4,147 matches
-
crezi? — Știi ce se spune despre bărbații mai în vârstă... — Da, c-ar trebui să aibă ceva mai bun de făcut decât să stea la taclale cu fete de nouăsprezece ani. Apăs RETURN și apoi adaug : - ) ca să-i arăt că glumesc. Nu vreau să-l enervez. Cel puțin nu acum. Au, nu-i cinstit. — Mă scuzi. Dar explică-mi ce se spune despre bărbații mai în vârstă. — Mai în vârstă, mai înțelepți, mai experimentați. Din toate punctele de vedere <w>. Geraldine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
putea vreodată să înțeleagă asta. Geraldine a mers mereu înainte sau în sus. Și câteodată în lateral. ― Ce spui de Ben? O spun pe un ton atât de firesc, încât până și mie îmi sună fals. ― Te place. ― Ben? Ben? Glumești, nu? Sigur că nu glumesc, Geraldine, nu vezi cum mă comport când e prin preajmă? Nu vezi ce efect are asupra mea? Cum aș putea glumi, când consider că este un exemplar masculin perfect, care nu se compară cu nici unul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
Geraldine a mers mereu înainte sau în sus. Și câteodată în lateral. ― Ce spui de Ben? O spun pe un ton atât de firesc, încât până și mie îmi sună fals. ― Te place. ― Ben? Ben? Glumești, nu? Sigur că nu glumesc, Geraldine, nu vezi cum mă comport când e prin preajmă? Nu vezi ce efect are asupra mea? Cum aș putea glumi, când consider că este un exemplar masculin perfect, care nu se compară cu nici unul dintre cei care au pus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
atât de firesc, încât până și mie îmi sună fals. ― Te place. ― Ben? Ben? Glumești, nu? Sigur că nu glumesc, Geraldine, nu vezi cum mă comport când e prin preajmă? Nu vezi ce efect are asupra mea? Cum aș putea glumi, când consider că este un exemplar masculin perfect, care nu se compară cu nici unul dintre cei care au pus vreodată piciorul pe Pământ? ― Nu. De ce? ― Păi, Ben e... Ben. E foarte atrăgător, dar ce e el? E redactorul-șef adjunct
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
ți-ai luat. ― Nu e prea interesant, spun eu, când de fapt sunt foarte entuziasmată, atât de entuziasmată încât nu cred c-o să pot dormi în noaptea asta. Am cumpărat niște lucruri pentru sală, m-am înscris azi la una. Glumești, exclamă Sophie, care pare complet șocată. ― Ba nu, spun eu bucuroasă. ― Dar pentru ce te-ai înscris? întreabă Lisa. ― Ca să fiu în formă, tu ce crezi? O să slăbesc din greu, o să ajung într-o formă bună, iar în câteva luni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
am despre probă? ― Da, a răspuns Ben, neștiind ce să înțeleagă din tonul ei. ― Tocmai am văzut-o, a continuat ea, și a trebuit să te sun, să îți spun că. Ești. Al. Naibii. De. Uimitor. Ben a răsuflat ușurat. ― Glumești! ― Niciodată nu glumesc cu asemenea lucruri. E una dintre cele mai bune probe pe care le-am văzut, și nu pot să cred că n-ai mai prezentat nimic înainte. Ești sigur că spui adevărul? Ben a râs. ― I-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
Da, a răspuns Ben, neștiind ce să înțeleagă din tonul ei. ― Tocmai am văzut-o, a continuat ea, și a trebuit să te sun, să îți spun că. Ești. Al. Naibii. De. Uimitor. Ben a răsuflat ușurat. ― Glumești! ― Niciodată nu glumesc cu asemenea lucruri. E una dintre cele mai bune probe pe care le-am văzut, și nu pot să cred că n-ai mai prezentat nimic înainte. Ești sigur că spui adevărul? Ben a râs. ― I-am arătat înregistrarea editorului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
care și-a dorit el s-o port - e scurtă, moale și foșnește, îi cuprinde formele și-i descoperă picioarele, îmbrăcate în siguranță în niște ciorapi transparenți și lucioși și cu pantofi plați roșii, de lac. Scârba. Nu, mă scuzați, glumeam doar, dar dacă e să fiu un pic serioasă, mă uit la Geraldine și mă simt îmbrăcată al naibii de prost. ― Mă gândeam, încep eu, conștientă de cum arăt, adică ridicol. M-am gândit să pun niște... și mă dau înapoi, dar Geraldine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
închipui cum e. ― A. Vrei să zici că e oribil, nu ca în poză, ci scund, gras și cu chelie. ― Nici vorbă. Este este cel mai frumos bărbat pe care l-am văzut, și sunt cât se poate de serioasă. ― Glumești! ― Jur. Este de un milion de ori mai frumos decât în poză. Pur și simplu nu-mi pot lua ochii de la el. ― Și ce-a zis el despre tine? Ești cum se aștepta? ― Asta e uimitor. A spus că nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
american și (b) din California, ceea ce înseamnă că sarcasmul este străin pentru el, așa cum sunt și pantalonii scurți Marks & Sparks. ― O, spune el, părând jignit. Scuză-mă dacă te dezamăgesc. ― Nu, Brad, îl împac eu, îndrăznind o mână spre el. Glumesc, e umor britanic. Scuze. ― Aha, spune el, încercând să râdă, dar fără să-i iasă prea bine. Nu contează, un bărbat atât de frumos nici n-ar putea crede vreodată că există cineva care n-ar fi interesat de el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
că am citit o carte a tipului ăluia, știi tu, cum îi spune.... m-a privit cerându-mi ajutorul, dar eu am ridicat din umeri, clătinând din cap. Știi tu, ăla care a scris Romeo și Julieta. Am auzit bine? Glumește? Am făcut ochii mari, nevenindu-mi să cred, dar apoi m-am gândit că glumește, că urmează să râdă într-o clipită. ― Shakespeare? am spus eu apăsând cuvintele, așteptându-l să izbucnească în râs. ― Îhâm, a dat el ferm din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
privit cerându-mi ajutorul, dar eu am ridicat din umeri, clătinând din cap. Știi tu, ăla care a scris Romeo și Julieta. Am auzit bine? Glumește? Am făcut ochii mari, nevenindu-mi să cred, dar apoi m-am gândit că glumește, că urmează să râdă într-o clipită. ― Shakespeare? am spus eu apăsând cuvintele, așteptându-l să izbucnească în râs. ― Îhâm, a dat el ferm din cap. Ăsta e. Grozavă carte. Nu a râs deloc, nici măcar n-a zâmbit. Ce mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
tipul ăla pe care l-ai cunoscut la petrecerea de adio a lui Ben, cu Nick Maxwell. ― Nu, n-a mers deloc rău. De fapt, probabil că e mai bine decât oricând înainte. Dar încă n-am ajuns în pat. ― Glumești? E cu totul neobișnuit pentru Geraldine, care de obicei se folosește de corpul ei ca să dețină controlul într-o relație. ― Aș fi vrut eu să fi glumit. Nu e vorbă că n-aș vrea, sau că n-a încercat să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
e mai bine decât oricând înainte. Dar încă n-am ajuns în pat. ― Glumești? E cu totul neobișnuit pentru Geraldine, care de obicei se folosește de corpul ei ca să dețină controlul într-o relație. ― Aș fi vrut eu să fi glumit. Nu e vorbă că n-aș vrea, sau că n-a încercat să mă aducă în pat, dar acum e altfel. Jemima, tipul chiar îmi place. Serios, chiar îmi place, și nu vreau să stric totul și să sar prea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
nu-i vine nimic în minte, și tăcerea se prelungește. ― Îmi pare rău, zice Ben în cele din urmă. Credeam că vrei să spui ceva. ― A, nu. ― Ce face Jemima la Los Angeles? ― S-a dus acolo la prietenul ei. ― Glumești! Ben e uimit. Nu e cel de pe internet, nu? ― Ba da, chiar el. ― Nu cumva ai numărul ei? ― Stai așa, spune Lisa, care se întinde spre suportul telefonului. Îi citește numărul lui Ben, după care spune: ― Ăăă, ar trebui să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
Sună plictisitor. ― Am un sentiment groaznic că ai putea avea dreptate, i-am spus eu, întinzând mâna. Eu sunt JJ. ― Lauren. Și tu ești englezoaică, nu? Am dat din cap. ― De unde ești? ― Din Londra. ― Și eu. Din ce zonă? ― Kilburn. ― Glumești! Pe ce stradă stai? ― Pe Mapesbury. O știi? ― Dacă o știu? Incredibil, dar eu stau pe Avenue. ― Doamne, ce mică e lumea. ― N-aș vrea s-o descriu. ― Ce? ― Nimic, nimic, m-am bâlbâit eu, simțindu-mă ușor stupidă. E
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
azi-noapte în Schatzi on Main, și azi din nou în librărie. Trebuie să mă văd cu o prietenă aici în câteva minute, dar am vrut doar să-ți spun că ești cea mai grozavă femeie pe care am văzut-o. Glumește? Despre ce tot vorbește? Ce se întâmplă? Ben roșește. ― Sincer, scuze, mormăie el. N-am vrut să te fac să te simți stânjenită. Ridică din umeri și se întoarce zâmbind și se așază la masa la care urma să iau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
dispus samuraiului și unchiului său și merse până la locuința samuraiului condus de cei veniți să-l întâmpine. Dar nu voi să stea în camera ce-i fusese anume pregătită, ci lângă vatră. — Nici o primire nu e mai caldă decât focul, glumi el poate ca să-i mai destindă pe ceilalți. După ce mâncă fiertura de orez adusă îndată de Riku, seniorul puse tot felul de întrebări despre viața din vale. Apoi, în vreme ce sorbea cu poftă zeama rămasă din fiertura de orez, zise deodată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
își șterse sângele care-i păta obrazul ca o medalie. — Cu toate că se răscoală împotriva noastră, tot de noi vin să se roage atunci când le e greu. Așa sunt indienii. Nu vă mai bateți capul cu ei! — Unde e muribundul? Nu glumesc. Dacă ai să te duci, or să te ia ostatic sau or să te omoare. E un șiretlic de-al lor. Se folosesc adesea de femei și de copii ca să nu bănuim nimic. Apoi se dovedesc mai vicleni decât noi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
aș putea s-o port, Îi răspunse Wilson. — Ai fața foarte roșie, domnule Wilson, Îi spuse ea, zâmbindu-i din nou. — Băutura. — N-aș crede. Francis bea Întruna, dar nu-i niciodată roșu la față. — Azi este, Încercă Macomber să glumească. — Ba nu, azi eu sunt cea care s-a Înroșit, dar domnul Wilson e mereu așa. — O fi o treabă legată de rasă, răspunse Wilson. Dar ce-ar fi să nu mai vorbim despre fizicul meu, ce ziceți? — Abia am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
Întrebă bătrânul, aplecându-se spre el ca să nu-i poată auzi nimeni. Kircubbin, spuse George, și dacă-i așa, ține-mi și mie vreo două bilete. Apoi bătrânul i-a zis ceva cu voce tare și George Îi răspunse ca și cum glumea: — Să nu te iei niciodată după ponturile mele. După aia am șters-o, făcându-ne loc prin mulțimea care privea, până am ajuns la ghișeul unde se Înregistrau pariurile de 100 de franci. Da’ eu mă prinsesem că se-ntâmplă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
-mi plăcea să stau acolo cu bătrânul meu. Atunci ne distram cel mai tare. Veneau tot felu’ de tipi care vindeau niște iepuri haioși care săreau dacă strângeai de o pară de cauciuc, da, și veneau la noi și bătrânul glumea cu ei. Știa franceza la fel de bine ca și engleza, și toți știau ce-i cu el, pentru că pe un jocheu Îl recunoști imediat - plus că mai stăteam și la aceeași masă mereu și ne tot vedeau acolo. Erau unii care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
pe Manuel, În mijlocul arenei. — De unde l-a scos șefu’ pe tipu’ ăsta? Întrebă omul lui Retana. — Din spital, Îi răspunse Zurito. — Păi, tot acolo o să ajungă imediat. Zurito se-ntoarse spre el. — Bate-n asta, Îi spuse, arătându-i barrera. — Glumeam doar. — Bate-n lemn. Omul lui Retana se aplecă și bătu În barrera de trei ori. — Și acum taci și uită-te la faena, spuse Zurito. În mijlocul arenei, În lumina reflectoarelor, Manuel Îngenunche cu fața spre taur și, după ce ridică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
-n capul oaselor. Doctorul se dădu În spate, furios. Cineva-l apucă ți-l ținu locului. Nu poți să-mi faci așa ceva, Manos, spuse Manuel. Și deodată putu să-l audă clar pe Zurito vorbind: — Bine, n-o s-o fac. Glumeam doar. — Mergea bine. Atât că n-am avut noroc. Asta a fost. Manuel se-ntinse la loc. Îi puseseră ceva pe față. Chestia Îi era cunoscută. Inhală adânc. Era foarte obosit. Era foarte, foarte obosit. Îi luară chestia de pe față
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
Amândoi se apucară să mănânce, fără să-și scoată mănușile. George se uita la ei. — La ce te holbezi așa? spuse Max, privindu-l. — La nimic. Nimic pe dracu’. Te holbai la mine. — Poate că băiatu’ a vrut doar să glumească, Max, spuse Al. George râse. — Tu să nu râzi, Îi spuse Max. Înțelegi? Tu n-ai voie să râzi. — Bine, spuse George. — Zice că bine, se-ntoarse Max către Al. Zică că „bine“. Hai că asta-i tare. — E un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]