12,132 matches
-
aveau interes să se lipsească nici de meșteșugari care, așezați în târgușoare și mai ales în orașe, știau să prelucreze foarte bine bronzul, fierul, aurul și argintul."20 Rândurile acestea se referă la Alsacia romană, după plecarea legiunilor și instalarea germanilor pe malul drept al Rinului, dar istoricul român consideră că, în același fel, retragerea populației rurale în pădurile și munții Daciei, după 275, în fața ocupației barbarilor este plauzibilă și nu mai pare absurdă. Brătianu subliniază un aspect interesant, anume faptul
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
au format pe un anumit spațiu, în urma abandonării provinciilor romane, ca o consecință a destrămării economice, politice și culturale a Imperiului. Aceste popoare sunt rezultatul aglutinării a trei straturi etnice consecutive: autohtonii (substratul), elementele romanice dominante (stratul) și cuceritorii barbari (germani, slavi)-adstratul. Neamul românesc este un popor romanic (neolatin), alcătuit din trei straturi etnice: tracii (daco-geții), care locuiau în nordul și sudul Dunării, ei au fost supuși de romani și latinizați, iar la începutul evului mediu (secolele VI-VII), slavii
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
înainte de a culege nume și nuanțe de la alții, și-o formase pe baze pe care le-am dovedit că sunt, în parte, foarte vechi" (N. Iorga). Dacă în Apus, s-au cristalizat limbi noi prin separarea regatelor barbare, stăpânite de germani, de mult inițiați în cultura romană, în schimb, ca o particularitate, în Răsărit, nu s-a întemeiat acel stat barbar, care ar fi fost tot de grai romanic. Pe de altă parte, Statul, care era cel roman de răsărit, nu
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
munții la est de Carpați, pe văile Sucevei, Bistriței și Siretului, și au înaintat spre Chilia și Cetatea Albă, până la Dunăre și Marea Neagră. În urma deschiderii acestor noi drumuri comerciale, în locurile de schimb se vor instala negustori străini, armeni, italieni, germani. Înființarea orașelor în toate cele trei țări române este un fapt de istorie universală, crede P. P. Panaitescu, ce privește întreg sud-estul Europei, nu doar istoria românească. Posedăm informații (date) ce dovedesc existența unor târguri românești, încă înainte de pătrunderea economică
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Ungaria au respins atacurile germane, dar teritoriile slave dintre Elba și Oder, mai slabe, au fost cucerite în secolul al XII-lea, iar în secolul al XIII-lea, Ordinul teutonic a cucerit alte ținuturi slave și baltice. Colonizările răsăritene ale germanilor au fost favorizate de autoritățile politice locale -țăranii aduceau cu ei o bogată experiență, în timp ce meșteșugarii lucrau cu tehnici avansate. Colonizarea germană în Răsărit a avut un dublu caracter: în timp ce coloniștii germani au favorizat în unele state dezvoltarea societății ( economiei
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
stabilit, în secolul al XII-lea, în regiunea Bistriței și Reghinului, precum și la Rodna, iar colonizarea a continuat aici și în secolul următor. În urma invaziei mongole din 1241-1242, carea provocat mari daune, regele Bela IV a colonizat noi enclave cu germani. În a doua jumătate a secolului al XIII-lea, s-au așezat sași și în regiunea Târnavelor, în scaunele Sighișoara, Mediaș și Șeica. Pentru economia Transilvaniei, s-a dovedit însemnată și colonizarea de mineri la Cojocna, Turda și Remetea. Colonizarea
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Alba, Târnava, Cluj), datorită prezenței unor domenii feudale, obștile sătești săsești au evoluat în sensul constituirii relațiilor feudale tipice, iar țăranii sași au ajuns iobagi, ca și românii și ungurii. Dacă lăsăm deoparte acțiunile Ordinului teutonic (vezi mai jos), nobilii germani sosiți în Transilvania (puțini) și formarea patriciatului urban săsesc, care își va extinde stăpânirea asupra unor obști libere românești și săsești, putem spune că colonizarea sașilor a fost una pozitivă, contribuind la dezvoltarea economică a Transilvaniei, în cadrul regatului ungar. (DIR
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
spre hotarele Lituaniei și Prusiei. Cea mai mare parte a trupelor mongole s-au reunit apoi în apropiere de Breslau (Germania). Ducele Sileziei, Henric II, prevenit asupra pericolului, a reușit să mobilizeze o armată bine echipată, alcătuită mai ales din germani și polonezi, plus ajutoare din Apus. Înfruntarea decisivă s-a produs la Wahlastatt, lângă Liegnitz, la 9 aprilie 1241, unde forțele coalizate creștine au fost înfrânte, ducele Henric II și-a pierdut viața pe câmpul de luptă, dar mongolii au
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
un adevărat stat teutonic (german) de cruciată, sub protecția papalității și independent de regatul polon. În 1237, fuziunea Ordinului teutonic din Prusia cu Ordinul gladiferilor din Livonia a consolidat și mai mult cruciata în teritoriile baltice, cuprinse în totalitate de germani. Cucerirea (ofensiva) teritorială a fost însoțită și urmată de un efort vast de convertire la catolicism a populației păgâne sau ortodoxe din aria puterilor catolice. Ordinele călugărești, cisterciții și dominicanii, au desfășurat o acțiune intensă de convertire în teritoriile baltice
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
de la Câmpulung, rămași de-sine-stătători, începuseră opera de asimilare asupra oaspeților aduși de teutoni. De-aici intervenția (amestecul) papei cerând ajutorul regelui față de "acești oameni ce se zic vlahi" și, mai ales, față de acești "pseudoepiscopi" care îi convertiseră pe unguri și germani la confesiunea lor (cf. Scrisoarea papei din 1234). Or, tocmai "pseudoepiscopii" aceștia sunt de cea mai mare importanță (Iorga), ei nu sunt alții decât acei "chorepiscopi" de prin schiturile de lemn, menționați înainte de anul 1000. Pe acești stareți-episcopi (vlădici) nu
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
japoneze de tip zaibatsu sau, mai nou, de holdingul britanic Virgin. Raportat la oameni, spiritul antreprenorial al lui Ilie Carabulea poate fi comparat cu cel al britanicului Richard Branson, creatorul holdingului Virgin, sau, în domeniul transporturilor rutiere, cu cel al germanului Wilhelm Baetz. I.1. „Motoarele externe” ale transportatorului sibiantc "I.1. „Motoarele externe” ale transportatorului sibian" După mai mult de un deceniu de la crearea sa, succesul firmei de transport internațional se poate explica doar prin modul în care munca intensă
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
CODRU-DRĂGUȘANU, Ion Germaniu (9.XI.1818, Drăguș, j. Brașov - 26.X.1884, Sibiu), memorialist. Era fiul Asineftei (n. Trâmbițaș) și al lui Adam Plăeșu Codru (Codrea), zis și Adam al lui German. Foarte instruit - cunoștea limbile latină, neogreacă, germană, franceză, italiană, engleză, rusă, maghiară -, C.-D. a fost un autodidact, cu studii răzlețe. Învață mai întâi la școala din sat și la școala grănicerească din Viștea de Jos. Se pare că a
CODRU-DRAGUSANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286319_a_287648]
-
și epice, datini și credințe, ghicitori, proverbe, meteorologie populară, descântece, bocete, jocuri de copii, cimilituri etc. Multe articole au caracter de informare și comentare (T. Murășanu, Cum vorbește poporul nostru, P. Hossu-Longin, Datini și credințe, Simeon Russu, Medicina populară, T. German, Norii în credințele poporului, A. Lupeanu, Datinile noastre de Crăciun, Folcloriștii Blajului, Ion Pop-Câmpeanu, Plantele în poezia populară). Revista dă indicații cum să se culeagă folclorul și își informează cititorii despre înființarea la Cluj a Societății Etnografice, sub conducerea lui
COMOARA SATELOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286347_a_287676]
-
opere ale clasicilor, cât și ale contemporanilor, traducătoarea dovedindu-se receptivă și față de autorii mai tineri. Familiarizată cu subtilitățile limbii române și ale celei germane, cunoscând resursele expresive ale celei din urmă, fără a fi influențată de particularitățile regionale ale germanilor din Transilvania sau din Banat, C. tălmăcește cu acuratețe pagini de proză de I.L. Caragiale, Ioan Slavici, Al. Vlahuță și Duiliu Zamfirescu. Din creația autorilor din perioada interbelică, se oprește la Craii de Curtea-Veche de Mateiu I. Caragiale, la Răscoala
CONSTANTINIDIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286383_a_287712]
-
prozodice îndrăznețe, anulate însă de platitudinea imaginilor și a simbolurilor sau de rigiditatea declarativă a sentențelor. A semnat și două traduceri: comedia într-un act Trei pălării de damă de Paul Siraudin și A. Brentano (1926) și Tălmăciri din liricii germani contimporani (1926), o antologie mediocră din versurile a 63 de poeți germani. SCRIERI: Cântecele mele, I-II, București, 1922-1924; Graiul bănățean, I-II, Timișoara, 1926-1934; Priveliști și reverii, Timișoara, 1929; Studii asupra folclorului bănățean, I, Timișoara, 1930; Câteva note despre
COSTIN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286443_a_287772]
-
Timișoara, 1927; Snoave, Timișoara, 1927; Anecdote din popor pentru popor, Timișoara, 1928; Balade bănățene, Craiova, 1938; Ghicitorile bănățene, Craiova, 1941; Anecdote, snoave, legende, Craiova, f.a. Traduceri: Paul Siraudin și A. Brentano, Trei pălării de damă, București, 1926; Tălmăciri din liricii germani contemporani, Timișoara, 1926. Repere bibliografice: Perpessicius, Opere, XII, 518; Al. Bran-Lemeni, „Astrale”, „Năzuința” (Brașov), 1931, 3-6; Traian Mateescu, Lucian Costin, „Astrale”, „Provincia literară”, 1932, 2; Stelian Segarcea, „Peisagii și simfonii”, „Progresul”, 1939, 70; Gh. Lică-Olt, Scriitorul Lucian Costin, Caransebeș, 1945
COSTIN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286443_a_287772]
-
asupra surselor de venit al bisericii. Un alt țel urmărit și atins de către primul ministru a fost diminuarea puterii hughenoților<footnote Enciclopedie de Istorie Universală, All DeAgostini, București, 2003 pagina 712"Hughenot Nume dat calviniștilor francezi (fr.huguenot, derivat din germanul Eidgenosse, confederat). Organizați în comunități independente sub autoritatea unui sinod național 1559, hughenoții au creat un aparat administrativ și militar prin care au devenit un corp autonom în cadrul statului, deseori în conflict cu puterea monarhica. În urmă războaielor religioase care
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
tronul țării. Cartea este, în același timp, o modernă contribuție la ceea ce știința de astăzi consideră a fi domeniul imagologiei. Informațiile foarte diverse, sistematizate în cele trei părți ale cărții, și harta, cea dintâi a acestui ținut, au stârnit curiozitatea germanilor, interesați de această parte a Europei în ordine politică, dar și comercială. Inteligent, principele își redactează monografia în limba latină, pentru a-i asigura circulația europeană. Este cea de a doua operă a lui C. tradusă într-o limbă europeană
CANTEMIR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286073_a_287402]
-
rău e rău, Dar totdeauna nemodificabil. De-aceea nu le pasă de virtute, De viciu nu, de-nțelepciuni, mărire, Ei sau le au sau nu le au - pe veci. De-aceea-au dreptul ei de a surâde Când văd pe-un biet german că-și pune totul, Persoana chiar, pe un arșic în joc. Romanul pune globu-ntreg și-l pierde, Pe sine-n veci. Căci, el fiind, îl ia. Ce mic trebui să fie-un om când însuși Părerea ce o are despre
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
românească în privirea căreia un renumit scrutator al istoriei putea cu drept cuvânt să susție că în organismul noului stat, în care se lucra în comun, pentru unul ș-acelaș scop, românii reprezentau capul, slavii brațul. Neizbutite încercări de alianță cu germanii. Frații Petru și Asan, înfățișîndu-se de la-nceput sub titlul de domni ai românilor și bulgarilor (... ) au avut purtare de grijă nu numai pentru constituirea noului stat după model bizantin, ci mai cu seamă și pentru ridicarea unei oștiri regulate, prin
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
din români, bulgari și cumani, la care s-ar fi adaos un contingent sârbesc de 20000 de oameni, așadar la un loc o oaste întrunită de 60000 de oameni care, cu-nceputul primăverii aceluiași an, avea să alerge în ajutorul germanilor și să pornească împotriva Constantinopolei; iar după dărâmarea guvernului și puterii bizantine, coroana împărătească a Împărăției romane a Răsăritului (romeice) avea să se așeze pe fruntea Asanidului Petru (Kalopetrus). Deși propunerea era măreață, plină de urmări, nu tocmai nerealizabilă și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
creștinismului. În genere nu se cuvine ca un regent creștin să sufere în statele sale pe asemenea schismatici, dar în cazul acesta se mai dovedește și pericolul iminent pentru biserica romană ca nu cumva și alți locuitori ai Ungariei, anume germani și maghiari, emigrând în Cumania, să se contopească cu românii într-un singur popor și să se incorporeze cu biserica grecească, spre mare scandelă și discredit al celor drept credincioși. Cererile irefuzabile ale Scaunului papal făcute lui Bela IV erau
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
să fie deja artiști? Iar silințele cele serioase ale actorului lasă urmele lor pe fața lui și, deși el se dezvoltă prin joc, totuși aceasta nu se-ntîmplă jucîndu-se. Tocmai în același sens se esprimă și Tieck (Foi dramaturgice, I, 31): "Germanul prinde din ce în ce ciudatul obicei de-a renunța la ce e mai principal daca nu mai sunt binișor naturale toate accesoriile până la cele mai ne-nsemnate"; compară II. p. 24 - relativ la reprezentațiunea Iuliei. {EminescuOpXIV 243} legiată, care e
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
în totul. Cauza acestui fenomen este aceeași ce-am recunoscut-o mai sus pentru chipul (Gestalt) a artei dramatice. Bătaia pe (imediatitatea) nemijlocirea simțirei fără studiu, școală sau o măsură anume de tecnică cîștigabilă (erringbarer) n-au fost rădăcina actorlîcului german de astăzi și a nerecunoașterei depline până astăzi a acestei activități artistice însăși în rândul celorlalte arți. Aceeași lipsă de cultură preliminară, de adâncime, de inspiciune în legile speciale a artei reprezintative au degradat și critica teatrală la asemenea sărăcăcioșie
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cătră public, dătoria de-a fi curați de orce pronunție jenantă, nenațională. Într-asta privință e între actorii francezi o cultură formală și tehnică nemărginit mai întinsă decât la noi. Stricteța publicului singură îl educă pe actor într-asta. Noi germanii lăsăm într-astă privință să ni ofere lucruri până și necrezute. Îndelunga răbdarea a celei mai mari părți din auditori, născută însă din lipsă de tact fin, îl obicinuiesc firește pe actor din ce în ce mai mult ca să nu simtă defel așa de
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]