2,459 matches
-
Cam la aceiași metamorfoză era supusă și lâna tunsă de pe oi. Iarna, femeile țeseau și covoare cu modele naționale, pe care le numeau scoarțe. Opincile erau încălțămintea și a bărbaților, și a femeilor, dar și a copiilor. Erau în sat, gospodari care se perfecționau în confecționarea opincilor din piele de bou. Era în sat și un cismar șchiop, (fără un picior), dar bun meseriaș, cum îl aprecia tata. Era și un croitor, care cânta la biserică în loc de dascăl. În
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
mari decât construirea altui pod, în alt loc. În timpul cât podul era stricat, țăranii care aveau pământ arabil dincolo de apă, pe celălalt mal, nu puteau trece pentru executarea la timp a muncilor agricole. Aceste necazuri au dus la ideea mutării gospodarilor care aveau pământ numai dincolo de râu într-un sat nou pentru care erau și planuri oficiale și teren oferit pentru câteva sute de case. Printre primii gospodari care s-au decis să-și mute gospodăria pe malul drept al râului
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
executarea la timp a muncilor agricole. Aceste necazuri au dus la ideea mutării gospodarilor care aveau pământ numai dincolo de râu într-un sat nou pentru care erau și planuri oficiale și teren oferit pentru câteva sute de case. Printre primii gospodari care s-au decis să-și mute gospodăria pe malul drept al râului, s-au aflat și părinții mei. În această situație, când eram de șase ani, în vara anului 1928, părinții mei s-au mutat cu întreaga gospodărie în
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
al râului, s-au aflat și părinții mei. În această situație, când eram de șase ani, în vara anului 1928, părinții mei s-au mutat cu întreaga gospodărie în nou propusul sat, unde, în aceiași vară se mai mutaseră doi gospodari. Satul cel nou, deocamdată cu trei gospodării, aparținea de comuna Râmnicelu din județul Brăila și se afla cam la jumătatea distanșei dintre satele Râmnicelu și Constantinești, adică la distanța de 2,5 km. de fiecare. Pentru că pe terenul pe care
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
mingii năzdrăvane de fotbal, iar iarna viscolul purta zăpada în toate părțile, satul nou a fost numit de trecătorii spre Brăila, care veneau de la Racovița sau dela Gradișe „La trei vânturi”. În câțiva ani s-au mai mutat și alți gospodari, dar numărul celor stabiliți „La trei vînturi” n-a trecut de 20. Au fost plantați salcâmi, pomi fructiferi și viță de vie. S-au săpat fântâni și bucuria celor mutați aici în câmp a fost mare, pentru că fântânile au dat
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
la pământul dat prin împroprietărire fiind o grea problemă pentru exploatarea lui. Pe malul drept al râului, aproape de ogoarele date, era planificat și un sat pentru cei care fuseseră împroprietăriți, dar până în anul 1928 nu se mutase acolo decât doi gospodari săraci. Părinții mei au întemeiat a treia gospodărie personală în perimetrul destinat noului sat. Era o cutezanță izvorâtă din disperare. Cu starea materială destul de precară, părinții abia au închegat, în vara în care s-au mutat, un fel de bucătărie
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
să-l pedepsească pe făptaș. Șeful de post i-a spus moșului că dacă vrea să fie pedepsit făptașul trebuie să aducă martori care au văzut furtul. Moșul s-a simțit jignit că șeful nu ia în seamă declarația lui, gospodar bătrân. „Scobască-l croncanii ! Doar el n-a venit la furat cu martori”. Și făptașul a rămas nepedepsit, iar moșul Dumitru supărat foc pentru că i-a cerut dovadă cu martori, după ce el l-a prins pe hoț asupra faptului, a repetat
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
SĂRAC În felul acesta, bunicul a fost dat afară din jandarmerie și a beneficiat de un lot de pământ arabil la împroprietărirea din anul 1924 și s-a mutat cu întreaga familie la Corbeni ca un țăran simplu-sărac. Ca simplu gospodar, bunicul a dus-o destul de greu. Într-un timp avea opt copii și cinci nepoți la casa lui. Conștient că viitorul copiilor trebuie pregătit de părinți, conștient că nu are avere, pământ arabil ca să dea fiecăruia, și- a dus
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
treabă, la lucrul de mână, la țesut, la împletit lâna, ambițioasă. Mi s-a părut totdeauna cam zgârcită și prea aspră cu copii ei. Avea stare materială bună. N-a școlit nici unul dintre copii. Pe toți i-a făcut gospodari în satul Boarca. MAMA ILEANA A doua soră a tatei a fost „mama Ileana” căsătorită cu Ion Barbu, un flăcău din Gradiștea, frumos, voinic și harnic. A avut mulți copii. Ca temperament se asemăna cu sora ei Zamfira. Nu era
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
brațele membrilor familiei lui, 10-12 tone de cereale, acum venea acasă în fiecare seară de toamnă cu doi- trei știuleți de porumb ascunși sub haine, ca să hrănească găinile care-i mai rămăseseră. Dar scara umilinței mai avea trepte pentru afundarea gospodarilor români. Posibilitățile comuniștilor de a distruge un om erau fără limită. Conducerea politică de atunci a găsit de cuviință că tata trebuie să-și mute gospodăria, de oare ce acolo unde era amplasată, încurca manevrele tractoarelor care arau. Tata era
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
dacă ar fi făcut școală ar fi putut ajunge o solistă celebră de operă. Câte celebrități ne pier în mizerie !?! Câte mărgăritare de mare preț sparg porcii noștri în măselele lor !?! Dacă sora Nica s-a căsătorit ca fiică de gospodar, dacă fratele Dinu, ajutat de părinți și-a făcut o gospodărie onorabilă în sat, la vremea când vârsta cerea ca să se căsătorească Netuța, să se gospodărească, părinții secătuiți de cote și de impozite, de amenzi și de procese; „chiaburi”, treceau
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
pe care o căram cu cobilița dintr-o văgăună foarte adâncă și cu alunecuș, iarna de ghiață și vara de ploaie sau de praf. La Strunga am păstorit șase ani. În acel timp mi s-au născut Suzana și Serafim. Gospodarii din Hăbășești mi-au dăruit o vacă, un cal, mi-au făcut căruță și șaretă. Am restaurat biserica și am refăcut casa parohială. Am construit un grajd cu șură și beci. Am sădit vie și am făcut stupină. Nu mi-
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
de mare locația pentru întârziere, să serbăm în pace Ziua învierii, iar a doua zi de Paști să meargă treizeci de căruțe cu cai pe care să se aducă țigla. A doua zi de Paști au ieșit în coloană toți gospodarii care aveau cai și căruță, s-au închinat în biserică și au plecat cu „Doamne ajută”!. În Târgul Frumos, înainte de a ajunge la gară, coloana a fost oprită de miliție și de activiști de partid. Oamenilor li s-a cerut
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
în ziua de Paști de un boier necredincios, arau cu lumânări aprinse și lipite pe coarnele plugului și mergeau cântând „Hristos a înviat cu moartea pe moarte călcând”. COLECTIVIZAREA. În anii 1954-55 în satul Hăbășești se punea problema colectivizării, dar gospodarii nu se învoiau. După multă muncă de lămurire, după multe prelucrări cu activiștii de partid, insuccesul a fost trecut pe capul subsemnatului. „Popa este vinovat. Popa îi învață să nu accepte colectivizarea”. Am fost chemat la primărie și prelucrat cu
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
a ajuns și la urechile activiștilor de partid. În aceiași Duminică, după amiază, zi frumoasă de vară, un om a fost trimis să mă cheme, în sat, pe ulița cea mare, de activiștii pentru colectivizare ca să merg împreună cu ei pe la gospodarii care trebuiau lămuriți. Am mers, dar în loc să-i însoțesc, unul dintre ei a început să mă înjure și să vocifereze nervos. Lumea era, ca de obicei, la vorbă pe marginea șanțului. Când respectivul, nervos, s-a repezit asupra mea, toți
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
directorul, Luca și eu. Mai era o speranță. Să nu vie înlocuitorul. și a venit: un băiețaș micuț, blond și liniștit, obosit de cei 40 de kilometri parcurși. Au urmat zile de trai în doi pe un salariu, Luca devenind gospodarul casei ajutat pe cât se putea și de Hașa. Dar iată că, precum în povești, cum ne urnim noi într-o zi din Spasca, când să intrăm în Cișmele ne întâlnim cu un tânăr aburcat pe un cal: Mai e mult
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
mers la depozitul de cherestea din port și am luat material. Banii n-ar prea fi ajuns dacă suma n-ar fi fost completată de Comitetul școlar județean, deschis spre lucrurile de bine. șipcile au fost fasonate de Vladimir Culic, gospodar priceput la tâmplărie, iar stâlpii au venit bucată cu bucată de la săteni, fiecare renunțând la câte un salcâm pentru această lucrare. Steluța, după definitivat, a fost trimisă la Predeal, la cursurile de străjerie, urmând să primească și funcția de
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
primăriei. Când am revenit în birou nu mai era nimeni. Mai târziu aveam să aflu că, după astfel de evenimente, crâșma din centru devenea neîncăpătoare, iar băuturile, oricât de scumpe erau, se epuizau repede. Șefii mergeau la o familie de gospodari, la sediul C.A.P. sau la Cooperația de Consum unde serveau o masă copioasă, pregătită din dispoziția inginerului-șef sau a cuiva din primărie. Se înserase de circa o oră, iar ultimul autobuz care mergea spre oraș plecase de mult
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
niciodată acolo. Înainte de a pleca, am sunat la C.A.P. Ghiduleasa pentru a mă asigura că șefa a plecat. Nu a răspuns nimeni. Era vremea prânzului, când chiar și un secretar de județ stătea la masă la vreo casă de gospodari. De multe ori secretara venea doar până la Ghiduleasa. Era în relații foarte bune cu cei care conduceau C.A.P.-ul de acolo. ÎNCEPEAM SĂ MĂ OBIȘNUIESC După câteva săptămâni, calul cel bătrân s-a învățat cu mine și eu cu
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
viermilor pentru mătase naturală era sarcină primită personal de la tovarășa Elena Ceaușescu și nu putea fi tratată cu superficialitate sau cu indiferență. Planul pe județ era mare, 51 deoarece firul era deosebit de căutat și de valoros. În comună erau câțiva gospodari care de ani buni creșteau viermii și care câștigau destul de bine din această îndeletnicire. După ce erau luate gogoșile, se impunea o curățenie generală în școli, grădinițe și în primărie. Toate se văruiau, deoarece mirosul era cumplit și persistent. Începusem să
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
fi primit nici un bob de la C.A.P., iar mulți dintre ei, deși nu aveau salarii, aveau și bani la C.E.C. sau la saltea, din vânzarea animalelor și a produselor din gospodărie. În satul Iazu Morii am intrat în curtea unui gospodar. În spatele casei avea mai multe stoguri uriașe de fân. Când stăteam de vorbă cu gospodarul, am văzut cu uimire cum ieșea din stog o țeavă metalică ce semăna cu o țeavă de tun. Pentru a nu-l supăra pe gospodar
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
aveau și bani la C.E.C. sau la saltea, din vânzarea animalelor și a produselor din gospodărie. În satul Iazu Morii am intrat în curtea unui gospodar. În spatele casei avea mai multe stoguri uriașe de fân. Când stăteam de vorbă cu gospodarul, am văzut cu uimire cum ieșea din stog o țeavă metalică ce semăna cu o țeavă de tun. Pentru a nu-l supăra pe gospodar nu am spus nimic, dar odată ieșiți din curte am exclamat: Oameni buni, mi s-
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
gospodar. În spatele casei avea mai multe stoguri uriașe de fân. Când stăteam de vorbă cu gospodarul, am văzut cu uimire cum ieșea din stog o țeavă metalică ce semăna cu o țeavă de tun. Pentru a nu-l supăra pe gospodar nu am spus nimic, dar odată ieșiți din curte am exclamat: Oameni buni, mi s-a părut mie sau omul ăsta avea un tanc în stogul de fân? Are și nu e singurul. Au rămas de pe vremea războiului. Nu mai
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
trimite la recoltat în alt județ. Nu era o treabă ușoară. Adeseori nu eram primiți nici măcar în curte și ni se vorbea răstit. Alteori eram insultați, huiduiți. Uneori haite de câini tăbărau pe noi la intrarea în sat. Erau câinii gospodarilor lăsați special liberi pentru a ne pune pe fugă. Nu merg, cucoană, nu merg! Ce-or să-mi facă ăștia de la partid, dacă nu mă duc la muncă în Lunca Mare a Brăilei? O să-mi ia sapa din mână sau
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
comunei. O zi mergeam în satele de pe lângă Fundoaia, iar în ziua următoare în satele de pe lângă Ghiduleasa. În zilele ploioase, șefii de la Consiliul Unic sau de la județ nu intrau cu Aro-ul prin noroaie, de aceea mă opream la casa unui gospodar. În orice casă intrai, prima întrebare era: Beți o cană de vin fiert sau o țuică fiartă? 163 Ceva de mâncare nu aveți?, întrebam cu sfială. Uneori pe masă apărea o mămăligă, ceva brânză proaspătă de la putină, niște ouă prăjite
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]