2,301 matches
-
să amintim unele studii de impact, preeminența imagisticii în noile demersuri, vasta lor problematică, o sinteză scoasă pentru lumea germană de Ernst Shulin, iar mai recent câteva abordări relative la Europa Centrală și de Sud-Est1. Ocupându-se de această arie geopolitică 2, C. Durandin a ajuns la concluzia că două modele de revoluție (unul francez, altul rus) și-au disputat aici întâietatea. Révolution à la française ou à la russe? Expresia anunță o dilemă care e mai ales aceea a zonei
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
ar putea modifica treptat discursul istoric. Dacă am amintit aici propunerile unui mare savant de acum șapte decenii este pentru că situația comportă analogii, cel puțin pe tărâm etnopsihologic, și invită la căutare de soluții. Sub alt unghi însă, ca tendință geopolitică, totul îndrumă spre o solidaritate europeană, în cadrul căreia dialogul între culturi va putea reduce vechile aprehensiuni și înlesni o stare de spirit favorabilă muncii pașnice și colaborării internaționale. Fără această perspectivă, tensiunile existente într-un loc sau altul riscă să
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
controverselor, mai vechi sau mai noi, despre bătrânul continent denotă parcă un nucleu proteic ce trimite în același timp la mitologie și la o îndelungă, furtunoasă istorie ale cărei valuri amenințătoare vin până la noi. Europa nu e o simplă noțiune geopolitică, ci una istorico-culturală, a cărei prodigioasă diversitate e de natură a provoca neliniști, confuzie, derută. Incapabilă până acum de unitate politică, ea n-a cunoscut nici unitatea spirituală pe care i-o atribuie, la nevoie, iubitorii de formule reducționiste. Pluralul
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
remodelări echivalând în fond cu un nou destin. L'autre Europe nu e doar titlul unui buletin de analize relative la partea centro-răsăriteană a continentului, editat de W. Berelowitch, ci și o formulă de recunoaștere a unei realități de sorginte geopolitică. Înainte ca această Europă de est să prindă un contur ce se destramă abia acum în mare viteză și paralel cu febrile căutări de soluții echilibrante pe tărâm politic, intelectuali de marcă (filosofi, sociologi, oameni de știință) au socotit oportun
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
Napoleon în ideea de a construi o unitate continentală? Se va impune oare spiritul de tendință opusă, prevalent în lumea germană? Dificultatea de a scrie o istorie a Europei decurge și din marile vicisitudini care au interzis până acum unitatea geopolitică a continentului. Abia dura experiență a "cortinei de fier" a făcut ca o bună parte a Europei să devină conștientă de urgența unei soidarizări la nivel continental, sub presiunea unor factori de natură economică, social-politică, morală. A fost nevoie, se
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
S-a spus chiar că ea ar fi "contra Europei", ca una pe care cultura însăși o îndruma spre localism și particularism național. În timpul din urmă, această atitudine a cunoscut o sensibilă schimbare. "Europele" sunt pe cale de a se contopi geopolitic, specificațiile comportă o diminuare de tonus, pe măsură ce "piața comună" reușește să amortizeze vechi conflicte și să producă un nou echilibru continental. Nu mai poate fi vorba, în această perspectivă, de state-națiuni în accepția dată de secolul XIX, ci de comunități
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
a fi depășită, un nou impuls mișcă acum acele membra disiecta spre o realitate superioară, menită a circumscrie, în formula lui De Gaulle, Europa de la Atlantic la Urali, formulă pe care Gorbaciov o reia astăzi cu aplomb. O nouă entitate geopolitică se anunță, ca platformă de întâlnire pentru specificități ce păreau până nu demult ireductibile. O mare deosebire de ton există între opiniile exprimate la reuniunea geneveză din 1946 și ancheta întreprinsă peste mai bine de trei decenii de Alison Browning
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
ciclu ar putea deveni, printr-o stranie decizie, sfârșitul umanității însăși. O serie de împrejurări acutizează acest sentiment care pe alocuri tinde să devină speculație psihologică, dacă nu istorie pură și simplă. Mai întâi, sincronia acestui final cu unele mutații geopolitice de amploare, apoi eșecul spectaculos al regimurilor comuniste și intrarea în noua vârstă a revoluției tehnologice creează o disponibilitate în plus pentru abordări de tip viitorologic, însă și o propensiune escahatologică. Se evocă deja post-istoria ca un fapt pe care
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
întemeiate pe "justiție și moralitate", iar A. Papiu Ilarian observa că "românii din Transilvania numai la Principate privesc". Principatele erau speranța lor, însă Unirea nu se va împlini decât după o sângeroasă conflagrație mondială, care a impus un nou echilibru geopolitic pe continent. Faptele se cunosc, ele denotă raporturi complexe de care fruntașii politici ai țării au știut să profite, asigurând biruința unei idei cu rădăcini atât de adânci, cu perspective atât de ample. Adunarea de la Alba Iulia, care a proclamat
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
să vină un specialist în științele umane pentru a-i decela și lămuri apoi sensul. Dar când au loc atâtea întâmplări ieșite din comun? Se destramă un mare imperiu sub ochii noștri, se regândesc alianțe în căutarea unui nou echilibru geopolitic, se schimbă o lume. Procesul comunismului, spectaculos în această Europă a marilor experimente, însă angajând oarecum o planetă întreagă, e la ordinea zilei. Să ne bucurăm, dacă mai avem putere. Căci sfârșitul acesta (sfârșit de-ar fi!) e plin de
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
integrative, unde coordonarea politicilor devine o normă tare sau unde piața este ea însăși coordonată. Desigur, nu pot fi lăsate la o parte practici tot mai evidente pe piețele sofisticate de genul celor financiare când acestea sunt tratate, din considerente geopolitice, ca instrumente de eliminare a unor influențe strategice, cum se întâmplă în privința țărilor emergente. Falsificarea bilanțieră și aranjamentele oneroase cu agențiile de rating pentru coafarea situațiilor financiare cu scopul de a induce supraevaluarea pe burse a acțiunilor, ca și balonul
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
de pe scena politică rusească era de asemeni un factor de dezechilibru, lupta pentru putere fiind acerbă. La 8 decembrie 1991 conducătorii Rusiei, Ucrainei și Bielorusiei constată că U.R.S.S.-ul nu mai există ca subiect de drept internațional și realitate geopolitică. Pentru ca pe 21 decembrie 1991 să se nască o comunitate a statelor independente ĂC.S.I.) între fostele republici ale Uniunii Sovietice, cu excepția statelor baltice și a Georgiei. Iar „din 1993 până în 1996, relațiile Rusiei cu occidentul s-a deteriorat gradual
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
dar și în privința oricăror decizii cu privire la viitorul comun, datorită interdependenței crescute între actori. I.2. Globalizarea și societatea „Relansarea globalizării după prăbușirea bipolarității a fost consistent motivată de perspectiva accesului neîngrădit la avantajele, în primul rând economice, ale noilor realități geopolitice." Globalizarea este un fenomen datorat în primul rând liberalizării comerțului cu servicii, datorat liberalizării piețelor de capital, un alt factor important îl reprezintă liberalizarea investițiilor străine. „Este procesul prin care oamenii de oriunde înțeleg să accepte ceea ce-i aseamănă, punând
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
scapă de constrângerile frontierelor și structurilor învechite. „Prin interdependențele pe care le creează, globalizarea transformă prin propagare multe probleme locale în probleme regionale sau chiar mondiale. Securitatea economică este fragilă peste tot în lume de factori asemănători." Globalizarea în contextul geopolitic poate influența securitatea și insecuritatea mediului internațional, acesta naște tensiuni multiple care afectează într-un mod pozitiv sau uneori negativ întreg sistemul. Mondializarea nu este, așadar, o cheie pentru rezolvarea conflictelor sau a dezacordurilor din planul internațional. ; „Consolidarea globalizării nu
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
extinderea U.E. și N.A.T.O. care să-i includă pe toți cei care doresc să se alăture și că Rusia însăși speră să se califice pentru a deveni membră a ambelor. O astfel de intenție ar elibera Rusia de contextul geopolitic nefast și ar crea condiții favorabile pentru reabilitarea ei socială atât de stringent necesară." Totuși o astfel de reașezare a situației internaționale este foarte puțin probabilă, dorința subjugării prin folosirea unor instrumente precum: petrolul sau gazul fiind bine cunoscute și
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
muzeul este astăzi o investiție de tip capitalist, o vitrină a prosperității statelor și regiunilor"31. Dacă în secolul XVIII noțiunea de muzeu era asociată spiritului esențialmente didactic, în secolul XIX poate fi identificată o nouă orientare în condițiile schimbărilor geopolitice, a justificării evenimentelor în curs de desfășurare la jumătatea secolului. Sfîrșitul de secol XX, caracterizat prin permanenta presiune a factorului economic și a reorientării practicilor legate de petrecerea timpului liber riscă să transforme muzeul în "parc de atracții culturale", așa cum
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
institute de cercetare. Acesta este contextul general în care suntem chemați să analizăm starea de sănătate a populației. Dar de unde vine ideea de globalizare în sănătate? Probabil că aceasta a venit cu mult timp înainte de apariția conceptului de globalizare geopolitică, și facem această afirmație pornind de la faptul că molimele care au bântuit lumea de-a lungul veacurilor au necesitat impunerea unor politici unice în sănătate. Astfel, o epidemie de ciumă izbucnită în Egiptul antic se extinde în tot bazinul
Prelegeri academice by VASILE BURLUI () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92374]
-
adică din perioada 1948-1989. Poate că „Regimul Băsescu”, instalat surprinzător prin ambigua alternanță politică de la sfârșitul anului 2004 și repede compromis - în ciuda popularității relativ stabile a președintelui însuși: un alt paradox al (sondării) opiniei publice - prin bâlbâieli, gafe, erori, extravaganțe geopolitice și dezbinare (toate dând celor care își mai amintesc crizele „Regimului Constantinescu” sentimentul că istoria se repetă), a venit prea târziu pentru a relansa o societate civilă exsanguă, diminuată prin extenuarea veteranilor („revoluția permanentă”, chiar una care reconstruiește capitalismul, nu
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
o perioadă de cel puțin două decenii (până la revoltele și tulburările din anii ’60-’70). Dar resurecția nu era completă, iar durata și direcțiile ei nu erau câtuși de puțin garantate. Uniunea Sovietică era serios încurajată de facilul său triumf geopolitic și „misionar”, negociat inabil de anglo-americanii sătui de pierderile proprii, fără compasiune pentru Europa de Est, intimidați de un aliat circumstanțial extrem de ambițios, perceput în mod eronat ca o amenințare. Într-adevăr, sovieticii au avut colosale pierderi umane și materiale între 1941
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
și să-și însușească învățăturile lui Hristos împotriva viciilor, patimilor și păcatelor. Evoluția Bisericii Ortodoxe Române după 118 Marea unire de la 118 a surprins biserica ortodoxă română în plină frământare, fiecare provincie având propriile probleme legat e îndeosebi de situația geopolitică. Cea mai bine organizată părea a fi biserica din Transilvania care se conducea după statutul și organizarea inițiată și înfăptuită de Andrei Șaguna. Imediat după 118 s-au înființat eparhii noi și s-au reînființat eparhiile care dispăruseră de-a
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
Vest. 1945 și Eliberarea au adus efectiv victoria adevăraților actori ai Rezistenței. 1989 a adus puterea celor cu adevărat convinși de umanismul socialist gorbaciovian, o putere pe care ei au știut să o adapteze în funcție de raporturile de forță ideologice și geopolitice rezultate din prăbușirea URSS... Franța din 1945 își propunea să încerce să-și recâștige poziția de țară puternică. România din 1989-1991 se afla în afara ariei de acțiune a puterii... Cu alte cuvinte, Franța credea că va reuși să-și înfăptuiască
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
și ambițiile rușilor și ale decidenților lor. Sfârșitul războiului rece nu a însemnat exportarea miracol sau contaminarea cu visul american. Și în această privință România navighează... foarte euforic atlantistă în 2003 și 2004, mai rezervată din 2006. Între aceste date geopolitice de neocolit, se înscrie procesul de lărgire a Uniunii Europene și etapele de integrare a României. Pe aceste teme se grefează ritmurile complexe ale relațiilor de vecinătate cu Ungaria, Bulgaria, Ucraina și Republica Moldova, nu fără ecouri ale unei lungi tradiții
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
cuprindă toate cele trei țări române. Profetic, acesta anunța în 1848 că "viitorul Daciei (Transilvania, Moldova și Valahia) nu este nici al națiunii maghiare, nici al celei germane, ci al numerosului neam al națiunii române" (Prodan, 1984, p. 380). Conjunctura geopolitică a vremii făcea ca proiectul a ceea ce Alexandru G. Golescu a numit în 1838 "Dacia Mare" să fie deocamdată un program utopic. Mult mai fezabilă s-a dovedit a fi crearea "Daciei mici", unirea Moldovei și Țării Românești, idee care
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Moldovei și Țării Românești din deceniul următor. Ulterior acestui moment al triumfului ideii naționale, nu mai rămânea decât ca și Transilvania să fie încorporată structurii politice românești, un obiectiv care, deși cu siguranță visat, a rămas în suspensie datorită conjuncturii geopolitice. Mesianismul național avea să își găsească împlinirea deplină abia în Unirea din 1918. Fermentul care a contribuit major la sintetizarea conștiinței de sine a românilor (într-o primă fază a formulei etnice, apoi a celei naționale a identității colective) a
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Occident, de unde au orchestrat o campanie intensă de informare cu privire la situația celor două țări române și de promovare a agendei unioniste. În același timp, deznodământul Războiului Crimeii (1853-1856) soldat cu înfrângerea Rusiei (devenită "jandarmul Europei"), a bulversat raportul de forțe geopolitic, creând o breșă nesperată pentru ideea unirii principatelor danubiene. Trecute sub regimul garanției colective a Marilor Puteri, dar rămânând sub suzeranitate otomană, autonomia politică a principatelor și securitatea comercială pe Dunăre (principalul flux cerealier) au devenit o chestiune de interes
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]