețuitoare, acela era numele”<footnote Biblia ( Geneza), 2.19. footnote>. Spre deosebire de restul animalelor care, după cum se pare, se confruntă În viața lor de zi cu zi În raport cu stimulii direcți, empiric sesizabil (iepurele fuge atunci când vede vulpea, sau simte mirosul ei, sau aude un foșnet ce i-ar
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
burgheze) cu o economie de piață (pe scară națională). Studiile lui Max Weber <footnote Max Weber, Etica protestantă și spiritul capitalismului, București, Editura Humanitas, 1993. footnote>- făcute pentru societățile occidentale - pun pe prim-plan rolul esențial al credințelor religioase În geneza capitalismului, cum ar fi „legăturile dintre reprezentările religioase fundamentale ale protestantismului ascetic și perceptele vieții economice cotidiene”<footnote Ibidem, p. 158. footnote>, sau că „raționalizarea modului de viață În această lume, În perspectiva celei de dincolo era efectul concepției despre
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
prindeau vrăbii cu covata (alghia), folosind momeală și un bețișor care era manevrat cu o sfoară din casă. CLIMA Clima comunei Oncești este temperat- continentală de nuanță excesivă, specifică părții de est a țării. Radiația solară, cu rol hotărâtor în geneza tipului de climat, are la stația meteorologică Oncești (situată la 203 m altitudine și la 327 m N-E de sediul primăriei Oncești) valoarea de 18,12 kcal/cm2 în luna iulie și 2,87 kcal/cm2 în luna decembrie
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
comun în exegeza medievală, de la Părinții bisericești și până la personajele din operele lui Boccaccio și ale lui Chaucer. În descrierea căderii din rai (făcută de Filon din Alexandria, Augustin, John Scott, Albert cel Mare sau preotul chaucerian, plecând de la exemplul Genezei biblice), Eva este asociată cu apetitul sexual, cu plăcerea și păcatul, pe când lui Adam îi sunt conferite însușiri intelectuale, elevate.56 De aici izolarea femeii, interdicția impusă de a se exprima liber, de a-și impune punctul de vedere. Atitudinea
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
să fie fidele soților, nu este înclinat să evidențieze superioritatea rațiunii masculine și răbdarea acestora, ca un fel de scuză pentru ca nevestele lor să se comporte după bunul plac, dar concluzionează, afirmând că, Eva făcută fiind din coasta lui Adam (Geneza 2, 21-23), trebuie să fie apropiată, afectuoasă, iar bărbatul să o trateze cu respectul cuvenit. Ceea ce evidențiază personajul masculin chaucerian este faptul că îndatoririle de loialitate trebuie să fie reciproce, nu să vină doar din partea femeilor. Soții sunt îndatorați să
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Carruthers, Clerk Jankyn At Hom to Bord / With My Gossib, în „English Language Notes”, vol. 22, nr. 3, March 1985, p. 12. 281 S. H. Rigby, op. cit., p. 146. 96 extrase din Vechiul Testament, mai ales în ceea ce privește porunca rostită în cartea Genezei „Mergeți și vă înmulțiți!”282 . Pentru nevasta din Bath instinctul biologic primează cu siguranță asupra celui spiritual: „Dar una știu și bună - Cel de Sus/ Să creștem și să ne nmulțim ne-a spus./ Așa mă taie capul și pe
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
lui Melibeus, ca și cea a preotului, din finalul capodoperei chauceriene, vine să certifice faptul că scriitorii medievali puteau fi și empatici în legătură cu nevoile feminine, le puteau recunoaște deschis meritele, chiar dacă le considerau inferioare și supuse bărbatului prin însuși actul genezei biblice, „operele lor tind mai curând să fie antimisogine decât pro egalitare”777. Se recunoaște, mai ales în prima povestire citată, rolul femeii ca agent moral, cu o voință liberă, dar nu și cu o situație socială egală bărbatului. Cumpătarea
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
se știe că fructele și legumele, În marea lor diversitate botanică, sunt sursa unei largi varietăți de molecule benefice pentru sănătate. Specificitatea produselor vegetale ține de faptul că ele sunt deosebit de bogate În substanțe antioxidante. Rolul-cheie al radicalilor liberi În geneza multor boli precum cancerul justifică necesitatea de a aduce organsimului o protecție antioxidantă suficientă, acesta fiind unul dintre argumentele majore pentru a recomanda un consum abundent de produse vegetale. Legume și fructe bogate În substanțe antioxidante Morcov Tomate Pătrunjel Ardei
Alimentația preventivă împotriva cancerului [Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]