6,593 matches
-
cel ce visează o adresează altcuiva sau care îi este adresată; - inelarul, sentimentul, angajamentul și iubirea (este degetul pe care se poartă verigheta); - degetul mic, curiozitatea, cunoașterea, secretul («a avea pe cineva la degetul cel mică). Unghiile, la fel ca ghearele animalului, dezvăluie agresivitatea subiectului. În vis, orice afecțiune a unghiilor (pete, fisuri, culoare ciudată etc.) poate revela lipsa de siguranță, de arțag, de combativitate a subiectului. Unghiile cu manichiura făcută semnifică seducția, folosită ca o armă de atac sau de
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
dinții; dor; dorință; dragoste; dreapta; un drum; dă drumul; drumuri; Dumnezeu de picior; durerea; egoism; eșarfă; faptă; farfurie; fără; finalitate; forțat; full; frica; frînghie; fuga; fugă; să fugi; funia; a fura; fură; furculiță; furt; de fustă; găsi; o geantă; gheață; gheară; cu greu; guler; haina; hapsîn; hăisa; hoție; iar; iarna; iau; insult; începe; început; încerca; încleștare; îndemînare; îndemînatic; a se înfia; înhață; înhăța; înmîna; înșfacă; înșfăcă; învățare; jucăria; la; lăcomie; a lăsa; lăsă; lecție; de lecții; lega; lepăda; lipici; loc; lopata
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
balanță; bancnote; bărbăție; berbec; biliard; bine; blană; blînd; bogat; cal; carnivor; cec; cerb; de cinci; ciocolată; circ; cîine; coamă frumoasă; cuceritor; cunoștință; curg; dictator; dictatură; dominare; domnitor; dur; dușman; elefant; falnic; fecioară; flămînd; flocos; foc; fratele; frumos; furie; galben; gălăgios; gheară; gîndaci; gras; grav; hîrtie; Iisus; imens; impunere; inimă; înfricoșător; înțelepciune; lege; leu; leuț; mamifer; măreție; de o mie; moldovenesc; mulți; murdar; natura; neînfricare; neînțeles; nevoie; nimic; persistență; picior; plătesc; poreclă; puf; pufos; pungă; rar; ras; răutate; regele animalelor; roșcat; rupt
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
3); mititel (3); piept (3); pisică (3); rotișor (3); șnițel (3); bob (2); botișor (2); bucurie (2); copii (2); copilaș (2); coteț (2); la cuptor (2); curte (2); dulce (2); foame (2); fragil (2); fragilitate (2); fulgi (2); găini (2); gheare (2); grijă (2); grill (2); gustos (2); iepuraș (2); iubire (2); iubit (2); început (2); mei (2); neajutorat (2); nou-născut (2); de om (2); ouă (2); proteine (2); pufoșenie (2); rață (2); la rotișor (2); sat (2); cu smîntînă (2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
iluzie; imperiu; impunător; inele; inexistent; infidel; ingenios; iubitor; înalt; încredere; îngrădire; înlănțuire; înrăit; înrobire; întărit; jupîn; lege; legi; lesă; locuitor; Lord Stannis; mamă; manager; master; mașină; mărinimos; mereu; minte; mîndrie; monarhie; moșie; mulți; munca; nebun; necunoscut; negri; neimportant; neplăcere; Nicu Gheară; ochi; oi; om cu bici; părere; părinte; păzitor; pericol; a porunci; pretențios; prielnic; priză; Puss in boots; puteri; responsabil; robie; sat; sclavism; secret; servitor; severitate; sigur pe sine; siguranță; sine; soț; stăpînă; sufletist; superior; supremație; sus; nu știu; tataia; tată
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
cubitală” constă în hiperextensia falangelor proximale și flectarea falangelor mijlocii și distale, în special la nivelul degetelor 4-5. Afecțiunea se datorează paraliziei mușchilor interosoși și lombricali inervați de cubital. • „Mâna simiană” este urmarea paraliziei medianului și cubitalului. • „Mâna ca o gheară” prezintă trei tipuri clinice: 1. „mâna de obstetrician”, în care indexul este ușor flectat și înclinat lateral, la fel și medianul; 2. „mâna strânsă”, cu degetele flectate în palmă; extensia nu poate fi efetuată; 3. „mâna în atitudine bizară”, cu
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
nu de ideologie este vorba, nu de mistificare, nici măcar de iubire. Ar fi prea simplu, cum spune Cioran însuși. Ci de identitate. De asumarea propriei identități. De identificarea cu acel altul, de care vrei în permanență să te rupi. Din ghearele căruia nu poți ieși. Prin urmare, ura față de ai săi este expresia urii de sine, care nu mai este mistificare, chit că, de la un moment dat, sinele însuși, privit de la distanță, chiar cu umor, a devenit un obiect oarecare, străin
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
Ei, asta-i acum! Parcă n-ar fi destul să te văd în doliu ca să nu-mi vină a sări într-un picior. Vera: (tristă și bună) Mina, de cîte ori vin în casa asta parcă mi se pune o gheară în stomac. Am o stare de frică. De nesiguranță... zău, nu știu de ce! Mina: (după un timp) De ce vrei tu neapărat să pui degetul pe rană... Vera: Cineva trebuie să pună. Și eu sînt sora ta, nu? Deci e o
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
mai..., ce s-o mai cotigim!, te-ai abătut... Gh. P. doi:...M- am abătut... așa e... Gh. P. unu: Dar partdiul nu-i lasă oamenii așa..., singuri... în brațele... (poate că nu ăsta e cuvîntul cel mai potrivit ) în ghearele dușmanului de clasă... ăăă... Gh. P. doi:...în ghearele boierimii... și burgheziei... și capitalismului... Gh. P. unu: Așa... Trebuie să te salvăm, înțelegi? Gh. P. doi: Păi...! Gh. P. unu: Așa că o să vorbesc cu tovarășii de la raion să-ți dăm
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
Gh. P. doi:...M- am abătut... așa e... Gh. P. unu: Dar partdiul nu-i lasă oamenii așa..., singuri... în brațele... (poate că nu ăsta e cuvîntul cel mai potrivit ) în ghearele dușmanului de clasă... ăăă... Gh. P. doi:...în ghearele boierimii... și burgheziei... și capitalismului... Gh. P. unu: Așa... Trebuie să te salvăm, înțelegi? Gh. P. doi: Păi...! Gh. P. unu: Așa că o să vorbesc cu tovarășii de la raion să-ți dăm... lemne... Gh. P. doi: Da, tov. Pavel, m-ați
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
încurcat rău de tot! Plutonierul: Vă rog să mă iertați... (se așază la masa lui; bea un gît de rom și își face pasiența) Obiectiv nr.: (către Sursa dublă) Crezi că i-a arătat pisica? Sursa dublă: Și încă cu ghearele scoase... Trimisul lui Dumnezeu: Numai Dumnezeu știe ce e în noi... Sursa dublă: Eh, mai știm și noi... Trimisul lui Dumnezeu: Nu e destul să știi..., trebuie să și înțelegi ce știi! Sursa dublă: Ei, aici chiar că ai dreptate
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
sunt împerecheate, ploile și soarele își scurg flacăra în pământ. Edenul ne amintește de "Pașii profetului" a lui Lucian Blaga, cauza refugiului este "cimitirul de mașini" (invazia tehnicii): "O mie nouă sute și nu știu cât/ Rodea ca-n înserare, tulbure un monstru,/ gheare de foc, avea coapse de foc, subțiri". Fuga din fața civilizației ne trimite mai degrabă la expresioniștii germani, pentru că un râs-plâns cuprinde universul, un timp fără timp, un oraș letargic, căzut în somn, se dezvăluie fără posibilitatea de-a ieși din
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Mircea Dinescu "Invocație nimănui", Versuri, Cartea Românească, 1971; "Elegii de când eram mai tânăr", Cartea Românească, 1973. "Invocație nimănui" (1971) amintește de M. Iacobescu: "Sunt tânăr, Doamnă, tânăr de-aceea nu te cred,/ oricât mi-ai spune, timpul nu-și ascute gheara/ deși acații ceții spre mine își reped/ săgețile vestirii, sunt tânăr. Bună seara". Mircea Dinescu își umple poezia cu îngeri ascunși în noroaie. Împerechează purul cu impurul într-un timbru melancolic pronunțat. Dincolo de lumea exterioară descoperim prospețimea și vitalitatea cenzurată
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Invocație nimănui", Versuri, Editura Cartea Românească, 1971; "Elegii de când eram mai tânăr", Editura Cartea Românească, 1973. "Invocație nimănui" (1971) amintește de D. Iacobescu: "Sunt tânăr, Doamnă, tânăr de-aceea nu te cred,/ oricât mi-ai spune, timpul nu își ascute gheara/ deși acații ceții spre mine își reped/ săgețile vestiri, sunt tânăr. Bună seara". Mircea Dinescu își umple poezia cu îngeri ascunși în noroaie, împerechează purul cu impurul într-un timbru melancolic pronunțat. Dincolo de lumea exterioară descoperim prospețimea și vitalitatea cenzurate
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
să ne dea însă sentimentul că poezia lui se constituie sub semnul unor reliefuri cât de cât sensibile. El trăiește acut sentimentul timpului: "Îmi fuge timpu-n mii de chipuri/ și să-l ajung am doar un trup/ și râd de ghearele-mi de lup/ inconsistentele nisipuri." Universul în care se situează poetul este undeva mai presus de bine și de rău (ipostază specific barbiană). Însetat de real, ca și Nichita Stănescu, el coboară în lucruri, în universul saturat de viteză. Din
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
impresia că seninătatea fântânii, cercurile clare de apă sunt stări aparente, dincolo de ele, în adâncime, stă ființa bântuită de dorinți, pământul, noroiul menit să putrezească în propria lui nuntă. "Curând se face ziuă, senin din nou e pliscul ciorii/ Senine gheare, senin și iepurele mort/ Sticlos aproape totul, astfel încât mă port/ și eu la fel de fals, precum ne-mbracă zorii./ Sunt iarăși în picioare, mă bucur că le am,/ Mă curăț de nămolul ce parcă mă-nveșmântă./ Ce fericit eram când o
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
mine?/ ale cui sunt oare?/ Câte ecuații necunoscutele/ în vase,/ pe sol,/ pe Selene,/ în cosmos" (Veronica Porumbacu). 2 Uneori poetul se simte: " un uriaș animal preistoric,/ un arheopterix ce-a nimerit, să spunem, pe bulevard,/ are aripi, labe și gheare,/ într-o labă ridică receptorul telefonului public/ și se uită la el de la mare distanță,/ cercetând esența." 3 "Nu pot să mă spăl de pulberea cruntei istorii/ prin care am trecut/. Nu pot s-arunc de pe mine paloșul înfricoșatei istorii
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
relații la Centrul de librării: "Spre disperarea mea, aflam că prietenii au pile la Alimentara, pentru ulei, zahăr, unt, lapte, nechezol, Murfatlar la litru, brînză de 14,50; la Gostat pentru cîrnați proaspeți și pui frații Petreuș, fără capete și gheare; la Casele de comenzi pentru margarină Rama, lapte condensat, pastă de dinți Maxam, compot de ananas cubanez, țigări BT; la Crevedia pentru ouă; la shopuri pentru cafea Alvorada și ciocolată Toblerone; la magazinul Victoria pentru chiloți tetra și cisme de
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
înțelegere. Comică devine în jocul consorților insomniaci, care caută explicația, neîntîrziat, în gazetă și citesc à la lettre metaforismul stupid al retoricii zilei: <<Reacțiunea a prins iar la limbă. Ca un strigoi în întunerec, ea stă la pîndă ascuțindu-și ghearele și așteptînd momentul oportun pentru poftele ei antinaționale.>> Zarva și "zavera" confundate, acești păcăliți omagiază eterna victimă comică. Ceilalți, doar nevinovatul (fatal însă) malentendu. Malentendu și... mal entendu, neînțelegere, dar și...ne-auzire corectă a replicilor care se nasc pe
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
ducă în treaba lui, la apus. Forța lui de supererou pozitiv era apa. S-a uitat jos, înspre trecători, ca niște soldăței ceva mai mari. Nu-i plăceau înălțimile. O pasăre s-a așezat aproape-aproape de mîna lui Cornel, cu ghearele prinse de marginea unei farfuriuțe cu semințe puse de părinții lui Alin special pentru astfel de ocazii. Cornel a rămas cît de nemișcat a putut și și-a ținut răsuflarea, ca păsărea să creadă că el e doar o statuie
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
Nu uitați să treceți data, numele și clasa. Mult succes. Asta ca și cum nu ea ar fi pus notele. Și a început să se plimbe printre bănci, uitîndu-se din cînd în cînd peste umărul copiilor. Cînd vedea vreun purceluș, își înfigea gheara în foaie. Îi auzeai pașii în spate, dar cîteodată apărea ca din pămînt de după umărul tău. Marcu știa doar partea cu data, numele și clasa. După ce le-a scris, a desenat un unu pentru primul subiect, apoi s-a uitat
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
nu prea mai avea ce face. Profa se îndrepta cu pași mari spre banca lui. I-a confiscat fițuica, i-a luat și lucrarea pe care a trecut unu și, ca și cum asta n-ar fi de-ajuns, și-a înfipt ghearele în urechile băiatului, care s-ar făcut roșii. Se pare că nu i-a văzut pe Cornel și pe Radu. N-au pățit nimic. Dacă ar fi fost numai asta, Marcu ar fi uitat, că-i treceau rapid supărările. Dar
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
felul de prostii. Dacă cineva se transformă complet în vindecător, își pierde puterile de erou. De asta, Alin prefera să rămînă în pielea de erou. În toiul luptei, ciclopul, transformat în dragon cu șapte capete, își înfipsese cu putere imensele gheare în parchetul care nu se mai vedea din pricina dimensiunilor labelor, ceea ce făcea imposibilă orice tentativă a lui Alin de a-l depăși, cît de mult și-ar fi folosit sabia și vrăjile cînd îi tăia vreun cap, altu-i răsărea în loc
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
să-și continuie drumul. A fost mai ușor cînd au coborît din copac. Marcu a sărit cînd nu mai avea mult pînă jos. Toți l-au urmat, în afară de Alin. L-au așteptat și pe Alin să coboare. Cobora ținîndu-se cu ghearele de scoarță, îmbrățișînd trunchiul, agățîndu-se de copac la fiecare milimetru. Și-a rupt pantalonii și și-a făcut rană la genunchi. A vrut să se-ntoarcă. Băieții i-au zis că nu-i grav și i-au legat rana cu
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
condiții de claustrare, artistul nu se mai regăsește pe sine în calitate de creator, harul poetic ("unghia îngerească") s-a tocit de atâta efort. În final, în atmosfera sumbră e întuneric, ploaia se aude "departe afară" și poetul simte durerea ca o gheară, fără a se putea exprima. Deznădăjduit, se căznește să comunice cu lumea, "cu unghiile de la mâna stângă"; aceasta, după o anumită simbolistică, trimite la forțe demonice. Unele cuvinte din lexicul arghezian șochează: mucigai, regionalism arhaic, metaforele sugerează starea de claustrare
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]